May 21st, 2009 
VR 
Vezi si www.ziua.ro/delta.html
Si ajunsese pe la 7000 de vizinoari….
Posts Tagged ‘Ucraina’
HACKERII SBU mi-au atacat si distrus un cont video. Sa incerce si cu AOL. CIVIC MEDIA APARA DELTA. Ukraine attacks and destroys the Danube Delta
Posted in Uncategorized 
Tags: Civic Media, Delta Dunarii, Delta romaneasca, Romania, Ucraina 
No Comments »ROMANIA a expulzat trei diplomati ai Rusiei in scandalul de spionaj cu Ucraina si Bulgaria-Raport secret al Ambasadei Austriei ajuns la Agentia NewsIn
România a expulzat trei diplomaţi ruşi în scandalul de spionaj cu Ucraina – raport austriac
Relaţia României cu Rusia a fost afectată recent de scandalul de spionaj cu Ucraina, care a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni, dar şi a trei diplomaţi ruşi, a declarat preşedintele Traian Băsescu la întâlnirea avută recent cu ambasadorii UE, potrivit unui document obţinut de NewsIn.
Un raport intern al Ambasadei Austriei, întocmit după întâlnirea de marţi a preşedintelui cu ambasadorii UE acreditaţi la Bucureşti, îl citează pe Traian Băsescu spunând că “relaţia (României) cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti”.
Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.
Referindu-se la Transnistria, Băsescu este de părere că Rusia nu se va retrage niciodată din acest teritoriu, care va deveni un al doilea Kaliningrad.
“Rusia a devenit în ultima vreme tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti”, a spus Băsescu.
În relaţia cu Ucraina, preşedintele a identificat patru probleme: canalul Bâstroe – faptul că Ucraina nu respectă reglementările internaţionale de mediu, aplicarea verdictului Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor şi modul cum este tratată minoritatea română în Ucraina – lipsa reprezentării parlamentare, aşa cum este cazul pentru minoritatea ucraineană în Parlamentul României. “Cea mai recentă problemă a apărut în legătură cu cazul de spionaj ce a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni şi trei diplomaţi ruşi. Ca urmare a acestui caz, armata română a fost nevoită să-şi modifice toate frecvenţele sistemelor sale de comunicaţii”, a mai spus Băsescu.
Anunţul preşedintelui, în cazul în care documentul austriac a consemnat fidel, reprezintă un element cu nou în scandalul de spionaj care a izbucnit la începutul lunii martie la Bucureşti, în care subofiţerul MApN Floricel Achim şi cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov sunt suspectaţi că au furnizat secrete militare unei terţe părţi.
Preşedintele Traian Băsescu trebuia să meargă în vizită în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, dar vizita, prevăzută la câteva săptămâni după ce Curtea Internaţională de Justiţie pronunţase soluţia în cazul diferendului româno-ucrainean de delimitare a platoului din Marea Neagră, a fost amânată în ultimul moment din motive ce nu au fost explicate clar de oficialităţi.
La scurt timp, a intervenit scandalul de spionaj care l-a avut protagonist pe subofiţerul MApN Floricel Achim, în care iniţial a apărut numele Rusiei, apoi al Ucrainei ca posibil stat destinatar al presupuselor secrete militare vândute prin intermediul omului de afaceri bulgar. În lipsa unor informaţii confirmate sau infirmate oficial, presa a scris că Ucraina şi România au procedat la expulzarea reciprocă a unor funcţionari diplomatici şi a făcut diverse speculaţii legate de motivele tensionării din relaţiile bilaterale, dar nu au existat informaţii că ar fi fost expulzaţi şi trei diplomaţi ruşi.
Cu toate acestea, preşedintele comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, declara în 18 martie, cu ocazia audierii ministrului apărării Mihai Stănişoară, că dosarul de spionaj al lui Floricel Achim a reuşit să afecteze relaţiile României cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO. “Din punctul meu de vedere, cred că este una dintre cele mai nefericite decizii pe care le-a luat România în acest an, pentru că a reuşit să afecteze relaţiile cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO”, a spus Meleşcanu referitor la decizia de a face public cazul de spionaj şi modul în care a fost acesta gestionat.
Pe de altă parte, revista ucraineană Stolicinîe Novosti scria, la începutul lunii martie, că decizia de dezvăluire a scandalului de spionaj dintre România şi Ucraina s-ar putea să fi fost luată în timpul vizitei ministrului de externe Cristian Diaconescu la Moscova. Imaginea Ucrainei, care aspiră să devină membră UE şi NATO, este şifonată semnificativ de scandalul de spionaj izbucnit la Bucureşti, scria revista, adăugând însă că presa română a subliniat la un moment dat posibila implicare a Rusiei în acest dosar.
Moscova s-a grăbit să se distanţeze de scandalul de spionaj, ministrul de externe Serghei Lavrov declarând că acest incident nu este problema Rusiei, întrucât România nu a expulzat ataşatul militar rus, ci pe cel ucrainean.
Pe de altă parte, publicaţia ucraineană consideră că este greu de înţeles de ce scandalul a izbucnit tocmai acum, având în vedere că Floricel Achim era urmărit încă din 2001. Dezvăluirea bruscă a acestui caz poate demonstra că undeva s-a luat o decizie în acest sens. Nu este exclus ca această decizie să fi fost luată în timpul vizitei ministrului român de externe, Cristian Diaconescu, la Moscova, care a coincis cu amânarea vizitei preşedintelui Băsescu la Kiev, potrivit publicaţiei ucrainene.
În sprijinul acestei variante există o serie de elemente, mai scria revista. De exemplu, faptul că la sfârşitul lunii februarie în Estonia s-a încheiat procesul unui oficial eston din cadrul Ministerului Apărării, German Simm, care a fost condamnat pentru 12 ani şi jumătate de detenţie pentru spionaj în favoarea Rusiei. Evident că acest scandal nu putea să nu alarmeze serviciile secrete ale ţărilor NATO. Probabil că s-au făcut verificări amănunţite, mai ales în fostele membre ale Pactului de la Varşovia, presupune revista ucraineană. Iar Rusia, pentru a nu pierde totul, a decis să sacrifice ce e mai puţin important, şi anume direcţia românească, “reducând” scandalul la ataşatul militar ucrainean. Iar pierderile posibile de la Bucureşti pot fi compensate cu şifonarea dublă a imaginii Ucrainei: scandalul probabil va influenţa nu doar relaţiile NATO – Ucraina, dar şi relaţiile cu UE, era concluzia revistei ucrainene.
De altfel, cazul Simm nu a rămas fără urmări, NATO expulzând recent doi diplomaţi de la misiunea rusă de pe lângă Alianţă, ceea ce a provocat o replică pe măsură a Moscovei, care a expulzat doi diplomaţi canadieni.
Ambasada Rusiei este închisă şi nu poate oferi informaţii despre expulzarea a trei diplomaţi
Un reprezentant al Ambasdadei Rusiei la Bucureşti, contactat de NewsIn, a comunicat ca instituţia este închisă şi nu a putut să ofere vreo informaţie despre diplomatul care se află de serviciu pe ambasadă, pentru a comenta ştirea despre o eventuală expulzare a unor diplomaţi ruşi din România.
Potrivit unui raport intern al Ambasadei Austriei obţinut de NewsIn, preşedintele Traian Băsescu a declarat la întâlnirea avută recent cu ambasadorii UE că relaţia României cu Rusia a fost afectată recent de scandalul de spionaj cu Ucraina, care a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni, dar şi a trei diplomaţi ruşi.
Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.
Referindu-se la Transnistria, Băsescu este de părere că Rusia nu se va retrage niciodată din acest teritoriu, care va deveni un al doilea Kaliningrad. “Rusia a devenit în ultima vreme tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti”, a spus Băsescu.
Anunţul preşedintelui, în cazul în care documentul austriac a consemnat fidel, reprezintă un element cu nou în scandalul de spionaj care a izbucnit la începutul lunii martie la Bucureşti, în care subofiţerul MApN Floricel Achim şi cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov sunt suspectaţi că au furnizat secrete militare unei terţe părţi. Presa a scris că Ucraina şi România au procedat la expulzarea reciprocă a unor funcţionari diplomatici şi a făcut diverse speculaţii legate de motivele tensionării din relaţiile bilaterale, dar nu au existat informaţii că ar fi fost expulzaţi şi trei diplomaţi ruşi.
Cu toate acestea, preşedintele comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, declara în 18 martie, cu ocazia audierii ministrului apărării Mihai Stănişoară, că dosarul de spionaj al lui Floricel Achim a reuşit să afecteze relaţiile României cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO. “Din punctul meu de vedere, cred că este una dintre cele mai nefericite decizii pe care le-a luat România în acest an, pentru că a reuşit să afecteze relaţiile cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO”, a spus Meleşcanu referitor la decizia de a face public cazul de spionaj şi modul în care a fost acesta gestionat.
Preşedinţia verifică autenticitatea documentului austriac înainte de a se pronunţa
Administraţia Prezidenţială verifică veridicitatea documentului intern austriac ce relatează discuţiile pe care preşedintele Traian Băsescu le-a avut marţi cu ambasadorii statelor UE, înainte de a da o reacţie oficială, au precizat pentru NewsIn surse oficiale.
Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul obţinut de NewsIn relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.
(Traian Băsescu – n.r.) “nu a luat decizia cu privire la o nouă candidatură”, o va face abia în septembrie 2009 şi va depinde de criza economică. În cazul în care criza “va putea fi depăşită cu un minimum de daune pentru populaţie”, va candida. “Premierul Boc este pregătit ca şi candidat de rezervă al PD-L, dacă Băsescu nu va mai candida încă o dată,” se arată în document.
O altă informaţie nouă conţinută în document este că România ar fi expulzat trei diplomaţi ruşi în scandalul de spionaj din martie cu Ucraina.
Stiri semnate de: senior editor Luana Pavaluca, reporter Adriana Tarus, senior reporter Valentina Pop
Alte stiri rezultate din Raport:
Băsescu promovează soluţia gazului natural lichefiat şi discută cu Quatarul în acest sens-raport
Preşedintele Traian Băsescu a spus că promovează soluţia gazului natural lichefiat (GNL) şi poartă discuţii cu Qatarul în acest sens, adăugând că procentul de 25% deţinut de Gazprom pe piaţa europeană este prea mare, se arată într-un raport intern al Ambasadei Austriei, obţinut de NewsIn.
Cea mai bună soluţie pentru GNL, pe lângă porturile din Croaţia, este Constanţa, pentru că permite şi accesul vapoarelor de largi dimensiuni care au voie să treacă prin Bosfor.
De asemenea, potrivit raportului redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova, Traian Băsescu a trimis înapoi către Guvern strategia energetică prezentată în CSAT, pentru a include date şi cifre concrete, iar în locul companiei energetice naţionale se are în vedere crearea a 2-3 companii de producţie, pentru a crea concurenţă pe piaţă. La capitolul energie, preşedintele a mai spus că producţia în domeniul hidroenergetic, termoenergetic şi nuclear ar urma să fie astfel împărţită, încât să existe şi un echilibru al costurilor între aceste companii.
În raportul intern al Ambasadei Austriei se mai arată că preşedintele României a avut o conversaţie foarte insistentă cu preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, în care a acuzat Comisia că nu a făcut destule presiuni pentru ca Nabucco să fie construită rapid. Preşedintele Băsescu a vorbit şi cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi i-a cerut să nu lege proiectul Nabucco de chestiunea aderării la UE şi deschiderea capitolelor de negociere.
Totodată, Traian Băsescu s-a arătat dezamăgit de interesul redus al Europei pentru transportul de petrol din zona caspică pe ruta maritimă Supsa (Georgia)-Constanţa şi apoi prin conducta PEOP (Constanţa-Trieste) către Europa Centrală.
Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul obţinut de NewsIn relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.
ATACUL Ucrainei asupra Deltei si Romaniei. Documentar VIDEO si Curs. Campania Civic Media si ZIUA anti-Bastroe, predata azi la o Universitate din UK
Documentar in romana si engleza, realizat pentru un curs universitar
Detalii https://www.civicmedia.ro/, www.ziua.ro/delta.html
The Open University in London, https://www.AngelEyeMedia.co.uk/
RASARITUL romanesc si Parteneriatul Estic. Greul pentru Romania in Uniunea Europeana si in NATO abia acum a inceput
Cum putem folosi Parteneriatul Estic
de George DAMIAN
Lansarea Parteneriatului Estic la Praga nu a starnit foarte multe valuri la Bucuresti – in ciuda faptului ca ne intereseaza in mod direct. Romania este singura tara membra a Uniunii Europene care are granita cu trei dintre tarile din Parteneriatul Estic: Ucraina, Republica Moldova si Georgia (aceasta din urma ceva mai indepartata, dar avem acces direct la ea prin Marea Neagra). Asa ca diplomatia romaneasca ar trebui sa fie pilonul, pivotul, releul, lantul de transmisie, pinionul, arborele cotit – in orice caz, o piesa importanta in angrenajul acestui proiect major al Uniunii Europene.Situatia de pe teren insa este extrem de trista. Cu Republica Moldova suntem practic in razboi diplomatic. Ne-au fost expulzate cateva echipe de diplomati, la pachet cu un ambasador, ne-a fost refuzat ambasadorul de avarie, ne-au fost impuse vize. Comunistii de la Chisinau acuza Romania la orice ora din zi si din noapte pe oriunde gasesc un binevoitor gata sa-i asculte ca a organizat o tentativa de lovitura de stat in stanga Prutului. Mesajul comunistilor de la Chisinau catre Uniunea Europeana poate fi sintetizat in urmatoarea forma: vrem sa ne apropiem de voi, dar vrem sa stam cat mai departe de Romania. Destul de greu, avand in vedere geografia si faptul ca Romania este membra a Uniunii Europene.Dinspre Ucraina bate crivatul… Saptamana aceasta Kievul si-a trimis buzduganul la Bucuresti, pe Boris Tarasiuk, fost ministru de Externe si in continuare unul dintre creierele politicii externe ucrainene. Tarasiuk a prezentat lista problemelor bilaterale Romania-Ucraina si viziunea de la Kiev. Bineinteles, totul e invers decat stiam noi: Ucraina a castigat procesul de la Haga privind delimitarea platoului continental din Marea Neagra, romanii din Ucraina topaie de fericire pentru ca le sunt respectate integral drepturile, canalul Bistroe nu are niciun fel de legatura cu ecologia, spionii nu sunt spioni, iar la Chisinau au fost arborate simboluri romanesti. Ocin haraso!
