Posts Tagged ‘ambasador george cristian maior’

O ipoteza extrem de valabila: George Cristian Maior, prim ministru! Analistul Razvan Belciuganu pentru Q Magazine despre sansele ca seful SRI sa reintre in politica si legaturile tanarului Victor Ponta cu agenti KGB si GRU la “revolutie”

Sunt absolut incantat sa semnalez aceasta analiza intesata cu dezvaluiri grave si ipoteze perfect valabile, semnata de specialistul in servicii secrete Razvan Belciuganu si publicata de Q Magazine, desi nu impartasesc in totalitate asertiunile sale despre importanta benefica a Comisiei Trilaterale, un organism mondialist cu valente totalitariste care, conform informatiilor mele, a fost implicat direct in eliminarea sangeroasa a primului presedinte al Romaniei, Nicolae Ceausescu, urmata de degringolada din ultimii 22 de ani. Cu toate acestea, Jos palaria! pentru expunerea solida, bine argumentata, a ideii interesante si inovatoare din acest material ce poarta titlul “George Maior, viitorul premier al României?”. Nu este, de altfel, singurul articol de inalt calibru care poarta semnatura jurnalistului profesionist in cel mai proaspat numar al revistei bilunare conduse de celebra ziarista si rafinata scriitoare Floriana Jucan. Semnalez asadar si Afacerea Monica Macovei a presat un procuror pentru rezolvarea cazului morții unui om. Cat priveste ideea revenirii ambasadorului George Cristian Maior in politica mare o consider extrem de salutara. Dupa cum scria si istoricul american prof dr Larry Watts intr-o recenta cronica publicata de CIA (varianta PDF aici -Watts Review Mind War) a cartii coordonata  George Cristian Maior si aparuta la Editura RAO, “Un razboi al mintii“, in ce priveste trecutul sau si pozitia acestuia actuala, de sef al SRI, “din fericire, Maior este unul din putinii intelectuali din domeniul apararii si securitatii, calificat, intr-adevar, pentru o astfel de pozitie, avand in vedere ca a ocupat functia de adjunct al ministrului apararii, insarcinat cu integrarea euro-atlantica si reforma in Armata in perioada aderarii Romaniei la NATO. El este, de asemenea, un diplomat cu experienta si fost insarcinat cu afaceri in Irlanda.” Experienta acumulata in ultimii ani de George Maior – fiul cunoscutului istoric ardelean Liviu Maior, ale carui merite au fost evidentiate si prin conferirea titlului de cetatean de onoare al municipiului Cluj Napoca – este considerata de Larry Watts ca valoroasa pentru “rafinarea dezbaterii publice privind serviciile romanesti de informatii, mai ales in legatura cu evolutiile post-comunism si post 9/11 si discutiile privind transformarile in domeniul intelligence”. “Un Razboi al Mintii – scrie istoricul american dr Watts, publicat in Revista CIA Studies in Intelligence, Vol. 55 – refecta campania pe care Maior o desfasoara in ultimii 5 ani pentru promovarea rolului educativ si atitudinii proactive deja impresionante ale Serviciului pe care il conduce”. “Un important element de substrat este faptul ca numirea fara precendent a lui Maior in functia de director, in 2006, din partea unui important partid de opozitie, a fost partial determinata de temerile exprimate in mod repetat de societatea civila, potrivit carora administratiile prezidentiale si partidele aflate la guvernare au folosit in mod regulat serviciile de informatii in scopuri politice partizane.”, mai consemneaza autorul aclamatului volum care releva istoria reala si secreta a Romaniei, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania“, la a carui lansare a fost prezent si directorul Serviciului Roman de Informatii, dr George Cristian Maior. Fara alte comentarii, prezint integral materialul de exceptie al colegului nostru Razvan Belciuganu, la randul sau subiect fara sa vrea al unui recent scandal media dar si eliminat din presa de mare tiraj pentru articolele sale de dezvaluiri printr-un “MO” folosit si in cazul subsemantului. No (more) comments! 🙂

George Maior, viitorul premier al României?

de Răzvan Belciuganu

Stânga politică românească este într-o mare criză. Proiectul „Victor Ponta” eşuează cu fiecare zi. Între timp, dreapta politică se reinventează prin promovarea agresivă a unor personalităţi noi, cărora chiar evenimentele din această vară, ce au culminat cu suspendarea lui Traian Băsescu, le-au oferit motivul de afirmare. Apoi, familia socialistă europeană fuge de Bucureşti. În acest moment, stânga are nevoie de o personalitate necompromisă, credibilă internaţional şi care poate dilua, prin orice mijloace, orgoliile din interiorul PSD. George Maior, actualul director al SRI şi fost senator PSD, întruneşte toate condiţiile. Va fi acesta soluţia-surpriză pentru funcţia de premier?

Tumultuoasa viaţă politică din România erodează orice apariţie publică, mai ales că vara aceasta criza declanşată de forţarea USL de a-l debarca grăbit pe şeful statului a oferit ocazii multiple pentru gafe politice. A pierdut Victor Ponta cel mai mult, iar ieşirile sale i-au făcut pe mulţi să-l privească galeş, ca pe un puşti dornic de afirmare. Însă lucrurile sunt mult mai complicate.

CUNOŞTINŢE VECHI, DE LA REVOLUŢIE
Victor Ponta era, în zilele fierbinţi ale lui decembrie ’89, un tânăr revoluţionar animat de dorinţa de a lupta cu dictatura lui Nicolae Ceauşescu. Potenţialul său a fost observat, cel mai devreme, de generalul Ştefan Kostyal, un trădător al României şi agent sovietic dovedit, membru al Grupului „Militaru”. Acesta l-a luat pe Victor Ponta sub aripa sa protectoare în acel sângeros decembrie, când cu maşina agentului GRU s-au deplasat într-un punct deosebit de important al apărării naţionale, Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, să sprijine Revoluţia. Acest lucru l-a dezvăluit jurnalistului Toma Roman jr însuşi Ştefan Kostyal de pe patul de spital, bolnav fiind de o maladie necruţătoare, în urmă cu câţiva ani. Aşadar, tânărul baschetbalist din ’89 de la clubul „Steaua” al Ministerului Apărării Naţionale a văzut pe viu cum se activează în momente importante o „conservă” sovietică.
Cunoştinţele revoluţionare ale lui Victor Ponta de atunci sperăm noi să fi fost valorificate de ofiţerii patrioţi, care găseau în adolescenţii de la Steaua pepiniera unor viitoare „nestemate”. Totuşi, vremurile erau tulburi, iar agenţii sovietici, în frunte cu generalul Nicolae Militaru, îşi făceau de cap. Ulterior, acesta a dispărut din prim-plan, iar lucrurile s-au mai relaxat, dar „urmele” sale pesemne că au rămas. Când Victor Ponta s-a apucat de Facultatea de Drept, instituţie de elită bine observată, Adrian Năstase, cel care este considerat public descoperitorul „micului Titulescu”, era deja ministru de Externe. Nu la mult timp, un fost aghiotant al generalului Militaru, generalul Dumitru Cioflină, devenea şeful Statului Major General al Armatei Române, în vremurile când titularul acestei funcţii era atotputernic. Peste ani, tânărul procuror Victor Ponta, coleg cu alt tânăr procuror, Cristian Panait, avea să lase magistratura pentru o carieră politică. Membru în Cabinetul Năstase, s-a întâlnit pe holurile Palatului Victoria cu generalul Dumitru Cioflină, consilierul pe probleme de securitate naţională al premierului, dar şi cu prietenul acestuia, Viorel Hrebenciuc, un pilon al PSD-ului de ieri.

PROIECTUL „VICTOR PONTA”
După perioada petrecută în Guvernul Năstase, Victor Ponta căpătase deja o experienţă remarcabilă, având cunoştinţă despre atâtea şi atâtea secrete guvernamentale, că doar condusese Corpul de Control. L-a văzut în acţiune pe mentorul său, Adrian Năstase, cum şi-a expus viziunea de privatizare a economiei şi a schimbat impresii revoluţionare, şi nu numai, cu tatăl socru, Ilie Sârbu. Din 2004, după căderea în dizgraţie a lui Adrian Năstase, care a fost salvat totuşi într-un post de parlamentar, în urma alegerii în colegiul Mizil (oraş care depinde cu totul de Uzina de transportoare militare), Victor Ponta a părut o vreme în derivă. Înţelepciunea politică a lui Ilie Sârbu şi a altor vechi observatori ai lui Ponta l-a transformat într-un „cocoş“ veritabil în lupta pentru preşedinţia PSD împotriva lui Mircea Geoană. Numai că toată această construcţie făcută cu migală a deraiat vara aceasta. Ambiţia de a lua faţa lui Traian Băsescu la Consiliul European a fost prima şicană pe care şi-a făcut-o singur. Scandalul plagiatului şi modul agresiv de a se apăra cu tot felul de comitete şi comiţii a fost semnalul că, uneori, mai ales când grăbeşti „coacerea”, sunt inevitabile greşelile. Apoi disperarea de a-l răsturna pe Traian Băsescu, prin joaca de-a ordonanţele de urgenţă şi referendumul, cărora li s-a suprapus brambureala cu numirea miniştrilor pentru anumite portofolii, l-a afectat continuu pe Victor Ponta. Prea prins de exemplele sale revoluţionare din anii 90, nu a înţeles deloc că timpurile şi metodele s-au schimbat, iar cearta cu aliaţii României, care sunt pe bună dreptate îngrijoraţi de ce se întâmplă la Bucureşti şi dacă angajamentele României mai sunt valabile, în condiţiile unor mesaje ale USL tot mai favorabile Moscovei, nu-i aduce nimic bun. A putut să vadă că nici măcar familia politică europeană nu-l sprijină necondiţionat şi nu mai vrea să îşi ţină congresul la Bucureşti. Dar Victor Ponta este tânăr şi se poate salva politic pentru viitor, dacă va face pasul înapoi înainte de a-l mânca de viu colegii de partid, dacă îşi va pune cenuşă în cap referitor la plagiat şi-şi va cere scuze profesorului coordonator (sic!), Facultăţii de Drept, etc şi dacă va ispăşi penitenţa de rigoare, gândindu-se îndelung şi la opoziţia libiană. Aceasta înseamnă şi să nu se mai repeadă la telefon imediat ce îl sună Viorel Hrebenciuc.

VARIANTĂ PENTRU UN PSD CU SUFLU NOU
Pentru ca stânga să îşi domolească picajul şi să îşi refacă forţele, PSD are nevoie de altceva în acest moment. Dacă Victor Ponta nu mai este o soluţie, cu atât mai puţin sunt baronii încurcaţi în dosare DNA sau plini de exotism, precum Radu Mazăre, Marian Oprişan, Marean Vanghelie, Liviu Dragnea ş.a.m.d. Mai mult ca niciodată PSD are nevoie de credibilitate internaţională, politic vorbind dinspre zona aliată euroatlantică şi mai puţin dinspre cea moscovită. Echilibrul poate fi adus de către George Cristian Maior, actualul director al SRI şi fost senator PSD. Când George Maior era, ca însărcinat cu afaceri în Irlanda, un tânăr diplomat român cu studii masterale la Washington şi tată fost ministru, un politician de frunte şi fost procuror general de la Dublin, Peter Sutherland, deja era implicat de decenii, cu tot sufletul, în construcţia spaţiului euroatlantic. A fi în raza de acţiune şi a împărtăşi din ideile lui Peter Sutherland reprezintă un lucru extraordinar de important pentru oricine, deoarece irlandezul a fost o perioadă lungă şeful secţiunii europene a influentei organizaţii globale, Comisia Trilaterală, iar astăzi este preşedinte non-executiv la Goldman Sachs International. Eforturile de promovare a euroatlantismului făcute de George Maior în perioada ce a urmat mandatului din Irlanda, şi anume celei de secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale, dar şi celei de director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), sunt foarte bine cuantificate la nivel internaţional. Să nu uităm că nu de mult Comisia Trilaterală şi-a susţinut o întâlnire anuală la Bucureşti.

RETRAGEREA STRATEGICĂ A LUI PONTA
Atuul pe plan intern al lui George Maior este poziţia de director al SRI, din care cunoaşte, în amănunt, realităţile româneşti, iar acest lucru îl avantajează inclusiv în interiorul PSD. „Baronii” nu-i pot reproşa în acest moment că a fost pro-băsist, fiindcă în timpul crizei politice a stat deoparte şi a părut, din exterior, a înclina balanţa spre USL. Apoi, pe George Maior îl leagă o prietenie şi o relaţie de rudenie cu Victor Ponta, iar preşedintele interimar Crin Antonescu a arătat că are încredere în el. De asemenea, în prima ieşire publică după suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, acesta nu a criticat serviciul de informaţii, ci a apreciat neutralitatea lui. George Maior mai are avantajul că numele său nu a fost vehiculat în afaceri de corupţie şi că, mai mult, a sprijinit justiţia ca director al SRI. Pe de altă parte, George Maior are de gestionat o scurgere de informaţii din interiorul serviciului, apărută public în timpul directoratului său şi care vizează documente anterioare preluării mandatului dintr-o acţiune a SRI de urmărire a activităţii editoriale și dezvăluire a unor afaceri ale unor oficiali ai serviciului făcute chiar asupra subsemnatului. Această scurgere este de natură a pune la îndoială capacitatea autorităţii naţionale în domeniul protecţiei informaţiilor secrete de stat, cât şi a intereselor operative ale SRI, lucru cumplit acum, când în Siria şi Iran temperatura de fierbere a atins cote alarmante pentru ONU, UE şi NATO.
În acelaşi timp, o problemă gravă neelucidată este moartea violentă în Penitenciarul Coldea a lui Sorin Crivăţ, fost funcţionar ministerial şi despre care există serioase supoziţii (*), din rapoartele sale devenite publice, că a fost ofiţer acoperit al SRI.
Odată depăşite aceste obstacole, George Maior poate fi varianta-surpriză a lui Traian Băsescu pentru funcţia de premier. Astfel, preşedintele Traian Băsescu poate demonstra că, în perioada pe care o mai are de mandat, va opta pentru soluţia naţională care oferă garanţii aliaţilor, predictibilitate şi stabilitate internă şi va reconsidera SRI-ul după momentul de cumpănă anterior de alegere ca premier a directorului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu. Paşii de urmat ar fi o retragere a lui Victor Ponta din funcţia de prim-ministru şi rămânerea sa ca şef al partidului, care se va ocupa cu atenţie de pregătirea alegerilor. George Maior este cel care poate revitaliza PSD-ul şi opri scăderea partidului în sondaje, iar acest lucru îi va face bine lui Ponta însuşi. Varianta Ioan Rus este posibilă, dar n-are anvergura celei a alegerii lui George Maior şi ar fi controversată în partid. După aceea, ca prim-ministru, George Maior are tot aparatul guvernamental la îndemână să îl facă vizibil.

George Maior are avantajul că numele său nu a fost vehiculat în afaceri de corupție și că a sprijinit justiția ca director al SRI.

Sursa: Q Magazine

(*) Document Lumea Justitiei

SRI-ul preia comanda. Foarte bine! PS: Dar care dintre SRI-uri? Cornel Nistorescu si Razvan Belciuganu despre criza politica, faza pe serviciile secrete. Plus: “Vampiroaica vrea razboi civil”

Daca ziaristul harsait Cornel Nistorescu da de pamant cu o anumita parte a SRI-ului, acuzandu-l pe generalul Florian Coldea ca se afla intr-un anume menaj cu doua generalese, Elena Istode si Emilia Cristina-Posaștiuc, pentru a-l deservi la garaj pe presedintele ales, suspendat si demis de romani, jurnalistul si istoricul Razvan Belciuganu sustine in Q Magazine ca SRI-ul preia comanda, dupa noile schimbari politice din Romania. Foarte bine!, zic eu. Dar care dintre SRI-uri? 🙂

PS: Un alt observator experimentat atrage atentia ca “vampiroaica vrea razboi civil” si masacrarea Romania dupa modelul Iugoslaviei. Afirmatia “vampiroacei”, recte a colonalesei peroanelor de pe ruta Budapesta – Bucuresti si retur, protejata ideopolitica a presedintelui suspendat, Monica Macovei Gherghescu, vine in contextul in care emisarul american Philip “Phil” Gordon bate trotoarele Capitalei Romaniei dupa ce a rezolvat o criza constitutionala oarecum similara cu cea din Romania taman in Kosovo, produsul principal al destramarii Serbiei (care asteapta si secesiunea Voivodinei). E drept, dupa modul in care (n-)au votat ungurii din Romania si Basescu poate fi considerat presedintele incontestabil al “Tinutului Secuiesc” si al tuturor ungurenilor.

Criza politică va continua cu faza pe serviciile secrete

de Răzvan Belciuganu

Preşedintele interimar, Crin Antonescu a început să-şi pună în practică viziunile asupra întregului sistem de securitate naţională, cât să-l lase pe “suspendatul” Traian Băsescu, la o eventuală revenire la Cotroceni, fără instrumentele de putere. S-a exprimat deja împotriva directorului STS şi a atacat, în două rânduri, SIE şi pe directorul acestuia. Ȋn acelaşi timp, s-a “blindat” cu consiliere de la cel mai înalt nivel de la serviciul secret al Armatei. Are încredere în SRI şi va fi foarte receptiv la ideea lui George Maior, directorul acestuia, de a uni SRI cu SIE într-un anumit interval de timp. Ducând planul mai departe, se preconizează decapitarea şI reconfigurarea STS şi SPP.

Schimbările în sistemul securităţii naţionale au fost declanşate înainte de începerea crizei politice de ministrul Ioan Rus. Acesta l-a înlocuit de la şefia Direcţiei Generale de Informaţii şI Protecţie Internă (DGIPI) pe chestorul Cristian Laţcău, văzut ca un filo-PDL-ist. Planurile lui Ioan Rus erau mai elaborate, dar criza politică şi scandalul referendumului au dus la demisia sa.

Atac la SIE

Odată ajuns la Cotroceni ca preşedinte interimar, Crin Antonescu s-a exprimat de la bun început asupra încrederii mai mari pe care o are în George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), decât în Teodor Meleşcanu, directorul Serviciului de Informaţii Externe (SIE), care i-a fost coleg de partid. Apoi, Crin Antonescu a arătat spre SIE ca fiind vinovat de acţiunea “organizată, coordonată, finanţată” în ceea ce priveşte imaginea externă a României, în urma crizei politice de proporţii de la Bucureşti. Acest gest extrem şi total neobişnuit pentru un şef de stat, l-a determinat pe Teodor Meleşcanu să ceară comisiei parlamentare de resort un control tocmai pentru a nu fi afectată activitatea şI credibilitatea SIE. Dar săgeţile de la Cotroceni sunt mult mai otrăvite!

SRI – ul preia comanda

George Maior, cel în care are mai multă încredere Crin Antonescu, are o veche viziune, pe care a prezentat-o chiar public. Directorul SRI militează constant pentru înfiinţarea unui singur Serviciu de Informaţii al României, ceea ce înseamnă unirea SRI cu SIE. Bineînţeles că acela care a venit cu ideea ia caimacul, iar Crin Antonescu, sensibil la argumentele care ţin de economisirea şi optimizarea resurselor, că doar e criză economică mondială, are la îndemână iniţierea unei operaţiuni îndrăzneţe şi care-l slăbeşte pe Traian Băsescu. Drept urmare, George Maior a fost foarte cuminte şi parcă prea echidistant în timpul în care pe tot globul se vorbeşte, influenţat sanu nu, de “lovitura de stat din România” şi atacul la statul de drept şi Curtea Constituţională. Parcă SRI avea o întreagă unitate de “Apărarea Constituţiei”, dar dacă judecătorii Curţii Constituţionale sunt nevoiţi să se plângă forurilor internaţionale pare că “anticorpii” naţionali sunt amorţiţi.

Blindajul armat

Pe acest fond, preşedintele interimar şi-a adus consilier pentru securitate naţională pe generalul Gheorghe Rotaru, fostul şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA). Ȋnaltul ofiţer are o mare experienţă în integrarea ramurilor informative interne şI externe, fiind de altfel primul director al DGIA din istorie şi cel care a unit vechile structuri – Direcţia Informaţii Militare şi Direcţia de Protecţie şi Siguranţă Militară într-un singur serviciu secret. La o adică, dacă George Maior, actualul director al SRI şi fost secretar de stat la MApN pe vremea când Rotaru era şef la DGIA, îl întreabă cum să se producă fuziunea SRI cu SIE va şti ce să răspundă. Mai ales că generalul nu a uitat că un fost şef al SIE, Gheorghe Fulga, se exprimase că Direcţia Informaţii Militare îşi are locul în SIE. Nu contează pentru Crin Antonescu faptul că generalul Gheorghe Rotaru a fost consilierul lui Gabriel Oprea şi chiar şeful Departamentului de Securitate Naţională din UNPR. Mai important este faptul că celebrele documente privind colaborarea din tinereţe a lui Traian Băsescu cu Securitatea, descoperite procesual de Mugur Ciuvică au fost scoase la iveală, în 2004, din arhiva unei unităţi subordonate generalului Gheorghe Rotaru. Oricum, echipa 2000 -2004 de la MApN se reîntregeşte sub sceptrul lui Antonescu prin aducerea tot în poziţie de consilier prezidenţial a unui alt general, Vasile Enache, fost şef de cabinet al lui Ioan Mircea Paşcu. Apoi, fostul procuror general Ilie Botoş de atunci este astăzi noul director general al DGIA.  Ţinând cont că ministrul actual al apărării este generalul Corneliu Dobriţoiu, un apropiat al generalului Rotaru, iar la SRI George Maior are demult un adjunct provenit din DGIA, Ion Grosu, Crin Antonescu se dovedeşte a fi bine flancat militar şi se va putea exprima dur împotriva “securiştilor”.

STS şi SPP, judecate la pachet

O atenţie specială acordă Crin Antonescu Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS). Prima dată când a condus o şedinţă a CSAT, a dorit schimbarea şefului acestuia, generalul Marcel Opriş, pentru că Traian Băsescu avea o legătură telefonică securizată la sediul de campanie, dar a fost oprit de consilierul prezidenţial de la acea vreme, Iulian Fota, moştenit de la Traian Băsescu. Având în vedere că acel consilier “negativist” a fost schimbat, următoarea şedinţă a CSAT este de aşteptat cu viu interes. Crin Antonescu a spus după referendum că instituţiile şi-au făcut corect treaba, “inclusiv” STS, un apropo fin. Ȋn fond, Crin Antonescu va putea duce mai departe ideile liberale în privinţa STS şi a SPP, pentru care a luptat mult Radu Stroe, actualul ministru delegat pentru administraţie. Aşadar, modelul liberal presupune transformarea SPP şi STS în direcţii în cadrul “Internelor”, şefii urmând a fi numiţi de premier, la propunerea ministrului de interne. Argumentul ce va fi folosit: economisirea resurselor.

Demnitarii, protejaţi de oamenii de încredere

Serviciul de Protecţie şI Pază (SPP) este un caz şi mai acut, pentru că este văzut ca loial lui Traian Băsescu. Acesta, când a devenit preşedinte, a spart cutuma comenzii provenind de la Armată şi a adus în funcţie de şef al SPP pe generalul Lucian Pahonţu, care a şi început să fie acuzat că a “jandarmerizat” serviciul. Nu întâmplător, Viorel Hrebenciuc, strategul PSD, a atacat în mod constant SPP, anunţând că acesta a înfiinţat o unitate de informaţii numită “Zeus” şi care ar fi pregătit fraudarea alegerilor în 2009 în favoarea lui Traian Băsescu. Dar dezvăluirile n-au mai fost făcute. Ȋn schimb, Crin Antonescu, prin trecerea SPP la “Interne”, poate sigila peste noapte, prin ministrul de interne, arhiva SPP şi căuta orice eventuale urme. Oricum, la o posibilă revenire a lui Traian Băsescu la Cotroceni, acesta va fi lipsit de pârghiile de putere. Şi unde mai pui, cu SPP integrat în MAI, ministrul de interne ştie pe unde se găsesc şi ce fac demnitarii statului. Iar dacă se mai întâmplă vreo situaţie precum cea cu vizita secretă a lui Mircea Geoană la Moscova, informaţiile raportate de protectorii demnitarului nu vor mai fi făcute scăpate publicului.

Sursa: Q Magazine

Foto cu Vampiroaica: Gandul.Info

INCERTITUDINE de George Cristian Maior la Târgul de Carte Gaudeamus

Incertitudine de George Cristian Maior
la Târgul de Carte Gaudeamus

Bucureşti, 27 noiembrie 2009, orele 15.00, la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus – Editura RAO vă invită vineri, 27 noiembrie 2009, orele 15.00, la standul său de la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus, să-l întâlniţi pe George Cristian Maior, pentru lansarea noului său volum de eseuri politice Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI. Prezintă: prof. univ. dr. Vasile Dâncu şi jurnalistul Cristian Tabără.
Cartea Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XX, scrisă de George Cristian Maior, reprezintă o colecţie de eseuri privind viitorul puterii şi securităţii în lumea internaţională. Analizele autorului se focalizează pe impactul atacurilor teroriste de la 11 septembrie, pe modul în care statele se confruntă în prezent cu noii actorii non-statali, pe transformările prin care trec Uniunea Europeană şi NATO, pe relaţiile dintre Europa şi America, dar şi pe noua geopolitică a resurselor energetice, pe ideea de legitimitate în relaţiile interstatale sau pe evoluţia diplomaţiei, a serviciilor de informaţii şi a armatei în secolul XXI.
Novatoare şi curajoasă în concluzii, incitantă prin subiectele abordate, captivantă prin fineţea analizelor, Incertitudine acoperă un domeniu foarte puţin studiat în România, cel al dezbaterilor actuale în relaţiile internaţionale. În acest sens, cartea reprezintă atât o abordare teoretică inedită, cât şi un adevărat compendiu academic pentru cercetătorii în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale din România.
Titlul cărţii, Incertitudine, reflectă marea provocare cu care se confruntă atât analiştii, cât şi decidenţii în domeniul securităţii, cea a dificultăţii de a estima cum va arăta lumea în secolul XXI. Această provocare poate fi însă depăşită, consideră autorul, prin dezvoltarea unei reale gândiri strategice pentru a putea face faţă surprizelor viitorului.

George Cristian Maior s-a născut la Cluj-Napoca în noiembrie 1967. A urmat cursurile Facultăţii de Drept la Universitatea Babeş Bolyai până în anul 1991. În anul 1992 a obţinut titlul de Master în Drept Internaţional şi Comparat al Universităţii George Washington, Washington D.C, iar în 1997 i-a fost acordat titlul de doctor în Drept Internaţional, la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. De asemenea, în anul 2001, a absolvit Colegiul Naţional de Apărare, ulterior îndeplinind funcţia de preşedinte al Consiliului Consultativ al Colegiul Naţional de Apărare.
Între anii 1992 şi 1997 a lucrat ca diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la Departamentul Tratate şi la Departamentul Afaceri Strategice. Din anul 1997 până în anul 1999, a îndeplinit funcţia de Însărcinat cu Afaceri a.i. al Ambasadei României din Dublin, Irlanda.
Începând cu anul 2004, are Gradul diplomatic de Ambasador în Ministerul Afacerilor Externe. În perioada decembrie 2000-2004, a îndeplinit funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantică şi Politică de Apărare în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. În această calitate a coordonat, din punct de vedere strategic şi militar, integrarea României în NATO. Din 4 octombrie 2006, George Cristian Maior este director al Serviciului Român de Informaţii.

RAO

De acelaşi autor:
Noul aliat. Regândirea politicii de apărare a României la începutul secolului XXI, RAO, 2009

Azi. Interviu cu seful SRI, George Maior. In curand, in ZIUA. Si despre UM 0110

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova