Presedintia Ungariei a confirmat vizita sefului statului maghiar in Transilvania, la cateva ore dupa ce UDMR acuza Guvernul Romaniei ca l-a “sfatuit” pe acesta sa nu se deplaseze in Romania cu ocazia manifestarilor Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.Presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, va vizita judetul Harghita duminica, potrivit unui comunicat de presa emis joi seara de Institutia Prezidentiala a Ungariei si preluat de NewsIn.Vizita lui Solyom va incepe duminica dupa-amiaza la ora 17.40, cand este asteptat la Miercurea Ciuc, iar la ora 18.00 va fi prezent in zona comunei Cozmeni. Aici, seful statului ungar va sustine un discurs cu ocazia manifestarilor prilejuite de comemorarea Revolutiei din 1848. La ora 19.50, seful statului ungar este asteptat la ceremonia de la statuia din Miercurea Ciuc a lui Gal Sandor (erou al Revolutiei din 1848) unde va depune o coroana de flori. Presedintele Ungariei va parasi Romania luni dimineata, potrivit programului sau oficial.Data de 15 martie marcheaza Ziua Maghiarilor de Pretutindeni si este una din cele trei zile nationale ale statului ungar.Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania a sustinut joi dimineata, intr-un comunicat de presa redactat in limba maghiara, ca “autoritati abilitate ale statului roman” l-au sfatuit pe presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, sa nu vina in Romania pe 15 martie, cu ocazia sarbatoririi Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. “Am primit cu stupoare vestea ca autoritatile abilitate romane l-au sfatuit pe presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, sa nu viziteze Ardealul pe 15 martie, desi nu e pentru prima data ca seful statului ungar sau reprezentantii de varf ai Guvernului si Parlamentul ungar se afla alaturi de noi intr-o importanta zi de sarbatoare”, se mentioneaza in comunicatul UDMR. “O asemenea pozitie nu se potriveste nici legaturilor romano-maghiare din ce in ce mai stranse, nici locurilor ocupate de cele doua tari in UE, nici interdependentei regionala a popoarelor noastre si ea poate sa ne duca, din punct de vedere sentimental si ideologic, acolo de unde am pornit: inceputul anilor ’90”, deplange Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania.
Nici presedintele Romaniei, Traian Basescu, nici Ministerul roman al Afacerilor Externe, nu au comentat pe parcursul zilei de joi acuzatiile UDMR. (ZIUA Online)
UPDATE: La conferinta presedintelui Traian Basescu de dupa sedinta CSAT acesta a refuzat sa raspunda unei intrebari legate de vizita de incitare a autonomiei programata de Presedintia Ungariei. “Este treaba autoritatilor romane”, a dat de inteles Basescu, dupa care a parasit conferinta de presa.
Excelenţei sale, Domnului Preşedinte al României Traian Băsescu
Bucureşti, Palatul Cotroceni
Stimate Domnule Preşedinte,
Conform celor convenite cu ocazia vizitei noastre din data de 5 Decembrie 2007 vă înaintăm prin prezenta, setul de documente ce fundamentează temele dezbătute la întîlnire.
Cuprins: 1.Iniţiativă privind masa rotundă româno-maghiară 2.Iniţiativă privind urgentarea acreditării Universităţii Creştine „Partium” 3.Iniţiativă pentru elaborarea studiului privind minoritatea maghiară în regimul comunist 4.Iniţiativă pentru asigurarea reprezentării parlamentare echitabile ale minorităţilor naţionale 5.Propunere privind numirea unui consilier în Administraţia Prezidenţială pe domeniul minorităţilor 6.Punct de vedere privind proiectele de autonomie înaintate de reprezentanţii comunităţii maghiare
Conform înţelegerii noastre din decembrie, totodată vă cerem, să ne comunicaţi o dată în care programul Excelenţei voastre vă permite să ne primiţi pentru continuarea schimbului de păreri.
Excelenţă,
Urăndu-vă succes şi sănătate pentru îndeplinirea sarcinilor de înaltă responsabilitate pe care le aveţi, primiţi alesele noastre consideraţiuni,
Cu stimă,
László Tőkés Deputat în Parlamentul European Preşedinte, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania
Anexa 1.
INIŢIATIVĂ privind masa rotundă româno-maghiară
Cu ocazia întâlnirii sale cu deputatul în Parlementul European Tőkés László, desfăşurat la 5 decembrie 2007 preşedintele Traian Băsescu a considerat şi el oportună organizarea unei mese rotunde româno-maghiare. Bazându-ne pe sprijinul promis de Domnul Preşedinte prezentăm mai jos propunerile noastre privind modalitatea d organizare a acestor tratative:
Uniunea Democrată Maghiară din România a sprijinit de la bunele începuturi ideea unei mese rotunde bilaterale româno-maghiare menite a rezolva problemele comune pe bază de consens, şi care ar putea deveni ulterior forul determinant al reconcilierii româno-maghiare. Această concepţie a fost sprijinită şi de bisericile istorice maghiare din România. În declaraţia lor comună emisă în acest sens, ierarhii bisericeşti a făcut propunerea ca „în cazul în care această masă rotundă va avea loc, la aceasta să participe şi delegaţii bisericilor care întrunesc şi reprezintă comunitatea maghiară din România. Participarea lor ar evidenţia caracterul reprezentiv al mesei rotunde, credibilitatea ei socială, morală şi politică (20 octombrie 1991). Propunerea pentru organizarea mesei rotunde a fost sprijinită de hotărârile a mai multor Congrese ale UDMR (1991, 1993, 1995), „pentru soluţionarea rezonabilă pe baza înţelegerii a problemei minoritare, respectiv a minorităţii naţionale meghiare din România (Congresul UDMR, Miercurea Ciuc, 1995). În urmă cu cinci ani, la 1 februarie 2003, Adunarea Generală Extaordinară a Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului din Satu Mare, ocazie cu care s-a relansat mişcarea pentru autonomie a comunităţii naţionale maghiare din Transilvania, a formulat – printre altele – următoarele propuneri către „concetăţenii noştri români, către Guvernul României şi Bisericile surori româneşti”: (a) Să se organizeze un dialog politic şi civil româno-maghiar cu participare cât mai largă. (b) În cadrul unui dialog ecumenic Bisericile române şi maghiare să dezbată problemele comune care le privesc.” Pe baza celor prezentate, în spiritul dialogului şi a ecumeniei, urmând practica eficientă adoptată în mai multe ţări privind tratativele şi acordurile dintre comunităţile majoritare şi minoritare propunem a se organiza un dialog reprezentativ la o masă rotundă româno-maghiar la nivel naţional care, pe baza înţelegerii reciproce ar avea menirea de a rezolva atât situaţia comunităţii naţionale maghiare din România cât şi relaţia ei cu naţiunea română, şi care ar pune bazele unei reglementări constituţionale şi legale definitive a acestei probleme.
Această concepţie şi iniţiativă este în deplin acord cu intenţiile de reconciliere atât a părţii maghiare cât şi cu cea a părţii române, cu scopurile şi interesele acestora, respectiv cu practica europeană în domeniu. Oradea, 8 Februarie 2008
Anexa 2.
INIŢIATIVĂ privind urgentarea acreditării Universităţii Creştine “Partium”
Înfiinţată în 1991 pe baza autorizaţiei de funcţionare nr. 4805/1991 emise de Secretariatul de Stat pentru Culte, instituţia de învăţământ superior predecesoare a actualei Universităţi Creştine “Partium” a funcţionat sub numele de Institutul Superior Reformat “Sulyok István” cu specializarea de Teologie reformată didactică, deci cu caracter teologic, căreia s-a asociat câte o specializare laică: Asistenţă socială, Limba şi literatura germană, Ştiinţe juridice. În urma adoptării şi promulgării Legii nr. 88/1993 instituţia a înaintat dosarele în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare pentru specializările existente, obţinând avizul favorabil al Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Posibilităţile create de modificarea legii 84/1995 au determinat conducerea instituţiei să înfiinţeze Fundaţia Pro Universitate Partium, cu scopul de a contribui la promovarea şi dezvoltarea culturii, învăţământului şi ştiinţei specifice comunităţii maghiare din România, prin crearea şi asigurarea cadrului corespunzător desfăşurării activităţii unei instituţii de învăţământ superior cu profil complex. Tribunalul Judeţean Bihor – Oradea dispune prin sentinţa civilă nr. 118/N/1999. din 20 Septembrie 1999 înregistrarea Fundaţiei Pro Universitatea Partium, cu sediul în Oradea, str. Mihai Pavel nr. 10, ca organizaţie neguvernamentală, non-profit, cu personalitate juridică. La 1 octombrie 1999 are loc şedinţa reunită a membrilor fondatori şi al Consiliului de Conducere a Fundaţiei Pro Universitate Partium, la care se decide înfiinţarea Universităţii Creştine Partium, cu sediul in Oradea, str. Primăriei nr. 36 Noua instituţie porneşte cu trei specializări cu autorizație de funcţionare provizorie, la care se adaugă în cursul anilor ce au urmat, alte specializări; ajungând astfel la 12 specializări autorizate după cum urmează: Specializarea Filosofie a obţinut autorizaţia de funcţionare provizorie prin H.G. 1215 din 29.11. 2000. Specializarea Limba şi literatura română a obţinut autorizarea de funcţionare provizorie prin H.G. 1215 din 29 noiembrie 2000 Management cu autorizaţia de funcţionare acordată prin H.G. 1215 din 29. noiembrie 2000. Limba şi literatura engleză, autorizată să funcţioneze prin H.G. 410/2002 Limba şi literatura germană, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Economia comerţului, turismului şi serviciilor, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Asistenţă socială, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Sociologie, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Teologie didactică reformată, autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Limba şi literatura engleză-limba şi literatura română, autorizată să funcţioneze prin H.G. 693/2003 Arte plastice (grafică), autorizată să funcţioneze prin H.G. 944/2002 Pedagogie muzicală, autorizată să funcţioneze prin H.G. 410/2002
În data de 5 martie 2004 Universitatea a depus documentaţie în vederea acreditării a două specializări duble: Teologie reformată didactică-Asistenţă socială şi Teologie reformată didactică-Limba şi literatura germană. Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare a decis în mod favorabil în acelaşi an acreditarea celor două specializări şi a instituţiei (cf. Hot. Guv. 1609/2004 publicată în Monitorul Oficial 950/18 octombrie 2004). În conformitate cu Legea 288/2004 şi a Hotărârii de Guvern 88/2005 cele două specializări duble s-au transformat în trei specializări simple. Inştiinţarea nr. 356/12.05.2005 se referă la această propunere a Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Din documentele Comisiei Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare reiese că Universitatea satisface toate condiţiile profesionale necesare acreditării. După această dată a început, din păcate, o perioadă lungă de tărăgănare a problemei acreditării, în ciuda intervenţiilor conducerii universităţii la nivelul ministerului şi al legislativului. În cele din urmă procedura legislativă a început în mai 2007, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului, iar mai apoi în Plenul Senatului. Proiectul de lege privind înfiinţarea Universităţii Creştine “Partium” a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 octombrie 2007, cu respectarea prevederilor articolului 76 alineatul (2) din Costituţia României, republicată. În prezent proiectul de lege se află la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport a Parlamentului României. În data de 5 noiembrie 2007 prof. dr. Andea Petru, vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a efectuat o vizită la Universitatea noastră şi a întocmit un raport către Comisie. Cerem sprijinul politic al Instituției Prezidențiale pentru urgentarea procedurii legislative privind înfiinţarea Universităţii Creştine “Partium”. Menţionăm că – după ştirea noastră – nici o altă instituţie de învăţământ superior nu a avut un proces de acreditare atât de îndelungat.
Anexa 3.
INIŢIATIVĂ pentru elaborarea studiului privind minoritatea maghiară în regimul comunist
În Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste elaborat sub conducerea politologului-istoric Vladimir Tismăneanu, din cele 666 de pagini doar 18 tratează situaţia minorităţii maghiare din România în perioada regimului totalitar.
Având în vedere că membrii comunităţii maghiare au avut o pondere însemnată între cei persecutaţi, şi au desfăşurat numeroase acţiuni de rezistenţă, printre ei numărându-se numeroşi disidenţi de seamă, precum şi faptul că întreaga comunitate a fost supusă – pe lângă cea a dictaturii comuniste în sine – şi discriminării naţionale şi religioase specifice fiecărui regim totalitar, se simte nevoia ca acest capitol să fie mult extins, analiza evenimentelor să se facă mai în profunzime, luând în considerare şi noi aspecte.
Cu participarea celor care au luat parte la elaborarea Raportului Final, cât şi cu colaborarea altor istorici care cunosc aceea perioadă istorică cât şi a unor politicieni şi sociologi se doreşte a se elabora o lucrare amplă privind perioada regimului comunist şi implicaţiile ei asupra comunităţii maghiare.
Trecând peste faza de victimizare, pe lângă şi în complectarea celor cuprinse în Raport, se va analiza soarta instituţiilor economice, culturale, sociale, confesionale şi de învăţământ, nominalizarea victimelor opresiunii dar şi a celor care au deservit regimul comunist, nominalizarea informatorilor, efectele măsurilor instituţiilor comuniste asupra populaţiei de naţonalitate maghiară (imigrări, pierderea identităţii etnice şi confesionale, modificarea forţată a compoziţiei etnice a unor localităţi şi microregiuni, evoluţia numărului cetăţenilor de naţionalitate maghiară din România, cauzele şi efectele acestui proces, etc.), contribuţia unor instituţii de stat la procesul de deznaţionalizare şi a persecutării bisericilor.
Pentru a duce la bun sfârşit acest proiect, solicităm din partea Instituţiei Prezidenţiale a interveni pentru următoarele:
1.Acces la documentele pe baza cărora s-a elaborat Raportul Final, atât cele care au fost prelucrate, cât şi cele care au stat la dispoziţia cercetătorilor, însă din lipsă de timp sau spaţiu nu au fost prelucrate, respectiv nu apar în Raportul Final 2.Accesul cercetătorilor la documentele Arhivelor Statului 3.Accesul cercetătorilor la arhivele judeţene ale statului 4.Accesul cercetătorilor la arhivele Departamentului de Stat pentru Culte 5.Accesul cercetătorilor la Arhivele Securităţii 6.Accesul cercetătorilor la dosarele aflate la CNSAS 7.Accesul cercetătorilor la dosarele fostului Partid Comunist Român (cele centrale şi cele judeţene) 8.Accssul cercetătorilor la arhivele Ministerului Învăţământului 9.Accesul cercetătorilor la datele Institutului Naţional de Statistică
Anexa 4.
INIŢIATIVĂ pentru asigurarea reprezentării parlamentare echitabile ale minorităților naționale
Asigurarea prezenței reprezentanților minorităților naționale în forul legislativ al unei țări este un drept colectiv important, din punct de vedere al apărării identității naționale, etnice și lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale. În România, acest drept este garantat prin Constituție (art. 62, alin. 2), iar punerea lui în practică este stabilit de prevederile corespunzătoare ale Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, pe baza unei discriminări pozitive justificate în cazul acelor comunități minoritare, ale căror număr de membri se situează sub norma de preprezentare pentru un mandat de deputat. Dacă în cazul acestor comunități, cu număr de membri sub norma de reprezentare, prevederile generoase ale legii electorale privind alegerea reprezentantului fiecărei comunități în parte în Camera Deputaților s-a dovedit a fi generoasă, în cazul acelor minorități, ale căror număr de membri depășește norma de reprezentare (cazul comunității maghiarilor și rromilor), prevederile legii electorale generează și efecte negative creând un deficit de democrație în interiorul acestor comunități. Sursa acestor efecte generatoare de deficit democratic este pragul electoral de 5 % din voturile valabil exprimate. Logica introducerii pragului se justifică în cazul partidelor, ale căror țintă electorală este întregul corp de alegători din România. Teoretic și organizațiile politice ale minorităților naționale pot aspira la voturile tuturor alegătorilor, dar – din considerente ce țin de logica reprezentării comunităților proprii – aceste formațiuni țintesc, în principal, voturile acelei comunități, la ale cărei reprezentare se angajează în mod principial și programatic. Acceptând această realitate, pragul electoral în cazul minorităților, care nu optează pentru asigurarea unui singur mandat prin discriminare pozitivă, ci aspiră pentru o reprezentare proporțională, asemenea majorității, devine o frână a democrației interne în cadrul acestor comunități. Cu o mică exagerare, se poate afirma, că persoanele aparținând acestor minorități naționale – maghiari sau rromi – pentru a nu pierde proporționalitatea reprezentării în forul legislativ (principiu profund european), pot opta între a fi maghiari, respectivi rromi sau democrați. Soluția de rezolvare a acestei dileme, adică de a satisface atît dreptul la reprezentare proporțională, cât și dreptul la pluralism politic este crearea prin lege a posibilității organizațiilor politice ale minorităților naționale de a concura pentru un număr de mandate de parlamentar, stabilit prin lege, proporțional cu datele demografice relevante ale ultimului recensământ general al populației. În anexă prezentăm amendamentele concrete înaintate și susținute în Camera Deputaților cu ocazia dezbaterii privind modificarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în sesiunea parlamentară din toamna anului 2004 de către deputații Zsolt Szilágyi și Tibor T. Toró. Filozofia acestui model se poate adapta și la cazul aplicării scrutinului uninominal, prin crearea unor colegii electorale speciale în cazul fiecărei minorități naționale în parte. Cerem sprijinul instituției prezidențiale și sprijinul personal al președintelui României pentru a genera o dezbatere publică profundă despre acest model de reprezentare parlamentară a minorităților naționale, respectiv implementarea ei în sistemul electoral românesc.
Anexa nr. 5
PROPUNERE privind inființarea funcției de consilier prezidențial pentru problemele minorităților naționale
Prin prezenta, Vă înaintăm propunerea noastră pentru funcția de consilier prezidențial pentru problemele minoritățiilor naționale în persoana
Doamnei Smaranda Enache, copreședinte al Ligii Pro Europa.
Doamna Smaranda Enache este o personalitate binecunoscută, care militează pentru statul de drept, democrație, toleranță interetnică, dialog interetnic. În calitate de președinte al Ligii Pro Europa în ultimii ani a desfășurat o activitate consecventă și bine cunoscută în domeniul drepturilor omului și drepturilor minoritățiilor, atât pe plan intern și pe plan internațional. Numeroasele programe derulate de Liga Pro Europa au arătat, că Doamna Enache este un expert al domeniului, cunoscând normele și practicile internaționale, dar și legislația din România. A servit în calitate de ambasador al României în Finlanda în perioada 1998-2001. Având în vedere faptul, că de-a lungul anilor a dobândit relații de muncă și de parteneriat cu diverse organizații ale comunitățiilor naționale din România, printre care organizații ale comunității maghiare și a romilor, avem convingerea, că în cazul numirii sale în funcția susamintită, ar contribui în mod pozitiv la actul de exercitare a funcției prezidențiale.
Expunere de motive privind clarificarea conceptului de autonomie
În perioada postdecembristă societatea română şi opinia publică a fost deseori speriată şi influenţată, în mod negativ, de ”pericolul autonomiei”. Aceste temeri şi neînţelegeri izvoresc din faptul că autonomia şi autoguvernarea sunt prezentate ca fiind opuse ordinii constituţionale şi caracterului unitar al statului român. Reprezentanţii comunităţii maghiare au formulat, încă din 1990, programatic necesitatea dobândirii unei forme de autonomii ca mijloc instituţional adecvat ce poate garanta menţinerea şi dezvoltarea comunităţii maghiare. Experienţa centralismului comunist a indus o permanentă stare de nesiguranţă, dependenţă în rândul maghiarilor şi bineînţeles al celorlaltor comunităţi naţionale şi etnice. Dar imediat după dobândirea libertăţii de exprimare au apărut aceste revendicări dat fiind faptul, că aceste comunităţi au sperat o schimbare substanţială a relaţiei cetăţean-stat, respectic comunitate-stat. Nevoia autoadministrării, autoguvernării a diferitelor comunităţi etnice, lingvistice, religioase, regionale etc. porneşte dintr-un principiu democratic, şi anume: participarea comunităţii la deciziile care o privesc. Prin prezenta scurtă expunere dorim să punctăm, şi să vă împărtăşim câteva dintre considerentele care, cu bunăvoinţa Excelenţei Dumneavoastră, pot clarifica poziţia liderilor maghiari în domeniul aflat sub analiză: I. Din punctul de vedere al organizării statale, autonomia şi autoguvernarea diferitelor comunităţi reprezintă o divizare a puterii (power sharing) caracteristică statului modern. Acest principiu se bazează pe un contract social, care implică, pe de o parte, puterea centrală, care reprezintă statul, pe de altă parte acele comunităţi, care primesc anumite competenţe de administrare într-un anumit domeniu în baza voinţei politice proprii de a-şi gestiona singur, prin mijloacele puse la îndemână de statalitatea modernă, segmente ale vieţii comunitare. Acest contract se bazează pe înţelegerea comunităţii respective, că statul recunoaşte şi garantează, prin acte normative, statutul de autoguvernare, pe de altă parte comunitatea respectivă acceptă ca aceste puteri conferite se întind până la limita strictă a vieţii comunitare, neafectând nicicum alte comunităţi, şi se referă numai pe o anumită arie de competenţă specifică. Statul modern, care vede ca resursă şi temei al dezvoltării aşezarea societăţii şi pe baza unui „contract intercomunitar” (nu numai pe clasicul contract social al indivizilor), transmite anumite competenţe administrative şi decizionale acestor comunităţi. Autonomia universitară, colegiul medicilor, colegiul architecţiilor, autonomia cultelor religioase, autonomia locală reprezintă, fiecare, exemple concrete privind delegarea puterilor administrative atât pe axa verticală (criteriu teritorial), cît şi pe axa orizontală (colectivităţi non-teritoriale). Actul de guvernare devine, astfel, mai legitim şi, pe cale de consecinţă, mai eficient. Deşi, privit din perspectiva statului primei perioade ale modernităţii politice, a secolului XIX, pare a fi paradoxal, totuşi statul care are în structură autonomii şi autoguvernări, are azi, în zilele noastre şi un ascendent clar în privinţa legitimităţii şi a capacităţii de acomodare faţă de contextul internaţional al schimbărilor rapide. II. Din punctul de vedere al (re)construcţiei europene, trebuie să avem în vedere că acest concept al autonomiei şi al autoguvernării izvorăşte din principiul subsidiarităţii, principiu care a fost preluat din gândirea creştină modernă (din enciclica papală „Rerum Novarum” din 1891, apoi din „Quadragesimo Anno” – 1931) de către partidele creştin-democrate. Astfel, putem conchide, preluarea subsidiarităţii ca principiu de organizare statală – cu tot ce implică ea prin formele autonomiei şi ale autoguvernării – face parte dintr-o viziune creştină modernă asupra societăţii europene. III. Din punctul de vedere al modernizării administrative, formele de delegare a puterii administrative, oferite de autonomiile şi structurile autoguvernate, reprezintă un sistem administrativ cu un model de control mai eficient din partea celor guvernaţi, din partea cetăţenilor. Atribuţiile comunităţii autonome sunt stabilite prin acte normative, deci acestea pot fi exercitate numai în limita constituţionalităţii şi a legilor. Totuşi, întrucît aceste norme devin prin autoguvernare „mai apropiate” cetăţeanului nu numai prin calitatea – drepturile şi îndatoririle – de cetăţean (abstract), ci şi prin apartenenţa lui (concretă) la o comunitate, creşte respectul şi interesul acestuia faţă de legalitate şi binele comun. Interesul sporit are un efect pozitiv asupra actului de administrare care se manifestă prin participare sporită la alegeri, la pregătirea publică a deciziilor, la exercitarea unui controlul mai pronunţat asupra actelor administrative, în general, prin restrîngerea fenomenului de înstrăinare faţă de sfera publică. IV. Din punct de vedere economic: autoadministrarea teritorială a comunităţiilor culturale, lingvistice sau etnice poate contribui în mod favorbil la dezvoltarea socio-economică a comunităţii respective dar şi a regiunii în care aceste comunităţi trăiesc împreună cu alţii, deoarece economia depinde în mare măsură de coeziunea culturală. Mai mult, modelele de dezvoltare ale modernităţii târzii tind să dovedească că o prosperitatea economică durabilă, fără efecte distructive asupra mediului şi a contextelor culturale, poate fi aşezată numai pe o bază comunitară. De exemplu, experienţa Tirolului de Sud arată că înfiinţarea unei regiuni autonome administrative nu numai că oferă garanţii celor trei comunităţi etnice (italienii, vorbitorii de germană şi ladinii) pentru prezervarea limbii, culturii şi tradiţiilor proprii, dar şi reuşeşte (a reuşit în 20 de ani) să facă din Tirolul de Sud – o regiune montană, de graniţă, săracă – una din regiunile cele mai bogate şi dezvoltate ale Uniunii Europene. Autonomia administrativă-culturală, administrativă-regională cu statut special a avut, deci, un efect sinergetic în raport cu mobilizarea resurselor de dezvoltare economică a acestei regiuni. În concluzie, autonomia, cum, de altfel, putem vedea şi din experienţa tărilor Uniunii Europene, realizează de fapt un contract de loialitate între comunităţile lingvistice, culturale sau minoritare şi statul în care acestea trăiesc, deoarece statul recunoscând dreptul la autoadministrare recunoaşte, de fapt, valoarea şi viabilitatea acestor comunităţii. Prin această recunoaştere el obţine nu numai un spor de legitimitate, dar şi contribuie la modernizarea propriei administraţii – în sensul apropierii acesteia de cetăţenii pe care îi are – şi pune bazele unei dezvoltări durabile, mai puţin expuse efectelor distructive ale globalizării.
Mitingul initiat duminica de bisericile istorice maghiare la Sfantu-Gheorghe a adunat in fata Prefecturii Covasna aproximativ 2.500 de maghiari din judetele Covasna si Harghita, care au cerut vehement autonomie.Potrivit organizatorilor, faptul ca 75% din populatia judetului este maghiara nu poate fi ignorat, iar acest raport trebuie respectat si la conducerea institutiilor deconcentrate, transmite corespondentul NewsIn.
Cu ocazia manifestarii, participantii la Marea Adunare din Sf.Gheorghe, cum au numit-o, au inregistrat la Prefectura (lor) si o petitie cu zece puncte in care solicita mai multe lucruri, printre care si autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc. Petitia este adresata Presedintiei Romaniei, Guvernului Romaniei si Parlamentului European, urmand a fi transmisa prin parlamentarii si europarlamentarii maghiari.
In primul punct al petitiei, manifestantii solicita ca presedintele Traian Basescu sa-si retraga declaratiile care au “indignat” “secuimea” – referitor la faptul ca nu va fi niciodata autonomie, informeaza Ziare.com.
Pe langa alte tampenii in lant si adevaruri rasturnate, vedem inca un aspect pentru care mitigistii extremisti maghiari sustinuti de UDMR si PCM sunt un pericol pentru siguranta nationala a Romaniei, dincolo de lozincile cu “autonomia” lui peste. Iata: ei cer “oprirea cresterii numerice a unitatilor militare” si trecerea imobilelor detinute de acestea in subordinea administratiei publice locale – adica distrugerea apararii Romaniei (a NATO) si intrarea pamantului in proprietatea ungurilor. Petitia este sustinuta de toate formatiunile politice maghiare prezente la eveniment – UDMR si PCM, precum si de reprezentantii “bisericilor istorice” maghiare. Mitingul de protest a fost colorat de pancarte pe care scria “Solutia este autonomia” sau “Directori maghiari in fruntea institutiilor”, de steaguri secuiesti, un imn religios si de imnul secuiesc.
Amenintari maghiare si persiflari la adresa Presedintiei Romaniei
La manifestarea de la Sfantu-Gheorghe au participat si cateva sute de harghiteni, in frunte cu presedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, deputatul Korodi Attila, europarlamentarul Sogor Csaba, iar din Covasna au fost prezenti, printre altii, primarul din Sf.Gheorghe, Antal Arpad, presedintele CJ Covasna, Tamas Sandor si cei doi vicepresedinti, presedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef si liderii partidului. Europarlamentarul UDMR Sogor Csaba a declarat, ieri, la Sfântu Gheorghe, că maghiarii din România au militat pentru drepturile lor întotdeauna pe cale paşnică, a „Parlamentului şi a microfonului“, adăugând insa că există cazuri în care acest lucru nu este suficient.
Dupa declaratiile presedintelui Traian Basescu privind “autonomia” pe care ungurii o vor avea cand isi vor vedea ceafa, reactiile extremistilor nu au intarziat sa apara. Presedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat ca partidul pe care il reprezinta nu va renunta la dezideratul privind autonomia teritoriala.”Domnul presedinte Basescu azi este un politician, maine poate nu, dar Tinutul Secuiesc a existat intotdeauna, este si va ramane”, a afirmat Kulcsar Terza.
Romania “nu poate fi considerata un stat national, deoarece adaposteste 1,5 milioane de maghiari si alte minoritati”, a afirmat si presedintele UDMR, Marko Bela. Liderul maghiar a adaugat ca modificarea Constitutiei vizeaza introducerea sintagmei de “stat national”, care nu poate fi adevarata in acest context.”Daca vrem sa modificam Constitutia, atunci sa nu spunem ca nu putem accepta niciodata o solutie pentru maghiari, ci sa spunem: candva va trebui sa modificam Constitutia si dupa aceea, vom impune si solutia respectiva. Ungurii planuiesc declararea “autonomiei” “Tinutului Secyiesc” pe 15 martie anul acesta.
Replica ultimilor romani
Presedintele Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, av. Ioan Solomon, considera ca manifestarea de duminica de la Sf.Gheorghe nu are niciun fundament logic, ci este o fortare a sentimentelor si resentimentelor etnice.
“In momentul in care nu mai sunt la putere, trebuie sa accepte ca jocul politic este acesta: partidele la putere isi numesc, in mod pur politic, oamenii lor in locurile in care au dreptul legal sa ii numeasca, asta e tot. In momentul in care vor reveni la guvernare vreodata (UDMR, n.r.), se va pune problema sa numeasca la randul lor. A transforma acest lucru in registru etnic n-are niciun fundament logic, e o fortare a sentimentelor, a resentimentelor etnice, fara a avea nici macar o umbra de corectitudine si de legitimitate rationala in ceea ce se face”, a declarat Solomon, citat de NewsIn.
Presedintele Forumului spune ca trebuie respectata regula democratica politica, jocul democratic, cu atat mai mult cu cat si Europa este construita si functioneaza numai pe baza acestui joc democratic, nu pe criteriul etnic. Solomon a precizat ca Europa a avut experiente de conflicte etnice si nu se mai doreste a se merge pe aceasta linie care nu foloseste nimanui si in niciun caz principiilor europene de dezvoltare a UE. Daca se merge pe ideea proportiilor etnice, Solomon spune ca maghiarii vad problemele din turla bisericii din Sf.Gheorghe, iar romanii ar trebui sa le priveasca de pe crucea de pe Caraiman.
SRI tace si pare ca monitorizeaza mai abitir romanii decat ungurii…
“Drapelul secuiesc” a aparut arborat zilele trecute si la Sfantu Gheorghe, pe cladirea Primariei. Isprava nu putea avea loc fara acordul primarului UDMR, Antal Arpad. Iar Antal nu a facut acest gest de capul sau ci cu acordul si sprijinul capilor UDMR. Acelasi UDMR care refuza sa arboreze drapelul national al Romaniei pe sediul sau din Miercurea Ciuc.
Justitia ungara a decis sa adopte masuri restrictive in privinta Garzii Maghiare. Astfel, un tribunal din Budapesta a ordonat marti dizolvarea Garzii Maghiare, o organizatie de extrema dreapta, pentru actiuni discriminatorii fata de minoritatile din Ungaria, informeaza Agerpres. “Membrii Asociatiei culturale si traditionale Garda Ungara au creat o atmosfera de teroare, in timp ce activitatile acestora, precum defilarile si discursurile liderilor lor in mijlocul oraselor si satelor locuite de tigani, violeaza demnitatea minoritatii rome”, a indicat Tribunalul municipal din Budapesta. Garda Maghiara, care numara mai multe mii de persoane, a fost creata in august 2007 si refuza sa recunoasca minoritatii rome drepturi egale cu cele ale celorlalti cetateni ungari, dar si ale altor minoritati. Decizia Tribunalului municipal este o decizie in prima instanta, neconstrangatoare, iar Garda Ungara a anuntat deja ca va contesta cererea de dizolvare. “Garda Ungara nu se va dizolva, ci va continua sa actioneze pentru salvarea natiunii si societatii ungare, vom contesta aceasta decizie”, a declarat presedintele asociatiei Gabor Vona. Membrii Garzii Maghiare, imbracati in uniforme negre de genul celor purtate de trupele SS din Germania Nazista, organizeaza cu regularitate defilari si discursuri virulente in apararea natiunii ungare. Unul dintre motivele actiunilor sale este razbunarea “victimele crimelor tiganilor”. (M.N.) ZIUA: Garda Maghiara interzisa
Declaratia de mai sus apartine unuia dintre “negociatorii” noului Guvern, Marko Bela, si reflecta de fapt adevarata convingere atat a conducatorilor UDMR cat si a fostilor lor aliati PNL si PSD. Coabitarea PSD-PDL – de fapt, refacerea FSN -, anuntata ieri, nu are insa cum sa reziste prea mult, si din acest motiv. Eliminati, momentan, in premiera dupa 1989, din peisajul guvernamental, maghiarii nu vor accepta situatia creata prea usor. Pentru ca altfel aceasta ar putea reprezenta inceputul sfarsitului pentru formatiunea maghiara de front, daca ne gandim ca nasul ei adevarat este tot Ion Iliescu. Aproape ilegala, pentru ca UDMR e constituita ca o ONG – desi mai curand ar putea fi o SA – , organizatia se face ca nu stie ca in Uniunea Europeana segregarea pe criterii etnice, chiar si in politica, nu se incadreaza cu valorile universal acceptate ale democratiei. Cum ar suna Uniunea Democrata a Romanilor din Romania? Evident, o organizatie politica exclusa ungurilor, pentru ca ei au zilnic si concomitent cosmaruri din cauza Romaniei care le-a taiat nu stiu ce si vise erotice cu o Ungarie cat mai labartata? Iata, o spune acelasi “negociator”, Marko Bela-Kuhn, care ameninta sa-i ia locul „variantei maghiare a lui Hrebenciuc” – apud Basescu -, multi-milionarul Verestoy Attila: “Pata rosie de pe harta putea fi si mai mare daca nu exista Trianonul in 1920. Trebuie sa intoarcem roata istoriei… Ne doare Trianonul si ne doare 1918”. Adica Marea Unire! La nici un an de la 1918, dupa cum ne spun istorici de anvergura ca Florin Constantiniu si Dinu C Giurescu, Armata Rosie a lui Lenin si brigazile de aceeasi culoare ale lui Bela Kuhn planuiau distrugerea Romaniei prin atacuri simultane, de la Rasarit si Apus. Acum, dupa 90 de ani, tactica s-a schimbat doar cu putin: de data aceasta atacurile sunt planuite din interior, intr-o Romanie reocupata, pentru a cata oara?. Autorii viitoarei lovituri la adresa statalitatii Romaniei se deconspira singuri. Acelasi “negociator” al sortii tarii: “Dupa alegeri e sarbatoarea nationala a Romaniei, dar evenimentul nu ne bucura, ne doare, pentru ca acea intorsatura a insemnat 70 de ani de agonie”. Asadar, agonia s-a sfarsit la data infiintarii UDMR, care are in statutul si programul sau politic dezideratul distrugerii statului national unitar roman in acelasi timp cu “revizuirea” Constitutiei si “reorganizarea” administrativ-teritoriala a Romaniei, practic revenirea la “raionarea” facuta de URSS, care cuprindea si Regiunea Autonoma Maghiara, asa zisul “}inut Secuiesc” de astazi. n 1924 Guvernul liberal, desi avea unele reticente in a interzice Partidul Comunist din Romania, pana la urma o face. Pentru ca PCdR milita pentru dezintegrarea Romaniei Mari prin ruperea Basarabiei de tara. Ce credeti: viitorul Guvern va avea totusi, acelasi curaj in ce priveste UDMdR? Ma tem ca ruleta prosteasca pusa in mainile unui Guvern tradator, sprijinit de o societate civila servila si aservita, ar putea duce chiar la gaurirea Romaniei si a Constitutiei ei ca urmare a imbecilitatii actualei Legi a uninominalului. Adevarul este ca de abia acum vedem de fapt cine pe cine reprezinta. Daca ar mai fi existat onoare in politica o buna parte dintre actualii parlamentari ar fi trebuit sa-si predea mandatul in mainile adevaratilor castigatori. Dupa ce ca doar putin mai mult dintr-o treime a electoratului a votat, treizeci la suta dintre politicienii de maidan iesiti din jobenul uninominalului sunt demnii alesi ai unei scari de bloc sau, in cazul extremistului maghiar Kato Iosef, doar a unui palier. Si-atunci, cine le va permite acestora sa atenteze la Partidul Romania, al imensei majoritati care i-a respins total prin lipsa prezentei la vot? Vocea majoritatii tacute si-a spus cuvantul. n numele cui vor vorbi vechii vesnic noi dregatori cu papion? Eu sper ca Basescu nu a uitat ce a afirmat dupa ce a scapat – si prin sprijinul majoritatii ignorate azi – de la Referendumul decapitarii: “Artizanii mafiei sunt Hrebenciuc, Olteanu si Verestoy”, alianta anti-Romania PSD-PNL-UDMdR la care acum se asociaza indirect si PDL. Momentan, FSN-ul revine de unde, de fapt, nu a plecat niciodata. Ramane sa vorbeasca, intr-o buna zi, si Partidul Romania. ZIUA –“Demiterea lui Basescu e importanta pentru democratie” de Victor RONCEA
În decembrie 1989, lumea comunistă era în fierbere, protestele faţă de contra guvernele susţinute de Moscova luând o amploare fără precedent. Numai la Bucureşti totul era roz, Congresul al XIV-lea al PCR reconfirmându-l pe Ceauşescu în fruntea partidului. În timpul vizitei lui Gorbaciov la Bucureşti din 1987, s-a mimat prietenia (foto). Aflat la Moscova, la întrunirea Tratatului de la Varşovia, la 4 decembrie 1989 liderul de la Bucureşti a cerut o întrevedere bilaterală cu Mihail Gorbaciov. “Ţarul roşu” s-a îngrozit de proiectele sale – dorea să devină un “bancher roşu”, să crediteze statele în curs de dezvoltare. În exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, Ion Coman, membru al CPEx în 1989, confirmă această informaţie. Ducându-se la Ceauşescu să-i spună că oamenii se plâng de frig şi că trebuie să dea aprobare pentru căldură, o dată ce se plătise datoria externă, acesta i-a răspuns năucitor: “Avem acum 2 miliarde de dolari aici, în ţară. Mai avem vreo 7-8 miliarde de dolari în creanţe. Cu 2-3 miliarde facem o bancă cu care să împrumutăm ţările în curs de dezvoltare cu dobândă mică”. Datorită documentelor de arhivă şi mărturiilor din cercurile puterii, suntem în măsură să ştim că la Moscova, Ceauşescu şi-a comandat, în 4 decembrie, biletul spre iad. Pe-atunci, el se visa însă fericitul “bancher roşu” al unei bănci mondiale.
Prin tradiţie, primul drum după instalarea în funcţie a liderilor partidelor comuniste din lagărul socialist se făcea la Kremlin. Era un fel de “călătorie de binecuvântare” a noului vasal de către “papa” dogmei comuniste. L-a făcut şi Ceauşescu, uluindu-l însă pe Brejnev cu cererea de-a ne fi returnat tezaurul. Simetric, şi cel din urmă congres al lui Ceauşescu (20-24 noiembrie 1989) a sfârşit tot printr-o călătorie la Moscova.
VIZITĂ LA MOSCOVA
În cei 24 de ani cât a fost la putere, Ceauşescu i-a enervat deseori pe liderii sovietici comportându-se ca un egal. Mai mult de-atât! şi-a afirmat totdeauna public independenţa, egalitatea şi suveranitatea, dar, ascuns de ochii presei şi ai cetăţenilor, în întrevederile de înalt nivel, a clamat obligaţiile asumate propagandistic de sovietici în calitate de “frate mai mare”. Cam aşa s-a întâmplat şi în 4 decembrie 1989, la ultima sa întâlnire cu Gorbaciov.
Culisele ei se luminează abia acum prin documentele arhivelor şi mărturiile din apropierea actorilor principali – Ceauşescu, Gorbaciov, Bush, de care-au depins evenimentele ulterioare din România.
ZIUA: Dosare ultrasecrete Doctrina Budapestei 1989 – Inamicul este Romania Istoricii si analistii de la Bucuresti prefera sa se concentreze asupra evenimentelor din luna decembrie a anului 1989 – insa cele intamplate in decembrie reprezinta descarcarea unei tensiuni acumulate in timp. Multe actiuni din decembrie 1989 de la Bucuresti raman inexplicabile in lipsa informatiilor cu privire la cele intamplate in lunile anterioare. Presa romaneasca a perioadei nu poate fi considerata o sursa precisa de informare asupra a ceea ce se intampla, fiind destinata in principal propagandei de partid. Dezintegrarea blocului sovietic ajunsese la apogeu in anul 1989 – insa in Romania ajunsese la apogeu inghetul politic. Un subiect fierbinte al anului 1989 a fost constituit de relatiile romano-maghiare: in vara acestui an s-a ajuns de la o dezbatere intre istorici la acuzatii directe. Politicienii de la Budapesta au pus in vara anului 1989 sub semnul intrebarii Pactul de la Varsovia, desemnand Romania ca principal inamic si anuntando modificare a doctrinei de securitate a Ungariei. Demontarea acuzatiilor maghiare Analistul Douglas Clarke a demontat pe rand toate acuzatiile Budapestei cu privire la eventuale intentii agresive din partea Romaniei in vara anului 1989: “Este posibil ca ingrijorarea lui Horn legata de posibila amenintare cu rachete sa se bazeze pe un articol aparut in editia din 8 mai 1989 a saptamanalului german “Der Spiegel”care sustinea ca in Romania este in desfasurare un plan de construire de rachete nucleare cu raza medie de actiune, utilizandu-se proiectele furnizate de o companie din Germania de Vest. Niciun guvern sau agentie privata nu a confirmat aceste presupuneri, chiar si presa din Ungaria reactionand cu scepticism la aceste zvonuri. Horn a afirmat insa ca un oficial roman “de rang inalt” ar fi anuntat ca in curand Romania va produce rachete cu raza medie de actiune. Nu este cunoscuta nicio declaratie publica de acest fel, dar este posibil ca ungurii sa fi fost informati de oficialii romani despre acest lucru in timpul summitului Pactului de la Varsovia de la inceputul lunii iulie, de la Bucuresti. Au existat speculatii cu privire la faptul ca Ceausescu este interesat de producerea unor rachete nucleare cu raza medie de actiune, dar nu in folosul Romaniei. Comertul cu armament, in special cu tarile Lumii a Treia, a fost o sursa importanta de venituri pentru economia stramtorata a Romaniei. Rachetele cu raza medie de actiune ar fi foarte cautate pe piata. In decembrie 1937, Serviciul Special de Informatii din cadrul Marelui Stat Major al Armatei Romane alcatuia o ampla sinteza privind atitudinea Uniunii Sovietice fata de chestiunea Basarabiei.
Marea Neagra “lac rusesc” Raportul Serviciului Special de Informatii din 1937 reprodus in numarul trecut – “Iredentismul sovietic pe tema Basarabiei” contine o serie de concluzii tulburatoare prin actualitatea lor. Ultima fraza a raportului arata ca Rusia doreste prin toate actiunile sale sa transforme Marea Neagra intr-un “lac rusesc” – expresie care a tulburat analistii politici din Romania in ultimii ani. Reproducem in randurile urmatoare concluziile raportului SSI, care poate fi consultat la Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, Fond Presedintia Consiliului de Ministri – Serviciul Special de Informatii, dosar 1/1937. (G.D.) “Krasnaia Bessarabia”Sovietul Central al Societatii Basarabenilor, impreuna cu sectiunile sale externe, editeaza si raspandesc un numar mare de brosuri cari ponegresc si insulta Romania in strainatate.
Intelegerile Budapestei cu Kremlinul La inceputul celui de-al doilea razboi mondial, chestiunea teritoriala basarabeana si cea transilvaneana erau strans conexate in conceptia sovietica. Politica dusa de Comintern, ca Romania sa cedeze acele teritorii impreuna cu Bucovina si Dobrogea, a fost revigorata dupa criza cehoslovaca din 1938, cand… Proiectele URSS privind Transilvania Horthy ar fi incercat sa satisfaca solicitarea Moscovei de neimplicare militara in schimbul Transilvaniei, dar directa subordonare a fortelor Honved comandei germane, in perioada 1941-1942, au facut acest lucru imposibil. Situatia s-a schimbat, in primavara lui 1943, odata cu numirea la conducerea Fortelor…
In timp ce romanii trudesc din greu pe salarii mizere, fiind cocosati de sute de taxe si impozite, Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) isi bate joc de banul public sfidand orice lege a bunul simt si umfland balonul declaratiilor iredentist sovine. Bunaora, va reamintesc de primul panou publicitar cu inscriptia „Tinutul Secuiesc” in limbile romana, maghiara si secuieasca montat in august anul trecut in localitatea Chichis, pe DN1, la intrarea in judetul Covasna dinspre judetul Brasov. Panoul, montat de catre Consiliul Judetean Covasna, se dorea a fi unul publicitar pentru promovarea turistica a zonei judetului Covasna. La ridicarea acestuia a participat crema UDMR de la nivel local si national, printre ei regasindu-se presedintele UDMR Marko Bela, presedintele Consiliului Judetean Covasna, Demeter Janos sau fostul primar al municipiului Sfantu Gheorghe, Albert Almos, precum si deputati si senatori ai aceleiasi formatiuni. La scurt timp panoul cu pricina a fost indepartat de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale pe motiv ca acesta nu a fost amplasat in locul indicat in autorizatia eliberata de Companie. Am dresat in luna septembrie 2008 o petitie Curtii de Conturi a Romaniei prin care am solicitat acestei institutii sa imi comunice daca a constat, in controalele sale, faptul ca au fost irositi bani publici aiurea pentru ca liderii UDMR sunt prea preocupati cu epurarea etnica a romanilor din judet, precum si masurile care au fost luate in acest caz. Ieri, am primit o adresa a Curtii de Conturi a Romaniei prin care sunt informat de faptul ca in urma controlului financiar ulterior al Curtii de Conturi a Romaniei la Consiliul Judetean Covasna a rezultat faptul ca „amplasarea panoului publicitar cu nerespectarea conditiilor de amplasare si montare prevazute in autorizatia de amplasament a condus la demontarea si distrugerea acestuia, prin care s-a creat un prejudiciu bugetului local in suma de 15.523,43 (12.376 lei executarea si amplasarea panou + 3.048,42 lei cheltuieli demontare) la care s-au calculat foloase nerealizate in suma de 1.814,75 lei”. Din pacate in adresa Curtii de Conturi a Romanie nu este specificat si ce masuri au fost luate in acest caz de catre cei in drept pentru recuperarea prejudiciului, motiv pentru care am solicitat acest lucru Curtii de Conturi printr-o noua petitie.Intre timp, fostul presedinte al Consiliului Judetean Covasna, Demeter Janos, a ajuns vicepresedinte al aceleiasi institutii, incasandu-si linistit salariul gras din fonduri publice. In tot acest timp, judetul Covasna este paradisul magazinelor de haine second hand, ultimul din tara la investitii straine pe cap de locuitor si ultimul din tara la castiguri salariale ale angajatilor din Covasna. Prima declaratie a noului presedinte al Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, ales in iunie 2008, a fost aceea ca va organiza un concurs de mustati, fiind foarte mandru de mustata secuiasca a domniei sale. Mai nou, UDMR Covasna, prin vocea primarului din Sfantu Gheorghe Antal Arpad, ii invita zilele trecute sa plece din Covasna pe toti aceia carora nu le convine „strategia” UDMR sa saracire a zonei. Dan Tanasa Contact: Mobil: 0744822581, Fax: 031/4111753, [email protected] [email protected] https://tanasadan.blogspot.com/
March 12th, 2009 
VR 
Presedintia Ungariei a confirmat vizita sefului statului maghiar in Transilvania, la cateva ore dupa ce UDMR acuza Guvernul Romaniei ca l-a “sfatuit” pe acesta sa nu se deplaseze in Romania cu ocazia manifestarilor Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.Presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, va vizita judetul Harghita duminica, potrivit unui comunicat de presa emis joi seara de Institutia Prezidentiala a Ungariei si preluat de NewsIn.Vizita lui Solyom va incepe duminica dupa-amiaza la ora 17.40, cand este asteptat la Miercurea Ciuc, iar la ora 18.00 va fi prezent in zona comunei Cozmeni. Aici, seful statului ungar va sustine un discurs cu ocazia manifestarilor prilejuite de comemorarea Revolutiei din 1848. La ora 19.50, seful statului ungar este asteptat la ceremonia de la statuia din Miercurea Ciuc a lui Gal Sandor (erou al Revolutiei din 1848) unde va depune o coroana de flori.
Posted in Uncategorized 
Tags: 