Diplomatia romaneasca se afla in fata celei mai dificile sarcini de dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Pozitia romaneasca trebuie exprimata cat se poate de clar. Ucraina trebuie sa puna in practica angajamentele privind respectarea drepturilor omului asumate prin participarea la Parteneriatul Estic. Adica trebuie sa permita cu adevarat folosirea limbii romane in scoli – nu doar la orele de sport si lucru manual, asa cum indica ultimele reglementari ale Ministerului Invatamantului de la Kiev. Ar fi un gest elegant din partea ucrainienilor sa permita si folosirea limbii romane in administratie si justitie, sa aloce de la buget fonduri pentru sprijinirea culturii romane, sa-i descopere pe cei care incendiaza casele si masinile preotilor romani – in sfarsit, mai sunt multe de facut.
La Chisinau comunistul Vladimir Voronin a spus scurt si la obiect ce isi doreste de la Parteneriatul Estic: anularea regimului de vize pentru cetatenii moldoveni si incheierea cat mai rapida a unui acord economic care sa permita exporturi masive in Uniunea Europeana. Doar ca pentru a primi cadourile acestea de la Uniune, Voronin ar trebui sa inceapa prin anchetarea serioasa a cazurilor celor trei tineri morti la Chisinau in urma protestelor din 7 aprilie. Ar mai trebui pedepsiti si militienii care au rupt oasele a aproape 100 de tineri si ar mai trebui investigate si retinerile ilegale. In paralel Voronin si comunistii lui ar trebui sa ceara scuze Romaniei pentru acuzatiile nefondate, sa accepte un nou ambasador si sa ridice vizele impuse ilegal.
Parteneriatul Estic al Uniunii Europene va fi o incercare a fortelor Romaniei – diplomatia se va afla in prima linie, insa este nevoie de mai mult. Greul pentru Romania in Uniunea Europeana si in NATO abia acum a inceput.
Posted in Uncategorized Tags: basarabia romana, Molotov, rasaritul romanesc, Romania, Ucraina 1 Comment »BASESCU: Mesaj catre Europa, Basarabia si Ucraina. Fratii de peste Prut si Insula Serpilor au fost azi la Cotroceni
Basescu la Cotroceni de Ziua Europei: Pentru noi, românii, 9 Mai este şi ziua-simbol a independenţei câştigate în timpul domniei lui Carol I, a cărui contribuţie a fost decisivă pentru modernizarea europeană a ţării noastre. De asemenea, în acest moment aniversar nu avem dreptul să-i uităm pe fraţii noştri de peste Prut a căror vocaţie democratică şi europeană România va continua să o susţină cu toată convingerea.
Ceremonia de decorare a membrilor delegaţiei care a reprezentat România în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie în procesul „delimitarea maritimă în Marea Neagră”
Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a decorat, vineri, 08 mai a.c., în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni, pe membrii delegaţiei care a reprezentat România în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie în procesul „delimitarea maritimă în Marea Neagră”, în semn de înaltă apreciere a contribuţiei avute la succesul obţinut de ţara noastră în procesul de la Haga pentru delimitarea spaţiului maritim cu Ucraina.
Preşedintele României a conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler domnului Bogdan Lucian Aurescu şi domnului Cristian Diaconescu. De asemenea, şeful statului a acordat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari domnului Eugen Laurian, contraamiral (r).
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler: domnului James Crawford; domnului Cosmin-George Dinescu; domnului Alan Vaughan Lowe; domnului Daniel Müller; domnului Simon Olleson; domnului Alain Pellet şi Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari domnului Costel Avrămescu, comandor (r) şi domnului Octavian Buzatu, locotenent comandor(r).
În cadrul ceremoniei, preşedintele României a acordat Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler doamnei Catrinel Brumar; domnului Liviu Ilie Dumitru; domnului Ion Gâlea; doamnei Irina-Elena Niţă; doamnei Alina-Maria Orosan; doamnei Elena Gina Paris; doamnei Elena-Mirela Pascaru; doamnei Ioana-Alice Preda; doamnei Rodica Vasile, precum şi Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari domnului Victor Hrihorciuc, colonel (r); domnului Silviu-Ovidiu Neghiu, căpitan. Totodată, şeful statului a conferit Ordinul „Meritul Diplomatic” în grad de Cavaler doamnei Olivia Horvath.
Vă prezentăm alocuţiunea susţinută de şeful statului cu acest prilej:
“Toţi românii au fost mândri de dumneavoastră”
„Motivul pentru care suntem astăzi aici este foarte uşor sau nu trebuie explicat românilor. Despre ceea ce dumneavoastră aţi făcut pentru România ştiu toţi românii, toţi românii au fost mândri de dumneavoastră în ziua în care s-a anunţat sentinţa în procesul de la Curtea Internaţională de la Haga. Sunteţi o echipă de jurişti, tehnicieni, diplomaţi, oameni care v-aţi servit ţara, oameni care aţi muncit cinci ani pentru ca la sfârşitul anului trecut să rezolvăm un contencios care ţinea de câteva decade. Pe de altă parte, ceea ce dumneavoastră aţi făcut pentru România este o demonstraţie, o demonstraţie că forţa dreptului trebuie să stea înainte dreptului forţei. Prin sentinţa de la Haga, nu aţi făcut decât să confirmaţi o tradiţie a politicii externe româneşti, şi anume aceea că dreptul internaţional trebuie să stea la baza relaţiilor dintre state şi că nici o altă formă de soluţionare a diferenţelor între state nu este o formă care să ne garanteze securitatea şi pacea.
Probabil că, în ultimii ani este una din cele mai importante hotărâri ale Curţii de la Haga, iar pentru regiunea în care România se află, ce aţi făcut dumneavoastră, ce a făcut România, a devenit un exemplu de soluţionare a problemelor. Şi nu suntem o zonă cu puţine probleme de contencios între state. Eu vă mulţumesc mult pentru efortul pe care l-aţi depus, mulţumesc mult şi colegilor străini care s-au alăturat echipei româneşti şi care, prin contribuţia lor, au dat un plus de strălucire acestui succes. Vă mulţumesc mult şi vă doresc mult succes în continuare! Aş face o singură menţiune. Înaltele decoraţii ale statului român pe care le-aţi primit astăzi, nu sunt un semn de recunoştinţă a preşedintelui României faţă de dumneavoastră, faţă de ce aţi făcut pentru România, ci sunt un semn de recunoştinţă a poporului român pentru munca dumneavoastră. Vă mulţumesc!”
Departamentul de Comunicare Publică
Vezi si
https://www.insulaserpilor.info/
Foto: eu si Nokia 🙂
Posted in Uncategorized Tags: Insula Serpilor, Romania, tribunalul de la haga, Ucraina No Comments »ATAC in lant dinspre Est. Dupa Voronin si Iuscenko trage cu gloante false. MAE si Miruna Badea il pun la punct
MAE: Declaraţia privind paşapoartele româneşti pentru ucraineni este nefondată
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – MAE a precizat, vineri, în urma unei solicitări din partea MEDIAFAX, că România nu poate elibera paşapoarte româneşti decât cetăţenilor români, apreciind că declaraţia preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuşcenko, este nefondată.
MAE a făcut precizările, în urma unei solicitări de a comenta problema paşapoartelor româneşti în contextul unei declaraţii a lui Viktor Iuşcenko.
Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, cere Comisiei Europene să analizeze problema acordării de către România a unor paşapoarte destinate cetăţenilor ucraineni, a relatat Interfax-Ucraina citată de pagina online a agenţiei ZIK.
“Solicit formarea unei comisii în cadrul CE care să analizeze legalitatea emiterii de către România a paşapoartelor pentru cetăţeni ucraineni şi dacă această problemă este conformă cu Politica de Vecinătate”, a declarat Iuşcenko la Praga.
“Emiterea de paşapoarte de către România nu poate decât să stârnească preocupare, să creeze o situaţie imprevizibilă şi să surprindă comunitatea ucraineană din România”, subliniază Iuşcenko.
“România nu poate elibera paşapoarte româneşti decât cetăţenilor români. Declaraţia respectivă este nefondată”, apreciază MAE.
Ministerul precizează că în procedura de redobândire a cetăţeniei române în condiţii mai favorabile, criteriul etnic nu prezintă nicio relevanţă, condiţia principală fiind ca solicitantul în cauză să fi avut cetăţenia română pe care să o fi pierdut independent de voinţa sa sau să fie descendentul până în gradul III inclusiv al unui fost cetăţean român care a pierdut cetăţenia română independent de voinţa sa.
În consecinţă, cetăţenia română nu se redobândeşte automat, fiind necesară îndeplinirea unui minimum de condiţii pentru justificarea şi fundamentarea solicitării. Fiecare solicitant în parte trebuie să respecte cerinţele legii şi să prezintă dovezi în sprijinul solicitării sale.
Pe de altă parte procedura de dobândire/redobândire a cetăţeniei române nu vizează cetăţeni ai anumitor state, ci are caracter general, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile prescrise de lege în acest sens, explică Ministerul de Externe.
“Legislaţia română în domeniu este conformă normelor şi standardelor internaţionale şi europene (inclusiv Convenţiei europene asupra cetăţeniei), cetăţenia română nefiind acordată pe baze discriminatorii sau colectiv”, conchide MAE.
Trebuie subliniat, de asemenea, că nu există norme comunitare sau o politică comună a UE în materie de cetăţenie, acest domeniu fiind rezervat competenţei statelor membre, menţionează sursa citată.
Astfel, raportat la politica României sau a oricărui stat european de acordare a cetăţeniei sale în condiţiile stabilite conform legii, Politica Europeană de Vecinătate nu se referă la această problematică.
Miruna Badea, [email protected]
Viktor Iuşcenko îndeamnă CE să analizeze cazul acordării de paşapoarte româneşti unor ucraineni
KIEV (MEDIAFAX) – Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, cere Comisiei Europene să analizeze problema acordării de către România a unor paşapoarte destinate cetăţenilor ucraineni, relatează Interfax-Ucraina citată de pagina online a agenţiei ZIK.na Badea
“Solicit formarea unei comisii în cadrul CE care să analizeze legalitatea emiterii de către România a paşapoartelor pentru cetăţeni ucraineni şi dacă această problemă este conformă cu Politica de Vecinătate”, a declarat Iuşcenko la Praga.
“Emiterea de paşapoarte de către România nu poate decât să stârnească preocupare, să creeze o situaţie imprevizibilă şi să surprindă comunitatea ucraineană din România”, subliniază Iuşcenko.
Mihai Draghici, [email protected]
Posted in Uncategorized Tags: Iuscenko, mae roman, romania-moldova, romania-ucraina, Ucraina No Comments »VORONIN si IUSCENKO speriati de viitorul Moldovei si Ucrainei. HARTA REVENIRII TERITORIILOR ROMANESTI LA PATRIA MAMA
Voronin avertizeaza Ucraina ca isi va pierde integritatea teritoriala din cauza “romanismului fundamentalist si agresiv”
Vladimir Voronin a incercat sa avertizeze Ucraina ca si-ar putea pierde integritatea teritoriala din cauza “romanismului fundamentalist si agresiv”, intr-un amplu interviu acordat la sfarsitul saptamanii trecute agentiei ucrainene de presa GolosUA, transmite Agerpres.
“Din cate stiu, la vremea respectiva, Kievul a trecut in raporturile sale cu Bucurestiul prin acelasi gen de probleme cu care se confrunta in prezent Chisinaul: Romania s-a opus semnarii Tratatului politic de baza si Acordului cu privire la frontiera de stat cu Ucraina. Nu este un secret pentru nimeni ca autoritatile romane duc intr-o serie de regiuni ucrainene aceeasi politica de romanizare ca si in Republica Moldova, finanteaza tot felul de asociatii culturale, biserici, organizatii neguvernamentale, publicatii periodice, institutii de invatamant”, a afirmat Voronin, rugat sa explice de ce “romanismul fundamentalist si agresiv” – evocat de el intr-un recent discurs televizat catre populatie – reprezinta un pericol nu doar pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova, ci si a Ucrainei.
Evocand harta istorica a Romaniei Mari, afisata la 7 aprilie pe fatada administratiei prezidentiale de la Chisinau, pe care intre altele figureaza ca orase romanesti cateva localitati de pe teritoriul actual al Ucrainei, precum Izmail, Cernauti, Belgorod-Dnestrovsk, presedintele Voronin a afirmat ca, la fel ca in cazul cetatenilor moldoveni, in unele regiuni ale Ucrainei oamenii primesc in ritm accelerat cetatenia romana.
“V-am enumerat doar cateva fapte, iar dumneavoastra nu aveti decat sa trageti singuri concluziile care se impun – ameninta sau nu actiunile autoritatilor romane unitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei”, le-a spus Vladimir Voronin ziaristilor ucraineni.
Romania, “domesticita” de UE
Intrebat daca Republica Moldova nu isi va reconsidera vectorul politicii externe vizand integrarea in Uniunea Europeana, in conditiile in care “reprezentantii partidelor nationaliste din Romania numesc Moldova ‘al doilea stat romanesc'”, presedintele moldovean a subliniat ca orientarea tarii sale spre UE nu se va fi schimba, ci dimpotriva, Chisinaul contand foarte mult pe UE in reglementarea dialogului dificil, de aproape de doua decenii, cu Romania.
“Romania este tara membra a UE, iar Bruxellesul trebuie sa poarte responsabilitatea pentru toti cei pe care i-a ‘domesticit’. Eu cred ca structurile europene isi dau bine seama ca Bucurestiul nu se poarta chiar in mod european in raport cu Republica Moldova, pentru ca principiile europene presupun respect fata de independenta si integritatea teritoriala a altor state, fata de frontiera de stat, fata de indentitatea culturala si de limba. Contez foarte mult ca raporturile noastre cu Romania sa faca obiectul unei analize minutioase din partea UE”, a subliniat Voronin.
“Din cate stiu, la vremea respectiva, Kievul a trecut in raporturile sale cu Bucurestiul prin acelasi gen de probleme cu care se confrunta in prezent Chisinaul: Romania s-a opus semnarii Tratatului politic de baza si Acordului cu privire la frontiera de stat cu Ucraina. Nu este un secret pentru nimeni ca autoritatile romane duc intr-o serie de regiuni ucrainene aceeasi politica de romanizare ca si in Republica Moldova, finanteaza tot felul de asociatii culturale, biserici, organizatii neguvernamentale, publicatii periodice, institutii de invatamant”, a afirmat Voronin, rugat sa explice de ce “romanismul fundamentalist si agresiv” – evocat de el intr-un recent discurs televizat catre populatie – reprezinta un pericol nu doar pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova, ci si a Ucrainei.
Evocand harta istorica a Romaniei Mari, afisata la 7 aprilie pe fatada administratiei prezidentiale de la Chisinau, pe care intre altele figureaza ca orase romanesti cateva localitati de pe teritoriul actual al Ucrainei, precum Izmail, Cernauti, Belgorod-Dnestrovsk, presedintele Voronin a afirmat ca, la fel ca in cazul cetatenilor moldoveni, in unele regiuni ale Ucrainei oamenii primesc in ritm accelerat cetatenia romana.
“V-am enumerat doar cateva fapte, iar dumneavoastra nu aveti decat sa trageti singuri concluziile care se impun – ameninta sau nu actiunile autoritatilor romane unitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei”, le-a spus Vladimir Voronin ziaristilor ucraineni.
Romania, “domesticita” de UE
Intrebat daca Republica Moldova nu isi va reconsidera vectorul politicii externe vizand integrarea in Uniunea Europeana, in conditiile in care “reprezentantii partidelor nationaliste din Romania numesc Moldova ‘al doilea stat romanesc'”, presedintele moldovean a subliniat ca orientarea tarii sale spre UE nu se va fi schimba, ci dimpotriva, Chisinaul contand foarte mult pe UE in reglementarea dialogului dificil, de aproape de doua decenii, cu Romania.
“Romania este tara membra a UE, iar Bruxellesul trebuie sa poarte responsabilitatea pentru toti cei pe care i-a ‘domesticit’. Eu cred ca structurile europene isi dau bine seama ca Bucurestiul nu se poarta chiar in mod european in raport cu Republica Moldova, pentru ca principiile europene presupun respect fata de independenta si integritatea teritoriala a altor state, fata de frontiera de stat, fata de indentitatea culturala si de limba. Contez foarte mult ca raporturile noastre cu Romania sa faca obiectul unei analize minutioase din partea UE”, a subliniat Voronin.
ZIUA Online
Vezi si
Bastroe incaiera din nou Romania si Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe a raspuns acuzatiilor forumlate de Ambasada Ucrainei la Bucuresti potrivit carora partea romana ar fi lipsit de la consultarile cu publicul privind Canalul Bastroe. MAE sustine ca a informat Ambasada ca nu mai este posibila organizarea in bune conditii…
Ministerul Afacerilor Externe a raspuns acuzatiilor forumlate de Ambasada Ucrainei la Bucuresti potrivit carora partea romana ar fi lipsit de la consultarile cu publicul privind Canalul Bastroe. MAE sustine ca a informat Ambasada ca nu mai este posibila organizarea in bune conditii…
Posted in Uncategorized Tags: Basarabia, regimul voronin, Republica Moldova, Romania Mare, Ucraina No Comments »CATEVA propuneri pe adresa SRI, SIE, MAE si CSAT pentru punerea in practica a doctrinei de politica externa a Presedintiei Romaniei, neexploatata
Nu sunt de acord cu toate remarcile deputatului PSD Ion Stan din declaratia sa politica de mai jos. Normal, este o declaratie politica. Dar, pe fond, se ridica o problema grava: ce s-a intamplat cu doctrina de politica externa a Romaniei, enuntata cu atata energie de Traian Basescu, din primele sale clipe de mandat? Cine sunt sabotorii ei si unde s-a ratacit, pe drum, pana a disparut complet? Normal ar fi fost ca “fortele politice” ale acestei tari sa fi stat jos, inca de la inceputul noului mandat prezidential, si, impreuna cu specialistii zonei, din servicii si lumea academica (nu terche-berchea ca Alina Mungiu si compania de supt fonduri), sa fi lucrat la doctrina nationala de politica externa, pe care, apoi, institutiile responsabile sa o fi aplicat punct cu punct. Nu s-a facut acest lucru, din punctul meu de vedere ca urmare a infiltrarilor agentilor anti-Romania din politica, servicii si “societatea civila”. Infiltrari care ajunsesera la un moment dat sa surclaseze ca numar romanii loiali tarii din institutiile cheie ale statului. Acum ce sa mai faci? Sa constati esecul. 1. Si 2, sa speram ca dupa alegerile din aceasta toamna, dupa lunga experienta amara a acestor ani, Basescu va stii sa nu se mai inconjoare numai de profitori si sa aplice doctrina de politica externa a Romaniei, conform intereselor nationale, indiferent de ce vor Itik, Ivan, lord John sau Johnny baiat frumos.
Sedinţa Camerei Deputaţilor din 28 aprilie 2009
1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
Ion Stan – declaraţie politică:
“Războiul diplomatic al României cu Moldova, Ucraina şi Ungaria – consecinţă a crizei ca doctrină politică a aleşilor poporului român”
Am folosit tribuna parlamentară de nu mai puţin de 16 ori pentru a trage semnal de alarmă după semnal de alarmă, în legătură cu lipsa de orânduire, diversiunile şi provocările periculoase care şi-au făcut loc în domeniul relaţiilor externe ale României, în special în ceea ce priveşte gestionarea problemelor speciale în raporturile cu ţările vecine, întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi dreptul la identitate al persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. În esenţa lor, toate acele luări de poziţie atrăgeau atenţia asupra lipsei unor abordări de conţinut ale politicii externe, ale căror consecinţe vor fi şi mai negative decât cele de până acum.
În folclorul românesc exista o zicere cu tâlc: “De când beau şi nu mă-mbăt, s-o făcut vinul oţet”. Corolarul zicerii populare ar putea fi acela că, decât să fi încercat cel care se crede ,,cel mai iubit dintre români” să ne îmbete cu apa rece a Strategiei de securitate a Regiunii Mării Negre, mai bine ne îmbată cu vinul de dar al neamului Voronin, ca să nu ni se oţeţească relaţiile cu Republica Moldova, unde sălăşluiesc vreo patru milioane dintre fraţii de limbă, obârşie, tradiţii, obiceiuri şi suferinţe, pe care istoria şi vremurile i-au aşezat în afara fruntariilor vetrei străbune.
Vine vremea de bilanţ al mandatului Preşedintelui României, care şi-a făcut o prioritate din “securizarea regiunii adiacente Mării Negre”. Înainte de a mai relua retorica demagogică din 2004-2005, să-i reiterăm cetăţeanului preşedinte câteva adevăruri incomode:
1. Strategia de Securitate a Regiunii Mării Negre nu îşi are sorgintea în laboratoarele politicii externe ale României. Ea i-a fost servită – prin agenţi de influenţă – de o organizaţie nonguvernamentală externă, mandatara unui grup select de petrolişti texani, interesat de accesul la resursele strategice din Transcaucazia, de izolarea Rusiei de Iran şi apropierea de regiunile nord-vestice ale Chinei, bogate în minereuri rare, dar şi cu tendinţe autonomiste faţă de Beijing.
2. Strategia şi vectorul ei extern de influenţă au fost intens mediatizate de o anumită parte a presei, iar analiştii serioşi ai serviciilor de informaţii pentru securitatea naţională au propus, fiindu-le aprobate, ipoteze de lucru potrivit cărora trebuiau identificate poziţiile oficiale ale Administraţiei SUA, respectiv ale Departamentului de Stat în legătură cu Proiectul regional Marea Neagră. Nu au rezultat atitudini sau gesturi politice explicite. A rezultat, în schimb, ca vectorul extern de influenţă a fost, în vremurile sale de glorie în spionaj, implicat într-un mare scandal internaţional de corupţie, soldat cu demisia premierului nipon, urmare a mituirii sale şi a altor membri ai cabinetului de către “Lockheed Martin Corporation”. Întâmplător, într-o afacere cu avioane. Ca un detaliu ce poate fi util, vectorul extern de influenţă a lucrat o vreme în tandem cu William Matser, fost consilier la un birou al NATO, ulterior condamnat pentru spălare de bani proveniţi din droguri. O regiune a Mării Negre extinse ajungea şi în zone ale culturilor interzise!
3. Declaraţiile de intenţii ale înaltului demnitar român care şi-a asumat proiectul Regiunii Mării Negre, în legătură cu politica României pe relaţia estică, exprimate frust, fără perdea, în medii închise au surprins şi şocat, fiind primite cu circumspecţie şi mari rezerve, deoarece ele erau de natură a ,, turna gaz pe foc şi a incendia România”.
4. Preşedintele trebuia şi nu credeam să nu fi fost ajutat să-şi cunoască omologii de la Moscova, Kiev, Budapesta şi Chişinău. Dacă a fost sau nu receptiv, rezultatele se văd acum.
5. Politica externă nu se înscrie în logica declaraţiilor populiste ce pot fi uşor extrapolate în reacţii extremiste, naţionalist – şovine, diversiuni şi provocări, de către orientările radicale ale oricăreia dintre părţi. Preşedintele nostru a excelat în toate speciile declaraţiilor de genul ,,gura bate fundul”. Numai că în cazul limbariţei prezidenţiale, fundul scos la bătaie nu a fost cel din fotoliul din Sala Tronului din Cotroceni, ci în faţa României pe care omologi vecini ai domnului Băsescu au tratat-o ca pe un fund!
6. Dacă a semănat preşedintele vânt, iar ţara culege acum furtună, înseamnă că semănătorul a călcat strâmb pe legea ţării şi trebuie cercetat pentru nedemnitatea săvârşită.
Dar mai înainte de a cerceta greşelile persoanei constituţional responsabile de politica externă şi de securitate, trebuie să aducem în faţa Parlamentului pe directorii serviciilor de informaţii pentru securitate naţională. Nu pentru că cineva tot încearcă să excludă serviciile controlului parlamentar, ci pentru că au devenit, deja, de notorietate internaţională, răspunderile ce le revin în legătură cu o sumă de evenimente grave, de pe urma cărora România este asociată revanşardismului internaţional şi tentativelor de destabilizare politică a altor ţări.
O organizaţie neguvernamentală s-a adresat unui serviciu secret solicitându-i “să scoată extremismul maghiar de sub preşul României”. Argumentele solicitantului sunt de mare bun simţ. “Cazul prezumtivei tentative de asasinat asupra preşedintelui Boliviei Evo Morales a scos la iveală o chestiune acoperită timp de 20 de ani de către autorităţile româneşti: extremismul maghiar din România. Nu credem că trebuie să vă explicăm noi dumneavoastră ce efect are astăzi asupra imaginii României pe plan mondial o astfel de ştire, difuzată în ultima săptămână zi de zi, în întreaga lume.În contextul luptei globale împotriva terorismului, existenţa a doi cetăţeni români de naţionalitate maghiară într-un grup suspectat de complot pentru asasinarea unui preşedinte şi a altor oficialităţi boliviene, aduce grave prejudicii imaginii tuturor românilor, care oricum nu prea au beneficiat de o prezentare pozitivă în media internaţională de la intrarea statului nostru în Uniunea Europeană. Dimpotrivă. Ştim că din acest motiv ar fi trebuit să ne adresăm Serviciului de Informaţii Externe, care, chiar dacă nu mai spionează membrii UE şi NATO, are totuşi atribuţii de apărare a României, inclusiv atunci când se produc atacuri imagologice de tipul celor consemnate în ultima perioadă. Însă, în cazul extremismului maghiar, ascuns de atâţia ani sub preşul “integrării României”, dumneavoastră. sunteţi cel şi cei care trebuie să ieşiţi din debara, în speranţa reparării imaginii ţării noastre şi a punerii la punct a unor cazuri de o gravitate, extremă”. Comentariile sunt de prisos.
Desigur, preşedintele Ungariei începuse să se comporte în România ca şi în Ungaria. Dar înainte de a se fi adoptat o măsură descalificantă ca manieră diplomatică şi reacţie de stat, era bine să se fi reflectat că în urmă cu câteva luni i-a ţinut isonul şi preşedintele în funcţie al României.
Recentele evenimente de la Chişinău au un lung şir de cauze anterioare, în care reacţiile serviciilor noastre de informaţii pentru securitate naţională ori au lipsit, ori au fost inadecvate, ori s-a mers pe mâna scenariştilor şi regizorilor întâmplărilor ce s-au cumulat agresiv şi exploziv cu începere din 2007. O gazetă, onestă iniţial, apoi cel puţin dubioasă, după schimbarea echipei editoriale, al cărui nume nu mai merită a fi pronunţat, a făcut tiraj sponsorizat, pe seama promovării diversiunilor antiromâneşti ale Coloanei a V-a a KGB-ului din Republica Moldova şi din România. Dar propaganda antiromânească nu stă doar într-o publicaţie. Unde ne este contrapropaganda? Care dintre serviciile sau agenţiile guvernamentale pot răspunde?
Declarările de persona non-grata, rechemările diplomaţilor de la post, scandaluri de spionaj e adevărat că au mai existat chiar şi între membrii familiei NATO, dar în situaţia României avem parte de ingredientele specifice războiului rece ce ne sunt servite ca ameninţare sub pretexte extrem de periculoase şi în numele unor interese ce îi vin mai de departe.
Nu dorim să antamăm concluzii riscante în ceea ce priveşte capacităţile serviciilor noastre de informaţii pentru securitate naţională de a servi cu profesionalism şi devotament interesele supreme ale naţiunii. Dorim doar să credem că marea lor discreţie, la care raţiunea de a fi le obligă, nu se datorează absenţei lor din prima linie de apărare a României.
Dacă tot este criză, atunci să nu fie nimic în afara crizei! Cam la atât pare a se rezuma Doctrina Palatului Cotroceni în materie de politică externă şi securitate naţională. Acceptăm să fim contrazişi. Nu cu vorbe, ci fapte. Şi nu cu orice fel de fapte: un turneu al Preşedintelui României la Moscova, Kiev, Budapesta şi Chişinău, iar în fiecare dintre capitale să se dea publicităţii o Declaraţie solemnă comună de prietenie şi bună înţelegere.
Ion STAN – Secretar
Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI
https://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6631&idm=1,62&idl=1
https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=278&cam=2&leg=2008
Vezi si
Romania libera: Axa lui Basescu s-a destramat
Posted in Uncategorized Tags: "Ungaria Mare", CSAT, MAE, Marea Neagra, Presedintele Romaniei, Republica Moldova, sie, sri, Ucraina No Comments »Uniunea pentru drepturile omului din Ucraina se opune colectarii de date biometrice, pe puncte. La noi, organizatiile similare, stangiste, tac (Eng)
UHHRU Open Appeal against collection of biometric data
On 14 April 2009 the Verkhovna Rada adopted amendments to the Law “On the legal status of foreign nationals and stateless persons” which allows for the collection by all Ukrainian consulates and diplomatic offices of biometric data when issuing visas, as well as by border guards at the State border. This procedure is to be introduced from 1 January 2010.
The Ukrainian Helsinki Human Rights Union is calling on the President to use his power of veto against this law, since it:
– violates fundamental human rights;
– will involve considerable expense from the State Budget without clear justification of the need and efficacy of such measures;
– does not achieve its declared purpose, of increasing national security.
The Ukrainian Helsinki Human Rights Union is calling on the President to use his power of veto against this law, since it:
– violates fundamental human rights;
– will involve considerable expense from the State Budget without clear justification of the need and efficacy of such measures;
– does not achieve its declared purpose, of increasing national security.
Violation of fundamental human rights
The collection of biometric data is a flagrant and disproportionate restriction of civic rights, in particular the right to privacy, guaranteed by numerous international agreements to which Ukraine is a party.
Ukraine lacks personal data protection both at legislative level, and in practice. Databases with personal information are freely sold at city markets and on the Internet. This law would mean that biometric data about foreign nationals could also become accessible.
Ukraine has not ratified the Council of Europe Convention No. 108 for the Protection of Individuals with regard to Automatic Processing of Personal Data (1981) which establishes the proper safeguards in this area.
The European Court of Human Rights has on many occasions noted that the collection, processing and use of personal data without proper guarantees of their protection, as set down, for example, in Convention No. 108, is an unequivocal violation of Article 8 of the European Convention on Human Rights.
In the EU which is planning to introduce such collection, the USA, Japan and other countries, the collection of biometric data is taking place against the background of many years’ experience of effective legislative and administrative practice with personal data which does not exist in Ukraine.
There is thus the likelihood of an increase in applications from foreign nationals to the European Court of Human Rights against Ukraine, as well as the possibility of other adverse impact on relations with other countries as a result of mass leakage of information with biometric data about their nationals.
It is clear that when biometric data (fingerprints, etc) of a well-known foreign national end up freely sold in Ukraine that this can be of interest to criminals which will not pass unnoticed.
The introduction of discriminatory procedure for treatment of all foreign nationals as though they are criminals will certainly not make our country more attractive to the thousands of tourists and businesspeople who come to Ukraine. This is especially strange to observe before the holding of EURO-2012”., especially since the authorities cannot guarantee the security and protection of this data.
The introduction of this system would obviously slow down movement of people at the border and significantly increase queues at passport control.
Considerable expense from the State Budget without clear justification of the need and efficacy of such measures
At present collection of biometric data is not mandatory in international law, and remains the internal matter of each country.
The draft law was passed in haste without discussion, proper assessment of the consequences. Parliament immediately passed it in its first and second, final reading.
Such hasty procedure for sending 12.5 million UAH of public money which also flagrantly violates human rights, cannot fail to be of concern.
This financial estimate is, moreover, excessively superficially since the real cost of the plan have not been calculated, with the cost of such equipment for each diplomatic mission, border point and a central server, not being taken into account. Other costs not considered include training, maintaining the equipment, holding and processing the information, and many other expenses. The USA has already spent over 1.7 billion USD on such a system.
One feels that the given draft law was more likely designed to meet the economic interests of a specific enterprise which will supply the equipment, than the country’s interests. This is despite the fact that these interests will be met from public funding. The State is already dependent on one private enterprise which deals with the preparation of passports and this law will only increase such dependence. This can only place national security in jeopardy.
No increase to national security
Introduction of a system of collecting biometric data is an ill-considered move copying the most ineffective experience of certain countries which will not achieve its stated aim, that being to ensure national security. The practice of countries which have brought in analogous systems shows that there are many other more effective methods for identifying criminals at the border (for example, checking the passport against the Interpol database).
The proposed measures remains of little benefit due, for example, to its unreliability, vulnerability to interference from outside individuals and many other factors.
The assessment, for example, by the US Government of its system US-VISIT showed that:
– after spending 1.3 billion USD only half of the system was launched during the next 4 years;
– spending continues on the project, with this being “not clearly stipulated, planned or justified in terms of the cost, possible achievements and risks”
– the government is continuing to finance the system without it being linked with border and migration policy;
– control over determining computer and software-related risks was inadequate which prompted serious operational, technical and managerial challenges;
– poor security increases the risk of unauthorized reading, copying, destruction, addition or modification of sensitive personal data
According to the Head of the Senate Committee on National Security, D. Lieberman, the US Government “spent 1.7 billion dollars of taxpayers’ money on a programme for identifying potential terrorists at the border, yet did not take security measures to protect this sensitive information from them” which renders meaningless the efficiency of this system against international criminals and terrorist groups.
It is therefore no surprise that there are frequent hiccups in the work of this system in the USA which leads to the suspension of the work of airports and other forms of transport because foreign nationals cannot be admitted.
There are similar problems in the EU although only in planning collection of biometric data.
Clearly problems and expense for Ukraine in introducing such a system will be no less, and probably considerably more given a badly prepared infrastructure. And the risks are also much greater.
It is also clear that if the Ukrainian State databases are unprotected and freely sold then the biometric data in them will not be difficult to copy, add to, destroy or change where needed, especially if one is talking of organized crime and terrorism. In other words this system is so sensitive with such a huge number of users, that it cannot serve as an effective barrier for protecting national security, and will be only a means of control over people, and create problems and difficulties for millions.
The introduction of a system for collection of biometric data does not in fact protect national security and Ukraine’s national interests, but will lead to mass-scale violations of fundamental human rights and is economically unjustified especially given the present economic crisis.
In view of this, we would ask you to use your power of veto on this law and to ask parliament to reject it.
Yours sincerely,
Arkady Bushchenko, Head of the UHHRU Board
Volodymyr Yavorsky, UHHRU Executive Director
Posted in Uncategorized Tags: cip biometric, era cipurilor, pasapoarte biometrice, Ucraina No Comments »ALERTA: Ucraina sustine ca a finalizat lucrările la Canalul Bîstroe. MAE nu a reactionat pana acum
Autorităţile de la Kiev au anunţat ieri finalizarea lucrărilor la Canalul navigabil Bîstroe din Delta Dunării, inaugurarea urmând să se facă imediat după Paşti. Anunţul vine în contextul în care, în urmă cu două săptămâni, Ucraina a fost avertizată de ONU că nu îşi respectă angajamentele cu privire la Bîstroe.
de Alexandru Nastase
Anunţul confirmă o declaraţie făcută în urmă cu o săptămână la Ismail de o responsabilă din Ministerul Transporturilor de la Kiev, care anunţa că Ucraina a reuşit, după aproape şapte ani, să finalizeze canalul navigabil de mare adâncime care leagă portul Reni de Marea Neagră. Bîstroe va fi inaugurat oficial în perioada imediat următoare, Guvernul de la Kiev intenţionând să invite la festivităţi şi oficiali de la Bucureşti. Deocamdată, reacţiile guvernanţilor noştri întârzie să apară.
Prima inaugurare
Prima inaugurare
Scandalul Bîstroe, un conflict între Ucraina şi convenţiile internaţionale de mediu şi transport, a izbucnit în 2002, când Kievul a anunţat că intenţionează să recâştige supremaţia fluvială şi maritimă la gurile Dunării, prin amenajarea unui canal navigabil de mare adâncime. Din cele şase variante de proiect prezentate comunităţii intenaţionale, Ucraina a ales pentru execuţie soluţia Bîstroe, considerată de experţii în mediu ca fiind cea mai nocivă pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Început oficial în mai 2004, Bîstroe a fost contestat de întreaga comunitate internaţională (Programul “Man and the Biosphere” UNESCO, Ramsar, Convenţia de la Berna, Convenţia de la Paris, Secretariatul de Stat al SUA, Cancelaria Germaniei), care a criticat dur Ucraina pentru impactul devastator al canalului asupra Deltei şi pentru nenumăratele încălcări de legislaţie comise în timpul lucrărilor. Punctul culminat l-a reprezentat luna septembrie 2004 când balizele de semnalizare ale ucrainenilor au fost ancorate în malul românesc stârnind un conflict diplomatic între Bucureşti şi Kiev.
Contestat
Contestat
Proiectul ucrainenilor a încălcat 11 convenţii internaţionale pe probleme de mediu, alte trei tratate legate de chestiuni de navigaţie şi tratatul bilateral româno-ucrainean. Kievul şi-a arătat intenţia de a construi canalul la sfârşitul anului 2002, pretextând prin costurile “prea mari” pe care navele ucrainene trebuia să le plătească României pentru utilizarea canalului Sulina. În septembrie 2004, însă, autorităţile de la Kiev prezentau un document oficial la o reuniune UNESCO de la Paris, în care recunoşteau adevăratele motive ale lucrărilor: intersele economice, militare şi geo-politice ale Ucrainei la gurile de vărsare ale Dunării.
Ca şi în cazul platoului continental, diplomaţii români au reacţionat cu prudenţă. Au activat mai multe convenţii internaţionale, reuşind să obţină de la acestea blocarea oricăror împrumuturi pentru Ucraina, până când autorităţile acestei ţări îşi vor fi “îndreptat” intenţiile referitoare la Bîstroe. Concret, România nu are nici până astăzi informaţii complete referitoare la lucrările la canal, astfel încât partea română nu poate formula modele care să evalueze impactul pe termen lung al lui Bîstroe şi cum va fi afectată Delta Dunării. În baza Convenţiei de la Espoo (privind impactul de mediu în plan transfrontalier), organism care a decis că România are dreptul să fie informată în legătură cu orice lucrare a Kievului, ţara noastră a solicitat părţii ucrainene planurile lui Bîstroe. Nici până în momentul de faţă, deşi conflictul durează de ani buni, aceste documente nu au fost furnizate, iar “ameninţările” diplomatice internaţionale nu au înduplecat Kievul.
Ca şi în cazul platoului continental, diplomaţii români au reacţionat cu prudenţă. Au activat mai multe convenţii internaţionale, reuşind să obţină de la acestea blocarea oricăror împrumuturi pentru Ucraina, până când autorităţile acestei ţări îşi vor fi “îndreptat” intenţiile referitoare la Bîstroe. Concret, România nu are nici până astăzi informaţii complete referitoare la lucrările la canal, astfel încât partea română nu poate formula modele care să evalueze impactul pe termen lung al lui Bîstroe şi cum va fi afectată Delta Dunării. În baza Convenţiei de la Espoo (privind impactul de mediu în plan transfrontalier), organism care a decis că România are dreptul să fie informată în legătură cu orice lucrare a Kievului, ţara noastră a solicitat părţii ucrainene planurile lui Bîstroe. Nici până în momentul de faţă, deşi conflictul durează de ani buni, aceste documente nu au fost furnizate, iar “ameninţările” diplomatice internaţionale nu au înduplecat Kievul.
Vezi si Suplimentul Special ZIUA
