Dezmembrarea României ar satisface numeroase interese în Ungaria, Germania, Ucraina şi Rusia, dar şi în Uniunea Europeană, motiv pentru care scenariile prezentate în serialul nostru urmează a fi grupate după acest criteriu al intereselor geopolitice.
“Istoricul Ion Constantin demonstreazǎ faptul cǎ problema Basarabiei a fost una dintre cele mai importante în discuţiile româno-sovietice din anii Rǎzboiului Rece.”
La The Art of Living Gallery din centrul Bucureştiului, galerie aflată chiar lângă Ateneul Român (fosta Casa de Modă Venus, dacă nu mă înşel), sunt expuse până pe 15 martie lucrările artiştilor Aurel Gheorghiu Cogealac, Cristian Creştincov şi ale nu mai puţin celebrului Rone. Am ajuns la vernisaj graţie lui Florin Chilian, după participarea la Gala Premiilor Cotidianul, pentru a mă bucura de realizările vibrante ale lui Rone (între care se numără şi portretul Marinarului). Recomand cu toată căldura expoziţia BORDERS de la The Art of Living!
O, ajutor, că înnebunesc!
Mă gîndesc doar la brînză și mămăligă.
Joc și sar pînă-n pod
Cînd mănînc patlagele!
Zi-i, mă! Da ir li dam!
Zi-i, mă! Da ir li dam! (x2)
Ce mai plăcere, ce-ar putea fi mai bun!
Singura desfătare este vinul românesc!
Românii beau vin
Și mănîncă mămăligă –
Și ăl de-și sărută propria nevasta
Este ăla de-i țicnit!
Zeț a! Da ir li dam!
Bum, bum! Da ir li dam!
Zing, zing! Da ir li dam!
Pop a! Da ir li dam!
Ce mai plăcere, ce-ar putea fi mai bun!
Singura desfătare este vinul românesc!
“Din cer vie mîntuirea … “ [rugăciunea de sîmbătă dimineață ?]
Oprește-te, Haime, și sărută pe bucătăreasă.
În cîrpe și zdrențe îmbrăcată,
Face budincă pentru sabat.
Zeț a! Da ir li dam! (4x)
Moișe Haim vine și el
Și fură ce-i mai bun.
Moișe Haim, Boruh Șmil –
O gîdilă pe furiș!
Zeț a! Da ir li dam! (4x)
Și fata se strîmbă, văleu!
Nu-i arde de dintr-astea, dar îngăduie.
Ciuuu!
Bine-i de sărutat o fetișcană
Cînd e o dulceață de șaisprezece ani;
Cînd sărută omul o fată bătrînă,
Ea începe să mormăie.
Zeț a! Da ir li dam! (~ 4x)
Ce mai plăcere, ce-ar putea fi mai bun!
Singura desfătare este vinul românesc! …
Ciuuu!
################################
Translation:
Rumania, Rumania
Oh! Rumania, Rumania, Rumania …
Once there was a land, sweet and lovely.
Oh! Rumania, Rumania, Rumania …
Once there was a land, sweet and fine.
To live there is a pleasure;
What your heart desires you can get;
A mamalige, a pastrami, a karnatzl,
And a glass of wine, aha … !
Ay, in Rumania life is so good;
No one knows of care;
Everywhere they’re drinking wine –
And having a bite of kashtaval.
Hay, digadi dam …
Ay, in Rumania life is so good;
No one knows of worry.
They drink wine, though it’s late;
And have a bite of kastrovet.
Hay, digadi dam …
Oh, my, help, I’m going crazy!
I care only for brinze and mamalige
I dance and jump up to the ceiling
When I eat a patlazhele.
Dzing ma, tay yidldi tam …
What a pleasure, what could be better!
Oh, the only delight is Rumanian wine.
Rumanians drink wine
And eat mamalige;
And he who kisses his own wife,
Is the one who’s crazy.
Zets, dzing ma, tay yidl di tam …
“May salvation come from heaven … “
Stop and kiss the cook, Khaye,
Dressed in rags and tatters;
She makes a pudding for the Sabbath.
Zets! Tay ti didl di tam …
Moyshe Khayim comes along
And takes away the best part;
Moyshe Khayim, Borukh Shmil –
Tickle her on the sly.
Zets! Tay tidl di tam …
And the girl pouts, alas,
Seems unwilling, but allows it.
Tshu!
It’s good to kiss a lass
When she’s sweet sixteen;
When one kisses an old main,
She begins to grumble.
Zets! Tay yidl di dam …
What a pleasure, what could be better!
Oh, the only delight is Rumanian wine …
Sursa: Rumania, Rumania! – רומייניע, רומייניע
Jurnalist român hărţuit de serviciile secrete maghiare din România şi Ungaria. Asociaţia Civic Media atenţionează autorităţile în cazul atacării lui Dan Tanasă de către Magyar Nemzet
Asociaţia Civic Media, organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2000, membră fondatoare a mai multor organisme profesionale de presă din România şi Europa, atrage atenţia autorităţilor române asupra hărţuirii jurnalistului independent Dan Tanasă de către publicaţia apropiată serviciior secrete maghiare ale Guvernului extremist filo-rus Viktor Orban, “Magyar Nemzet”, portavocea partidului Fidesz timp îndelungat.
Sub pretextul unui articol despre serviciile secrete româneşti care chinuiesc ungurii în “Ţinutul Secuiesc”, agenţi ai organului maghiar amintit au întreprins operaţiuni de culegere de informaţii şi intervenţii directe în viaţa personală şi de familie a cunoscutului blogger din Sfântu Gheorghe, apărător al drepturilor românilor din teritoriile ocupate de administraţii şi formaţiuni maghiare cu interese secesioniste în privinţa Transilvaniei, intenţii declarate făţis şi public cu numeroase ocazii (UDMR, PPMT, PCM, ETC).
Acţiunile pe teren au fost coordonate de un anume Lukacs Csaba, personaj cu dublă cetăţenie, folosit de serviciile secrete maghiare şi cu ocazia batjocoririi autorităţilor române prin transportarea unei urne care ar fi conţinut cenuşa ungurului antisemit şi antiromân Nyiro Joszef, în timpul scandaloasei tentative de reînhumare a ideologului terorist-extremist la Odorheiul Secuiesc, acţiune care a generat protestele organizaţiilor evreieşti din întreaga lume.
La data de 14 februarie 2016, cotidianul “Naţiunii Maghiare” a produs un articol incriminator cu scop de “demascare” a jurnalistului independent, folosindu-se în atacul său agresiv şi de alţi agenţi filo-maghiari acoperiţi sub nume nemţeşti, cum ar fi un oarecare Hans Hedrich de la organizaţia de extremă stângă Neuer Weg, cu sediul în Făgăraş.
Publicarea articolului din cotidianul central de la Budapesta, înţesat de date personale ale jurnalistului român, are şi scop de intimidare a acestuia şi a familiei acestuia din Sfântu Gheorghe, în contextul în care activitatea sa remarcabilă în folosul justiţiei şi dreptăţii pentru românii din Harghita şi Covasna a intrat adeseori şi în colimatorul grofilor UDMR. Cel mai recent, capul la formaţiunea para-politică UDMR, Kelemen Hunor, intervenind public în apărarea teroristului maghiar de 1 decembrie 2015 de la Târgu Secuiesc, Beke Istvan Attila, a afirmat că pentru acest tip de acte extremiste se face vinovat… Dan Tanasă!
Linia de atac a fost trasată încă de la începutul anului, când fostul cotidian al grofului UDMR Verestoy Attila, “Kronika“, în prezent deţinut direct de Budapesta, a publicat, pe 4 ianuarie (!), în tandem cu “Szekelyhon”, un material asemănător, în care Dan Tanasă este catalogat în mod primitiv drept “un provocator” dar cu statut de “fenomen”, după cum apare chiar în titlul articolului de înfierare: “Fenomenul Dan Tanasă”.
Nu este prima oară când jurnalistul independent este pus la zid de agenţii secesionismului maghiar din România, Dan Tanasă fiind şi ameninţat cu moartea în câteva rânduri de către unguri frustaţi, fără ca Parchetul să reuşească să-i bage după gratii pe extremiştii maghiari cu astfel de intenţii criminale. ”Gunoi împuţit, ar trebui să-ţi tăiem beregata, odată cu a Sabinei! Căraţi-vă din Ţinutul Secuiesc, tâlhari de terenuri!” afirma textual un individ pe nume Csató Kovács Imre, sponsor al echipei de hochei HSC Csikszereda din Miercurea Ciuc, în 2013, după scandalul discriminării elevilor români din Covasna. Şi astăzi, agresorul violent este bine-mersi, nederanjat de nici o instanţă românească, încurajându-se astfel continuarea practicii de ameninţăre a jurnalistului român de către asemenea brute bolnave.
Atragem atenţia autorităţilor asupra tupeului nemăsurat al agenţilor maghiari din România şi Ungaria care tind să se răzbune pentru arestarea teroriştilor HVIM (Beke Istvan Attila şi Szocs Zoltan) de către forţele speciale române (DIICOT şi SRI) prin atacarea unui român cu o prezenţă notabilă şi o activitate continuă pentru România.
Solicităm apărarea jurnalistului civic şi solidaritatea organizaţiilor neguvernamentale cu colegul nostru Dan Tanasă, devenit o ţintă a extremiştilor maghiari de pretutindeni. Cerem blogurilor şi publicaţiilor româneşti să retransmită acest avertisment şi să preia constant informaţiile pe care le publică zilnic Dan Tanasă pe blogul său, cu râvnă şi patriotism.
Dan Tanasă, primul jurnalist român care a anunţat vestea binevenită: Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 25 februarie a.c., recursul formulat de europarlamentarul ungar László Tőkés împotriva sentinței Curții de Apel București care a stabilit că retragerea decorației „Steaua României” a fost legală.
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins în data de 20 iunie 2014 contestația europarlamentarului László Tőkésprivind decizia de retragere a decorației „Steaua României”.
Decizia de azi a Înaltei Curți: „DECIZIA Nr.511/25.02.2016. Respinge recursul declarat de Tokes Laszlo împotriva Sentinţei nr.1973 din 20 iunie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 februarie 2016”.
Motivele pentru care i-a fost retrasă decorația „Steaua României” lui Tőkés aici.
Facultatea de Teologie Ortodoxă “Justinian Patriarhul” organizează joi, 25 februarie, începând cu ora 18, în Amfiteatrul Dumitru Stăniloae al Facultăţii din București, cea de-a doua conferintă dedicată preoților ortodocși mărturisitori din închisorile comuniste. Cu concursul istoricului Adrian Petcu (CNSAS) şi a prodecanului Facultăţii, Pr. Gheorghe Holbea, vor fi evocaţi preoţii martiri Vartolomeu Dolhan, Dumitru Palanca și Constantin Voicescu. Despre viaţa Părintelui Voicescu va vorbi şi fiica acestuia, Ileana Voicescu. Vor fi prezentate două filme documentare despre pătimirile preoţilor Dolhan şi Palanca realizate de cineastul TVR Radu Găină.
CEREFREA Villa Noël și CNSAS, vă invită să participați vineri la proiecția filmului documentar „Supravegheat de Securitate în anii ’70-’80”, realizat în 2009 de CNSAS cu finanțare europeană, în regia lui Nicolae Mărgineanu și la o dezbatere cu tema „Panopticum: supravegheat și pedepsit în România comunistă”. Evenimentul va avea loc vineri, 26 februarie 2016, de la 16.00 la 18.00, în strada Emile Zola, nr. 6, Sector 1, Bucureşti (sediul CEREFREA Villa Noël – Centre Régional Francophone de Recherches Avancées en Sciences Sociales). Invitații speciali ai evenimentului sunt: Nicolae Mărgineanu (regizorul filmului), George Ardelean, Monica Săulescu-Pillat, Cătălin Popescu, Galina Răduleanu, Cristina Anisescu și Florentina Budeancă (CNSAS – realizatorii filmului).
Fundatia Profesor George Manu si Editura Evdokimos vor participa la Targul de carte Gaudeamus Craiova. Targul de carte are loc in perioada 24-28 februarie 2016, in foaierul Teatrului National “Marin Sorescu” (Strada Alexandru Ioan Cuza, nr. 11), standul nostru fiind amplasat la etaj. Sambata, 27 februarie 2016, ora 16, va avea loc si o lansare de carte in cadrul targului. Lansarea va avea loc la etaj, in spatiul destinat evenimentelor. Vor fi prezentate urmatoarele carti:
“Cealalta fata a exilului”, autor Erast Calinescu
“Sfintii Închisorilor. 28 de biografii exemplare”, coord. Cezarina Condurache
“Chipuri ale demnitatii romanesti. Eroi ai neamului si sfinti ai inchisorilor”, autor Cezarina Condurache
Invitati: Ciprian Voicila – sociolog si scriitor, dr. Cornel Boiangiu – fost detinut politic, Alexandru Fota – fost detinut politic. Detalii: Facebook.
Ca urmare a semnării Protocolului adițional secret al tratatului sovieto-german din 23 august 1939, Uniunea Sovietică arăta interes față de Basarabia. La 26 iunie 1940, Guvernul sovietic adresează României prin ambasadorul român la Moscova o notă ultimativă în care se cerea cedarea Basarabiei și a Bucovinei de nord. Sovieticii motivau ”înapoierea” Basarabiei argumentând fals cum că majoritatea populației de pe acest teritoriu o alcătuiesc ucrainenii și că în 1918 a fost zădărnicită unirea Basarabiei cu Ucraina.[1]Nordul Bucovinei îl cereau ca deaspăgubire pentru ocuparea Basarabiei de către România timp de 22 de ani. Pentru a evita invazia sovietică pe întreg teritoriul României, după lungi discuții în Consiliul de coroană s-a acceptat cerințele ultimatului, hotărând ca armata și administrația civilă de pe teritoriile indicate să se evecueze. La 28 iunie 1940 trupele sovietice intră în Basarabia, Bucovina de nord și ținutul Herța( motivând mai apoi că ținutul Herța a fost ocupat ”din greșeală”).[2]În aceeași zi s-a început evacuările din Basarabia și Bucovina de nord. Împreună cu administrația civilă și militară românească s-au retras peste Prut un număr mare de populație. S-au retras și 486 de preoți din cele trei eparhii basarabene și 112 preoți din Mitropolia Bucovinei.[3]
După eliberarea Basarabiei şi revenirea autorităţilor româneşti, s-a constatat că doar într-o perioadă de un an de ocupaţie sovietică (1940-1941) au fost distruse 13 biserici, 27 transformate în cluburi, 48 de preoţi omorâţi sau deportaţi.[4] Potrivit altor date, dintre cei rămași în timpul ocupației, au fost executați, sau deportați peste o sută de preoți. Numai în localitatea Volintiri, jud. Cetatea Albă au fost executați de către agenții N.K.V.D. 16 preoți.[5] În perioada stăpânirii sovietice se desfăşura o intensă propagandă antireligioasă. Bisericile erau supuse la plata unor impozite exagerate, în cazul neachitării la timp a sumelor stabilite de autorităţi locaşele sfinte erau închise şi transformate în magazii, sali de spectacole, căzărmi, grajduri sau chiar closete, cum a fost cazul unor biserici din Hotin şi Ismail. Preoţii rămaşi sub stăpânirea sovietică erau şi ei supuşi la plata impozitelor. Erau obligaţi să îndeplinească tot felul de munci degradante, erau umiliţi, bătuţi, deportaţi şi chiar omorâţi.[6]
Din rândurile celor 226 preoţi din Eparhia Hotinului, care cuprindea județele Bălți, Hotin și Soroca, rămaşi sub noua stăpânire, 17 au fost deportaţi. Au fost deportaţi şi 28 cântăreţi.[7] In Foaia eparhială, Episcopia Hotinului, nr.3 din 1941, era publicată lista celor 17 parohii vacante prin deportarea preoţilor titulari dar și 8 parohii vacante prin decesul preoților.[8]
Au fost condamnați pe motive politice, pentru apartenența la vre-un partid din perioada interbelică, pentru ,,agitație antisovietică”, pentru încercarea de a se repatria sau pentru neachitarea către stat a impozitelor stabilite.
Despre martirajul unor preoți din perioada stăpânirii sovietice, preoții Alexandru Baltaga din Călărași, Gheorghe Munteanu din Ismail, Mihei Mizumschi din Volintiri, Cetatea Albă ș.a. s-a mai scris. În rândurile ce urmează încercăm să reconstituim biografiile unor preoți despre care s-a scris mai puțin. Arestați și condamnați la ani grei de temniță de unde nu s-au mai întors, omorâți fără judecată sau exterminați prin muncă silnică: