“Romania vrea sa sarbatoreasca furtul Ardealului in Teatrul National de la Budapesta” este numai unul dintre titlurile aparute in presa maghiara, dupa ce s-a aflat vestea ca Ambasada Romaniei a inchiriat Teatrul National de la Budapesta pentru sarbatorirea zilei de 1 Decembrie.
“Pentru unguri, Ziua Nationala a Romaniei a Romaniei coincide cu o zi de doliu, caci Tratatul de pace de la Trianon a rupt Ardealul din Regatul Ungariei si a fost oferit Romaniei. Ardealul era o parte organica a Regatului Ungariei de o mie deani, iar pierderea aestei bucati de pamant este mai dureroasa decat pierderea altor teritorii”, scrie Hungarian Ambiance.
Teatrul National din Ungaria se afla in centrul unui plin scandal legat de inchirierea salii principale autoritatilor romane. Sub presiunea unor demonstratii anuntate, directorul Teatrului a decis anularea angajamentului de a pune spatiul institutiei la dispozitia Ambasadei Romaniei, de Ziua Nationala. MAE si-a exprimat regretul fata de decizia oficialului maghiar si a anuntat ca misiunea diplomatica se afla, deja, in cautarea unei alte locatii, relateaza Gandul.
Membri ai KDNP, formatiune aliata la putere alaturi de Fidesz (a premierului Viktor Orban) si ai partidului nationalist Jobbik l-au acuzat pe directorul teatrului, Robert Alfoldi, de “tradare”, pentru ca ar fi “colaborat cu fortele anti-ungare” prin acceptul dat la solicitarea Ambasadei Romaniei.
Potrivit unui comunicat al Jobbik, formatiunea il acuza, indirect, si pe premierul Orban de “provocarea” Romaniei, caci “teatrul ar fi o institutie de stat si Guvernul este responsabil pentru functionarea ei”.
Drapelul naţional al Ungariei a fost arborat în bernă, ieri, în faţa Parlamentului de la Budapesta, in prezenta preşedintelui Pal Schmitt şi a premierului Viktor Orban, pentru a comemora “martirii ţării”, executati la Arad, în războiul de independenţă din 1848-49. La Arad, alte oficialitati romane (tampite) si maghiare (ticaloase) au venit pentru acelasi lucru: prefectul Calin Bibart, presedintele UDMR Marko Bela, dar si extremisti veniti special de la Budapesta, precum vicepresedintele Parlamentului, ministrul Apararii, secretari de stat, consulul general de la Cluj Napoca, ambasadorul Ungariei la Bucuresti, s.a., informeaza NapocaNews. În 1849, 12 generali unguri şi un colonel au fost executaţi la Arad, în România, în urma unei decizii a Curţii Marţiale austriece. Cei 13 sunt responsabili de o campanie de exterminare in masa a taranilor romani, ucisi in numar de 40.000. Ziua de 6 octombrie a fost declarată de Ungaria “zi de doliu naţional” în 2001. La Arad, o statuie ridicata pentru preamarirea lor in vremea Ungariei Mari si demolata apoi de Regele Ferdinand si Ionel Bratianu in 1924 a fost reinstalata de Adrian Nastase in 2004, dupa fix 80 de ani, pe vremea cand sef al Cancelariei sale ii era Alin Teodorescu, primul presedinte al GDS si al Fundatiei Soros si agent al Ungariei documentat inca din 1988. Iata opiniile catorva oameni despre acest moment nefast din istoria Romaniei recente.
Statuia Rusinii. De ce s-a sucit Nastase
Presedintele Executiv al Partidului Democratiei Sociale din Romania anului 1999, profesorul de drept international Adrian Nastase, denunta atunci, in oficiosul partidului, “Dimineata”, “Visul iredentismului unguresc: Reamplasarea la Arad a “Monumentului Libertatii maghiare”. Pozitia sa, din postura “mai libera” a unui politican din Opozitie, i-a permis atunci actualului premier Adrian Nastase sa fie sincer.
Desi nu ar fi trebuit sa mai fie necesar, deoarece tendinta rescriitorilor istoriei este de a uita din relatarile oficiale acest “mic amanunt”, subliniem: statuia rusinii, cum am denumit-o noi, reamplasata luni la Arad dupa fix 80 de ani, reprezinta 13 generali ai armatei maghiare, care, in 1848, au ucis peste 40.000 de romani in cadrul unei operatiuni de radere de pe fata pamantului a 300 de sate romanesti. Ungurii de azi, ai “Ungariei Mici”, nu contesta acest fapt, ei doar sustin ca statuia reprezinta, dupa cum o si intituleaza ei, un “simbol al libertatii”. Al libertatii de a ucide? Daca i se pot contesta multe lui Nastase, cunoasterea perfecta a istoriei si din perspectiva finului cunoscator al dreptului international, nu. Materialul sau, republicat azi de ZIUA, demonstreaza concret acest fapt. Profesorul Nastase puncteaza: “Dar daca din 1920 pana astazi revizionismul maghiar a condamnat in sute de lucrari si conferinte “barbaria” romaneasca fata de simbolurile Ungariei Mari, in nenumarate ocazii insisi oficialii maghiari au mers atat de departe incat au conditionat pana si bunul mers al relatiilor dintre Ungaria si Romania de reamenajare pe locul initial al Monumentului Libertatii din Arad”. Extrem de corect. Presiunile Ungariei – dupa ce Ionel Bratianu, artizanul Marii Unirii si “distrugatorul” grupului statuar, a fost si el “uitat” de noua era comunista -, au fost consecvente si puternice, pana astazi. Cand ungurii se pot considera, din nou, invingatori.
Deputatul din Opozitia de ieri Adrian Nastase critica acerb Guvernul CDR si condamna regimul Constantinescu pentru ca “sfideaza dispretuitor intreg poporul roman”. Si totusi, ce l-a determinat pe premierul Romaniei de astazi, sa faca azi exact acelasi lucru pe care il blama cu atata vehementa atunci? Desi s-a eschivat de la prezenta la inaugurarea monumentului, prim-ministrul a fost reprezentat de un alt fin cunoscator al istoriei: ministrul Culturii si Cultelor, profesorul academician Razvan Theodorescu. “Inaugurarea de astazi a Parcului Reconcilierii este un moment de referinta, poate cel mai important din istoria relatiilor dintre cele doua tari vecine”, a spus inalta fata culturala a PSD. Seful sau direct insa, aprecia in 1999, din Opozitie, demersul pentru concretizarea acestui moment – pe care, totusi, in ciuda aliantei cu UDMR-ul, regimul Constantinescu s-a ferit sa-l implineasca – drept “o provocare intolerabila si inconstienta din partea unor forte revansarde maghiare”. Presedintele UDMR, Marko Bela, este de parere ca “solutia pe care am gasit-o, aceea a dialogului intre doua monumente, este cea mai buna”. Insa, ne intrebam intemeiat, ce dialog poate fi acela intre calau si victime?
Pastorul infidel Laszlo Tokes, figură marcantă a ”revoluţiei române”, a avut şi o importantă carieră de informator al fostei Securităţi. Toţi cei care s-au preocupat de biografia sa eroică au reţinut şi colaborarea sa cu Securitatea, scrie Cotidianul, adaugand ca un documentarist cu ochii în patru ne-a trimis o minuţioasă selecţie de mărturii şi relatări despre trecutul ”acoperit” al lui Laszlo Tokes.
“Pro forma”: S-au identificat si facut publice documentele esentiale care dovedesc ca Laszlo Tokes, la 11 septembrie 1975, lasa judecatii istoriei urmatoarea consemnare olografa: “Constient de faptul ca prin atitudinea si comportarea mea am adus atingere securitatii statului ma angajez ca pe viitor sa fiu un cetatean loial regimului din R.S.R. (…).
“De facto”: Informatorul “Laszlo Kolozsvari“ furnizat informatii in temeiul carora anumite persoane, inclusiv cetateni ai altor state ( Klass Eldering, Ida Eldering, Lajos Gudor, Ioszef Demeter, Laszlo Ferenczi, Sandor Farkas, Ioszef Otvos, Tamas Jenci, Noemi Szebeni, Laszlo Vetesi, Sandor Gede s.a.) au facut obiect al unor masuri de prevenire a activitatilor de natura a prejudicia securitatea statului roman.
(Sursa: “Tinerama”, nr.210, 21-27 decembrie 1994, director Max Banus)
In prima jumatate a anilor`80 Laszlo Tokes a fost integrat “Biroului de Presa pentru Transilvania”, eufemismul folosit pentru o retea subversiva creata serviciile speciale (spionaj si diplomatic) ale Budapestei pe teritoriul Romaniei Dupa descoperirea retelei, ceilalti membri au acceptat sa se stabileasca in strainatate -Ungaria si Elvetia (Anexa nr._).
LASZLO TOKES – TRADATOR AL ROMANIEI SI AGENT DE SPIONAJ AL UNEI PUTERI STRAINE
Mutat disciplinar la Timisoara, Laszlo Tokes nu si-a respectat angajamentul de a se abtine de la activitati contra securitatii statului roman.
O marturie edificatoare a unei enoriase, demonstreaza continuarea legaturilor clandestine, realizate prin metode specifice spionajului :
“L-am cunoscut pe László Tokés cind a fost repartizat la Timisoara. La vremea aceea preot paroh era Leo Peuker iar László Tokés a fost preot ajutator. In momentul repartizarii lui Tokés aici nu stiam nimic despre faptul ca el avea probleme cu autoritatile. Eram membra in presbiteriul bisericii. (…) Cand Tokés avea ceva de transmis in strainatate, apela la sotul meu sa faca microfilme. In 1990 am aflat ca insasi fiica mea ducea microfilmele la Arad, la bunica fostei soacre, de unde altcineva (nu stiu cine) aranja sa ajunga mai departe.” (Ildiko Sepssy, Colectia de Documente Marius Mioc)
Ofiterul coordonator al actiunii de contraspionaj in cazul lui Laszlo Tokes precizeaza:
Trei etnici maghiari nascuti in Romania, de meserie antiromani, ar putea avea functii-cheie in viitorul Executiv ungar, condus de premierul recent ales Viktor Orban, transmite NapocaNews. Martonyi Janos este nominalizat la Ministerul Afacerilor Externe, Gal Kinga la Departamentul Maghiarilor de Pretutindeni si Szocs Geza la Ministerul Culturii, informeaza Adevarul.
Martonyi Janos s-a nascut la Cluj-Napoca in 1944 si a mai ocupat acelasi fotoliu, de ministru al Afacerilor Externe, in perioada 1998-2002, in vechiul Cabinet Orban. Gal Kinga, nominalizata pentru preluarea Departamentului Maghiarilor de Pretutindeni, s-a nascut la Cluj-Napoca la 6 septembrie 1970. Dupa 1990 si-a inceput viata politica in Romania, activand intre 1991 si 1994 in UDMR. A lucrat si in cabinetul lui Marko Bela, fiind consilier pe probleme de politica externa. Kinga a absolvit Dreptul la Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca si a facut pregatire postuniversitara in Ungaria si la Oxford. Din 1997 este vicepresedintele Comisiei pentru libertati civile, justitie si afaceri externe, in cadrul Parlamentului European si obiect de studiu al Asociatiei fostilor si viitorilor soti ai lui Kinga Gal (vezi Video mai jos).
Szocs Geza (foto sus), nominalizat pentru fotoliul de secretar de stat la Cultura, s-a nascut in 1953 la Targu-Mures. A absolvit la Cluj Facultatea de Filologie, sectia Maghiara-Rusa (normal!). Dupa 1989, Szocs Geza a avut neobrăzarea ca, într-o apariţie pe postul naţional de televiziune, să vorbească despre unirea Ungariei de Vest cu Ungaria de Est, adică Ardealul. Dupa evenimentele sangeroase din martie 1990, Szocs Geza a pretins in prima conferinta de presa a UDMR ca ceea ce se intamplase la Targu Mures reprezinta “nu o înfrîngere, ci o victorie, nu un sfîrşit, ci un început”. Dar sa dam filmul inapoi:
“Pe la inceputul anilor ‘80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania.
Reteaua subversiva avea un nucleu in familia Tokes – tatal, impreuna cu fii: Laszlo, pastorul, si Istvan, inspector general pentru invatamant in judetul Harghita. Un alt nucleu functiona in jurul familiei Kovacs Ara Attila din Oradea.
Securitatea (UM 0110) le-a urmarit indeaproape activitatea, constatand ca unii ofiteri ai spionajului maghiar, acoperiti ca diplomati la ambasada Ungariei din Bucuresti si consulatul din Cluj Napoca, erau amestecati in dirijarea retelei si beneficiau de “rodul” activitatii acesteia. Tezele programatice ale activitatii subversive conduse de Szocs Geza erau in consens cu cele sustinute de exponentii iredentismului budapestean si mondial, vehiculate in prezent cu si mai mare virulenta.
Szocs si ceilalti membri ai retelei au fost cercetati de organele de securitate, facand marturisiri complete – mai ales domnul Szocs – asupra propriei activitati, precum si a “coechipierilor”. Declaratiile olografe ale acestora confirma cele anterior mentionate. Pe cat e de grozav acum domnul Szocs, pe atat de lamentabil a fost in ancheta.
Ceausescu, dorind evitarea unor acumulari in relatiile, si asa tensionate, dintre Ungaria si Romania, a dat dispozitie de “stingere” a cazului printrimiterea in strainatate a persoanelor implicate. Toti membri retelei Biroul de presa din Transilvania au parasit Romania, cu exceptia membrilor familiei Tokes, inclusiv a pastorului care mai avea de jucat o carte aici.”
In revista lui Tudoran si Tismaneanu, GEZA SZOCS compara Transilvania cu Insulele Malvine. Din America, semne grave de întrebare: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ?”
Teribil de tendenţioase emisiunile TV de luni ale redacţiei maghiare. Boros Zoltan face un joc inconştient de periculos. Nici Radio Tîrgu-Mureş în limba maghiară nu rămîne dator. Florina îmi povesteşte că în primele zile după emisiunile de luni nu te mai poţi înţelege cu elevii maghiari. Vrea să plecăm la Bucureşti.
8 martie
Veşti proaste de la Livezeni, unde pe data de 10 sau 11 februarie pastorul reformat, împreuna cu sătenii, a imitat marşul cu cărţi şi lumînări de la Tîrgu-Mureş înconjurînd şcoala şi speriind elevii români din clasele I – IV. Elevii şi profesorii sînt ameninţaţi de tot felul de beţivani care dau buzna în clase în timpul orei. Mi se cere să filmez. N-o fac pentru că aşa ceva n-are nici o şansă să intre pe post. Noi vrem să împăcăm, să stabilizăm, îmi explică domnul Teodor Brateş.
10 martie
La Sovata a fost doborîtă de pe soclu statuia lui Bălcescu. „Vatra Românească” protestează.
17 şi 18 martie 1990, sâmbătă şi duminică: zile de sărbătoare prin care locuitorii din Târgu-Mureş au trecut în linişte, fără conflicte majore. Era o linişte ciudată, oarecum nefirească după incidentele petrecute acolo pe 15 şi 16 martie. Era liniştea dinaintea furtunii criminale care avea să se abată asupra oraşului în prima zi a săptămânii următoare.
Au fost două zile de linişte în cursul cărora conflictul a mocnit, aproape de neobservat la lumina zilei. O perioadă ciudată în care Transilvania părea să fi devenit un front invizibil pe care se desfăşura un veritabil “război psihologic”, cu operaţiuni aproape la fel de dure şi complexe ca acelea prin care trecuse întreaga Românie în zilele şi nopţile Revoluţiei din Decembrie 1989.
REVENIRE LA HARTA COMUNISTĂ
Pacea instaurată în cele două zile de week-end nu a împiedicat totuşi circulaţia unor manifeste care cereau explicit reînfiinţarea “Regiunii Mureş Autonome Maghiare”. Pentru cei care nu ştiu, reamintim că aceasta a fost o diviziune administrativă care, creată după modelul sovietic impus de Stalin, a existat între anii 1952 şi 1968. Apărute la mai puţin de trei luni după o revoluţie anticomunistă, aceste manifeste solicitau în mod ciudat revenirea la o realitate impusă din afară cândva, demult, în primii ani ai fostului regim politic abia “debarcat”.
Atunci, în martie 1990, când evenimentele erau în plină derulare, Uniunea Vatra Românească a pus apariţia acelor manifeste în legătură cu persoana fruntaşul maghiar Karoly Kiraly, care era şi un membru important al CFSN. Argumentul acestei suspiciuni, niciodată infirmată, dar nici confirmată până la capăt, provenea din însăşi biografia acestui personaj: cu mulţi ani în urmă, Kiraly fusese prim-secretar al Regiunii autonome.
Iar faptul că, ulterior, SRI avea să descopere că toate acele manifeste fuseseră tipărite în stăinătate, avea să complice şi mai mult înţelegerea tuturor acelor evenimente. De fapt, abia acum câteva zile am aflat că, la fel ca şi în cazul Revoluţiei din Decembrie, şi în privinţa evenimentelor de la Târgu-Mureş există un “dosar secret” care, dacă ar fi declasificat, ar putea aduce nişte lămuriri de mult timp aşteptate.
UN EPISOD CIUDAT
Tot de numele lui Karoly Kiraly este legat un alt episod petrecut la Târgu-Mureş în noaptea de 16 martie 1990. Atunci, la câteva ore după episodul Trabantului care, preschimbat în vehicul de asalt, a rănit grav 14 persoane, Kiraly, aflat la Bucureşti, a telefonat autorităţilor militare din oraş cerându-le să intervină în mod direct, cu trupe şi tehnică, pentru aplanarea conflictelor din oraş. Vorbind pe un ton categoric, el susţinea atunci că această intervenţie ar fi fost aprobată chiar de Ion Iliescu.
Ulterior, ajuns preşedinte al României, Iliescu a negat însă ferm că ar fi dat vreodată o astfel de dispoziţie. Episod deosebit de ciudat care nu are cum să nu readucă în minte un altul, petrecut tot în Ardeal, dar în noaptea de 29 decembrie 1989. Atunci, în plină Revoluţie, în comuna Band s-a petrecut ceea ce părea a fi incendierea unei locuinţe. Motiv pentru care, Kincses Elod, care era vicepreşedinte al CJFSN local, a cerut ca militarii din garnizoana Târgu-Mureş să intervină cu blindatele şi să depresureze sediul care ar fi fost atacat de grupuri de români violenţi care făceau prăpăd.
Înainte de a trimite blindatele să facă ordine, comandanţii militari au avut prudenţa, pe deplin justificată, de a verifica situaţia de la faţa locului. Verificări în urma cărora s-a constatat că, de fapt, în comuna Band era linişte. Iar singurul fapt ieşit din comun era prezenţa unei echipe de angajaţi ai televiziunii maghiare şi ai Agenţiei Reuters. Plus câţiva ziarişti finlandezi care aşteptau intervenţia Armatei române asupra localnicilor de etnie maghiară. Cine-i informase de iminenţa unui asemenea atac? Nu s-a aflat niciodată. Dar asta nu a fost nimic.
La scurt timp după ce luase decizia de a nu interveni, comandantul Garnizoanei Târgu-Mureş a fost sunat de la Bucureşti chiar de Nicolae Militaru. Ocazie cu care noul ministru al Apărării Naţionale i-a spus că la Bucureşti, în cadrul Consiliului Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale se discută deja că în comuna Band se petrece un veritabil război local în care Armata a deschis focul asupra unor manifestanţi civili.
Cine o fi lansat aceste zvonuri? Cine a avut interes ca presa străină, prezentă deja la faţa locului, să afle că Armata Română duce un război contra populaţiei de etnie maghiară din Ardeal? Nu s-a aflat niciodată.
Doctrinele extremiste de la Budapesta au inceput sa se propage si in Romania, dupa ce autoritatile maghiare au inceput sa potoleasca avantul miscarilor de extrema dreapta.
Liderul Plutonului Secuiesc din Batalionul Wass Albert al Garzii Maghiare, Barna Csibi, din Miercurea – Ciuc, a postat pe blogul sau “proiectul de Constitutie a Tinutului Secuiesc”. In preambul, “Constitutia” sustine ca secuii sunt urmasi ai printului Csaba, descendentul lui Atilla, stabiliti in Bazinul Carpatic, ce face parte din Hunnia. In acelasi timp, avand in vedere ca Tinutul Secuiesc este parte din Hunnia, acesta recunoaste existenta Sfintei Coroane si faptul ca viitorul conducator al acestui stat va fi si el, trimisul lui Dumnezeu pe pamant, ca si Sfantul Stefan, primul rege apostolic al Ungariei. Mai mult, avand in vedere prevederile Pactului International cu privire la drepturile politice si civile, ratificat de Romania prin Decretul nr. 212/1974, care prevede ca “popoarele au dreptul la autodeterminare …”, proiectul de constitutie sutine ca Tinutul Secuiesc “este un stat suveran, independent, unitar si indivizibil, iar forma de guvernamant va fi monarhia constitutionala.
Din punct de vedere administrativ, tinutul va fi organizat in sate, orase si scaune, iar, in anumite conditii prevazute de lege, unele orase vor putea fi declarate municipii. Proiectul face referire si la relatiile internationale cu alte state. Astfel, Tinutul Secuiesc va incerca sa dezvolte “relatii pasnice” cu vecinii, iar in cazul in care un “tratat international va intra in contradictie cu prevederile constitutionale, acesta va fi ratificat doar dupa modificarea Constitutiei”. Imnul statului, a carui capitala va fi orasul Targu Mures, va fi “Imnul secuiesc” (din anul 1921), iar limba oficiala, limba maghiara.
Reprezentantul special al Uniunii Europene la Chisinau, Kalman Mizsei, pare ca prin actiunile sale vizeaza un post de consilier al jupanului dintre Prut si Nistru, Vladimir Voronin. Dupa protestele de la Chisinau din 7 aprilie Mizsei a solicitat in permanenta realizarea unei intelegeri intre comunisti si opozitie. Insa pe parcursul acestei saptamani, inaintea votului de azi, Kalman Mizsei s-a activat mai mult decat i-ar permite statutul de diplomat al Uniunii Europene (care si asa este unul destul de ambiguu, avand in vedere ca nu exista o politica externa comunitara). Mizsei si-a permis in cursul ultimelor zile sa faca presiuni asupra liderilor opozitiei de la Chisinau cerandu-le sa voteze candidatul comunist la Presedintie. O atitudine nu tocmai diplomatica – si cel putin in disonanta cu principiile europene. Mizsei sustine ca liberalii de la Chisinau ar trebui sa voteze cu Zinaida Greceanii, cea care pe 8 aprilie aparea la televiziunea comunista sa avertizeze parintii ca daca nu isi tin copiii acasa risca sa le fie impuscati de politisti. Un presedinte de perspectiva europeana – cam asa o vede Kalman Mizsei pe Zinaida Greceanii. Atitudinea reprezentantului special al Uniunii Europene este inexplicabila. Probabil nu cunoaste rezolutia Parlamentului European care solicita investigarea in detaliu a represiunii salbatice declansate de Voronin, de vreme ce sustine ca opozitia sa voteze cu Zinaida Greceanii care va ingropa definitiv orice astfel de ancheta. Kalman Mizsei nu este la prima iesire de acest gen. El si-a inaugurat postul de reprezentant special al UE la Chisinau in Bucuresti – unde a trantit cativa scuipati in obrazul ministrului de Externe de atunci, Adrian Cioroianu. Mizsei si-a permis in vara anului 2007 sa traga de maneca diplomatia de la Bucuresti afirmand ca redobandirea cetateniei romane de catre basarabeni nu este tocmai in regula si ca trebuie urgentata semnarea unui nou tratat de frontiera. Afirmatii total in afara mandatului sau. Din nou, nici aceasta nu era prima iesire in afara mandatului. Kalman Mizsei a fost acuzat de presa rusa in 2006 de deturnare de fonduri pe vremea cand era reprezentantul ONU la Moscova, iar un raport de audit intern al Organizatiei Natiunilor Unite releva o lipsa de 190.000 de dolari in timpul mandatului acestui diplomat. Cotidianul rus Kommersant publica in 2005 un articol cu titlul “Frauda de 1,2 milioane dolari la Biroul UNDP din Moscova” in care il cita pe purtatorul de cuvant al UNDP care afirma ca: “pare sa fie o operatiune sofisticata care a fost foarte greu de detectat. Din nefericire, am descoperit-o abia anul acesta”. Fraudele amintite de Kommersant s-au produs in perioada in care Kalman Mizsei conducea Biroul UNDP din Moscova. Daca vreunul din deputatii opozitiei de la Chisinau cedeaza in cursul zilei de azi si voteaza in favoarea Zinaidei Greceanii atunci va disparea orice sansa de tragere la raspundere a participantilor la represiunea comunista de dupa 7 aprilie si a terorii instaurate in stanga Prutului. Democratie, stat de drept, libertate de exprimare – toate aceste concepte iesite din ranjetul lui Mizsei – agent electoral comunist – isi vor pierde orice valoare. Asa-zisul reprezentant al Uniunii Europene nu este singurul dezinformator. Exista si un asa-zis reprezentant al gandirii strategice din SUA, Vladimir Socor, care publica inaintea votului de azi o analiza in care arata ca daca opozitia de la Chisinau nu va vota cu comunistii atunci Republica Moldova va intra intr-un “vacuum de autoritate”. Doar ca analiza lui Vladimir Socor incepe cu o minciuna cat casa: candidata Zinaida Greceanii ar fi o nevinovata “experta neafiliata politic”. Greu de crezut ca Vladimir Socor, care a stat de atatea ori la masa cu Voronin, nu stie ca Greceanii este de multa vreme membra a Partidului Comunistilor. Este cel putin o dovada de ipocrizie sa lalai melodia cu democratia si apoi sa sustii pe la colturi votul in favoarea comunistilor.
Vezi si Filiera Transnistria: ZIUA – Articol pentru care George Damian a fost amenintat prin intermediari de ungurasul in cauza, secondat de cioroii de la Bucuresti si Chisinau
“Parlamentul Secuilor”, o propunere pentru linistea maghiarilor si nelinistea Bucurestilor
Organizatiile care sustin Lista Solidaritatii Maghiare au decis vineri sa sprijine organizarea unei Mari Adunari a Administratiilor Locale din Secuime, initiata de Consiliul National Secuiesc (CNS) si care este planificata pentru data de 23 mai, la Odorheiu Secuiesc, transmite NewsIn. In opinia CNS, Marea Adunare a Administratiilor ar putea fi premergatorul Parlamentului Secuiesc. “Organizatiile care sustin Lista Solidaritatii maghiare au decis sprijinirea organizarii Marii Adunari ai Administratiilor Locale din Secuime”, a declarat vineri vicepresedintele Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, Toró T. Tibor.
“In data de 3 aprilie, cu ocazia infiintarii Forumului de Mediere Maghiar, am propus UDMR sa participe la aceasta manifestare, iar echipa presedintelui Markó Béla nu a refuzat ideea. Dupa lungi tratative se pare ca nu mai exista bariere in fata organizarii Adunarii si am dori ca aceasta sa devina parte a solidaritatii maghiare. Cauza autonomiei se situeaza deasupra intereselor de partid, motiv pentru care sper ca in data de 23 mai sa fie prezenti la Odorheiu Secuiesc cei peste 200.000 de alesi”, a continuat Toro Tibor. Vicepresedintele CNMT a mai spus ca Marea Adunare initiata de CNS este planificata pentru data de 23 mai, la Odorheiu Secuiesc, unde sunt asteptati peste 210.000 de secui alesi, reprezentanti ai consiliilor locale si judetene precum si primarii maghiari din judetele Covasna, Harghita si Mures. Acesta a subliniat faptul ca CNS si-a amanat chiar si sedinta planificata pe aceasta data pentru a putea participa la Marea Adunare. Si Partidul Civic Maghiar (PCM) a confirmat, printr-un document intitulat “Atitudine”, participarea activa la elaborarea documentelor precum si la organizarea si derularea Marii Adunari. “PCM considera indispensabil infiintarea solidaritatii totale in interesul autonomiei Tinutului Secuiesc, care se ridica deasupra intereselor de partid si a campaniilor electorale si marturiseste cu credinta ca a venit vremea faptelor si nu a cuvintelor si promisiunilor, motiv pentru care, pe langa sustinerea hotarata a principiilor noastre, vom lua parte in elaborarea documentelor Marii Adunari ai Administratiilor Locale si la organizarea si derularea Adunarii”, se arata in comunicatul PCM. “Initiativa se bazeaza pe ideea ca trebuie sa intampinam activ reformele, pe a caror prag se afla Romania. Trebuie sa rostim clar cum ne imaginam unitatea Tinutului Secuiesc”, a declarat presedintele CNS, Izsák Balázs, initiatorul manifestatiei. Acesta a facut referire si la Comisia Stanomir, care, dupa parerea lui exprima clar angajamentele facute de Romana in fata UE legate de minoritatile nationale. “Opinia publica romanesca va trebui sa inteleaga ca, daca se doreste cu adevarat descentralizarea, fiecare regiune nou-infiintata va trebui sa aiba un organ de conducere, asadar si Tinutul Secuiesc va avea un Parlament propriu. Noi vorbim despre autonomia teritoriala, insa opinia publica nu trebuie sa se teama de aceasta autonomie. Autonomia nu include doar o colectivitate, ci un teritoriu impreuna cu cetatenii care traiesc pe acel teritoriu” a conchis presedintele CNS. (ZIUA Online)
Un inalt oficial ungar pledeaza la Bucuresti pentru autonomia teritoriala a Transnistriei si a ”tinuturilor” maghiare din Romania
Presedintele Comisiei pentru relatii externe si maghiarii din afara granitelor din Adunarea Nationala a Ungariei, Zsolt Nemeth (stanga), aflat la Bucuresti, a pledat in favoarea autonomiei teritoriale a Transnistriei si a facut referiri la autonomia tinuturilor cu o ridicata populatie maghiara din Romania, relateaza NewsIn. “Trebuie sa ne pronuntam ferm impreuna ca nu suntem de acord cu straduintele de politica externa ruseasca, care incearca sa realizeze din nou o sfera de influenta. Este foarte important acest lucru in perioada actuala, mai ales in contextul evenimentelor din R. Moldova. Noi consideram foarte important ca R. Moldova sa isi poata pastra integritatea teritoriala si statalitatea, iar pentru a realiza acest lucru este foarte important sa se realizeze o autonomie teritoriala in ceea ce priveste Transnistria”, a spus Zolth Nemeth, dupa o intrevedere cu comisiile de politica externa ale Camerei Deputatilor si a Senatului. Totodata, oficialul ungar a facut referire si la autonomia anumitor tinuturi din Romania. “Ma bucura faptul ca, in ultima vreme, din partea domnului Basescu, se poate auzi despre autonomie, fie ca este vorba despre o descentralizare pronuntata sau despre o autonomie culturala, asa cum s-a pronuntat acesta in ultima vreme”, a spus Zsolth Nemeth. Laszlo Borbely: Nu se poate ca dupa 1990, pentru prima oara, sa nu fim reprezentati in unele judete cu o populatie maghiara de 40% Presedintele Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor, Laszlo Borbely (dreapta), a anuntat ca Romania si Ungaria vor colabora pentru pregatirea presedintiei ungare a UE. “Ungaria va prelua presedintia UE la inceputul lui 2011, iar colegii au acceptat ca un diplomat roman sa faca parte din echipa de pregatire a acestei presedintii”, a declarat Borbely. Cei doi oficiali au spus ca a fost atinsa, in cadrul discutiilor, problema minoritatii romane din Ungaria, a celei maghiare din Romania, dar si cea a minoritatilor romane si maghiare din Ucraina. “Ceea ce s-a decantat din aceste discutii este ca este nevoie de mai multe intalniri, de mai mult pragmatism in ceea ce priveste actiunile comune si de o apropiere mai puternica in ceea ce priveste unele pozitii comune care ar putea ajuta cele doua tari in politica externa”, a subliniat Laszlo Borbely. “Partea ungara a fost de acord sa se aplece asupra unor propuneri din partea Romaniei in ceea ce priveste pozitia minoritatii romanesti din Ungaria, mai ales reprezentarea parlamentara care se discuta de foarte multi ani. Am avut si unele accente critice in ceea ce priveste pozitia minoritatii maghiare de acum in Romania, mai ales cu aceste schimbari, mai ales in domeniile ce tin de educatie si cultura. Nu se poate ca dupa 1990, pentru prima oara, sa nu fim reprezentati in unele judete cu o populatie de 40% sau peste. Sunt unele judete, Satu-Mare sau Mures, unde in prima faza au fost schimbati inspectorii generali adjuncti de la invatamant”, a detaliat parlamentarul roman. Si Zsolt Nemeth a aratat ca, in ceea ce priveste minoritatile si asigurarea drepturilor acestora, este foarte importanta colaborarea. “Ma bucur de faptul ca partea romana are interes fata de situatia minoritatii maghiare din Ungaria. Cred ca aceasta pozitie este justa. Noi am declarat ca suntem deschisi fata problemele romanilor din Ungaria, iar autoritatile din Romania trebuie sa fie deschise fata de problemele minoritatii maghiare”, a spus oficialul ungar. Acesta a atras atentia ca o colaborare este importanta si in privinta minoritatilor ambelor tari din Ucraina. De asemenea, Zsolt Nemeth a facut referire la proiectele energetice. “Consider foarte importanta colaborarea in domeniul energetic, mai ales in ceea ce priveste realizarea proiectului Nabucco, care este foarte important si pentru Romania, si Ungaria. In felul acesta putem contribui la securizarea resurselor energetice pe termen lung”, a aratat parlamentarul FIDESZ (din opozitia ungara). ZIUA Online
Nota mea: In R.M., Ungaria se ocupa, “din partea UE”, de: Transnistria – militar – EUBAM (asigura frontiera cu Ucraina) – generalul Ferenc Banfi; Centrul Comun de Vize Schengen – Ambasada Budapestei la Chisinau; Centrul national pentru protectia datelor cu caracter personale – Attila Peterfalvi; “Emisarul UE”, omul lui Soros – Kalman Miszei, etc, etc, etc