“Doamnelor si domnilor, felul in care
Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac inteleg, dar mai cu seama
practica meseria aceasta nu are legatura cu felul in care noi o
intelegem si practicam, cu regulile si cu principiile profesionale ale
Realitatea TV. Drept urmare, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac NU
VOR MAI fi invitati in studiourile Realitatea TV”, anunta pompos, pe 14 noiembrie, prezentatorul jurnalului de la ora 18.00.
Asta seara, la emisiunea Realitatea Zilei, moderata de Razvan Dumitrescu, a reaparut santajistul de presa si traficantul de influenta Bogdan Chirieac (foto). Aceasta dupa ce, in urma cu cateva zile, Adi Ursu, sclavul de seara al lui Vintu, il reintroducea pe Sorin Rosca Stanescu in jurnalismul de “elita” al trustului minciunii Realitatea-Catavencu. Actiunea conducerii editoriale a Realitatii TV incalca decizia Comisiei de Media formata din reprezentantii Clubului Roman de Presa si ai Asociatiei Jurnalistilor din Romania, venita in urma santajului practicat de cei doi la seful Agentiei Nationale de Integritate (ANI), Catalin Macovei, si este o noua mostra de lipsita de respect la adresa opiniei publice romanesti a celor care si-au propus sa confiste pana si vocea poporului, prin asa numita “Vox Publica”, portalul unde se regasesc toate liftele lui Vintu, indiferent de orientare politica, sexuala sau ideologica.
Cred ca se impune ca in noul an sa lansam o campanie nationala de boicotare totala a mijloacelor media de manipulare in masa ale trusturilor mogulilor, in special Realitatea Tv si Antena 3. Deci, la lupta, muncitori! 🙂
Pana atunci, iata ce mizerii au scos din groapa de gunoi a lui Vintu, infestand presa romana, cei doi “jurnalisti” de casa ai Realitatea Tiraspol:
În urma dezvăluirilor ziarului „Curentul“ s-a facut putina curatenie prin presa ticalosita Scris deDana Iliescu
Cei doi aşa-zişi jurnalişti, Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu, care, potrivit stenogramelor prezentate de ziarul „Curentul“, au participat la o acţiune de şantaj a şefului ANI, Cătălin Macovei, au primit un vot de blam din partea organizaţiilor media, care au considerat că cei doi au încălcat Codurile Deontologice ale CRP şi AJR. Comisia Media CRP-AJR recomandă instituţiilor de presă şi jurnaliştilor să nu îi mai prezinte pe Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac ca „jurnalişti“ sau cu orice altă titulatură care face trimitere la această meserie. Această recomandare, unică după ştiinţa noastră în presa postdecembristă, echivalează practic cu excluderea celor doi jurnalişti din breasla jurnaliştilor. Comisia Media a ajuns la concluzia că Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac au încălcat articolele 1, 7, 8 şi 9 din Codurile Deontologice ale CRP şi AJR. Prin urmare, Comisia Media „recomandă instituţiilor de presă şi jurnaliştilor să nu-i mai prezinte pe Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac drept jurnalişti sau cu orice altă titulatură care face referire la această meserie“. Totodată, Comisia Media consideră că „instituţiile de presă care colaborează cu Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac pentru prestaţii jurnalistice sau de management editorial riscă să compromită nu numai propriul prestigiu, ci şi credibilitatea profesiei“.
Roşca şi Chirieac au încălcat regulile profesiei
De asemenea, în urma analizării stenogramelor apărute în presă, a unui punct de vedere remis de Cătălin Macovei şi a codurilor deontologie al CRP şi AJR, Comisia Media a mai constatat că „Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac încalcă regulile profesiei de jurnalist în momentul în care propun unui demnitar nepublicarea unor informaţii de interes public. Mai mult, Sorin Roşca Stănescu oferă în mod explicit demnitarului protecţie mediatică“. „Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac ajung la o înţelegere cu un demnitar cu scopul explicit de a denatura adevărul. Ca urmare a acestei înţelegeri, Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac îşi pierd imparţialitatea şi independenţa“, mai precizează Comisia. Conform Comisiei, „Bogdan Chirieac oferă servicii de influenţă, care sunt interzise de regulile conduitei jurnalistice“. „Comisia Media precizează că analiza sa priveşte strict exercitarea profesiei de ziarist. Membrii Comisiei Media cer ca acest caz, asupra căruia ne pronunţăm clar şi unanim, să nu mai fie folosit pentru a blama comunitatea jurnalistică, iar deciziile noastre să nu fie utilizate în competiţia politică“, concluzionează Comisia Media în documentul emis joi.
Un vot de blam
„Din punct de vedere juridic, nu pot exista consecinţe în urma acestei discuţii de astăzi, deliberări sau acestui comunicat pe care l-am făcut public, întrucât Comisia Media, Clubul Român de Presă, Asociaţia Jurnaliştilor din România, ca orice asociaţie profesională sau organizaţie nonguvernamentală, nu au jurisdicţie asupra colegilor de breaslă sau asupra instituţiilor membre. Este doar o recomandare pe care noi o facem prin intermediul colegilor de breaslă, prin intermediul dumneavoastră, tuturor celorlalţi colegi ai noştri şi instituţiilor de presă. Evident, fiecare decide după propria lui conştiinţă. Asta este. Nu putem să impunem cu forţa şi, din câte îmi aduc eu aminte, nu ne-am dorit încă o lege a presei. Este singura formă de sancţionare, cu un vot de blam. Asta am făcut astăzi: le-am dat un vot de blam, analizând ceea ce reiese din conţinutul acelor stenograme. Mai mult de atât nu se pot pronunţa decât alte instituţii abilitate. Dacă este ceva de altă natură, penală sau din domeniul civil, este treaba instituţiilor abilitate ale statului să-şi facă datoria“, a declarat, ieri, Cezar Ion, după prezentarea punctului de vedere al Comisiei. „Deciziile pe care noi le luăm se transmit membrilor şi, în mod evident, ne aşteptăm ca membrii acestor două asociaţii (CRP şi AJR, n.r.) să ţină cont de aceste decizii“, a spus şi Ciprian Stoianovici, prezent la şedinţa Comisiei. „Noi i-am invitat cu onestitate pe cei doi oameni de presă la Comisie. Fapul că au acceptat această invitaţie înseamnă şi recunoaşterea comisiei. Atitudinea lor este cea pe care aţi văzut-o. Pentru mine este de necomentat“, a spus Indira Crasnea, preşedintele CRP.
Chirieac şi Roşca i-au sfidat pe reprezentanţii organizaţiilor de media
La şedinţa de ieri, care a avut loc la sediul Clubului Român de Presă, au venit Sorin Roşca Stănescu, Bogdan Chirieac şi membrii CRP – Indira Crasnea, preşedintele Clubului, Cătălin Tolontan, Cristi Dimitriu, Cezar Ion, Ciprian Stoianovici, Cosmina Noaghea, Remus Anghel. Şedinţa a fost prezidată de Cezar Ion. Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac au părăsit însă şedinţa după circa 30 de minute, cerându-le membrilor Clubului Român de Presă şi lui Cezar Ion să îşi retragă declaraţiile publice la adresa lor. La începutul audierilor, Sorin Roşca Stănescu i-a întrebat pe membrii Comisiei Media dacă îşi asumă declaraţiile anterioare şedinţei, care îl acuză pe el şi pe Bogdan Chirieac fără să le ceară un punct de vedere. Membrii Clubului Român de Presă prezenţi la şedinţă au declarat că îşi asumă declaraţiile din comunicatul CRP. Pe de altă parte, Cezar Ion, preşedintele AJR, a precizat că el a făcut o declaraţie în nume propriu, aceasta nefiind un punct de vedere al organizaţiei pe care o reprezintă. CRP şi AJR au decis să convoace Comisia Media pentru discutarea cazului Sorin Roşca Stănescu – Bogdan Chirieac – Cătălin Macovei. Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac au fost invitaţi să îşi exprime un punct de vedere în cadrul şedinţei sau să remită Comisiei Media o opinie scrisă. De asemenea, Comisia Media i-a solicitat preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, să-şi prezinte oficial poziţia faţă de cele semnalate în presă.
Stenogramele şantajului
Ziarul „Curentul“ a publicat, săptămåna trecută, mai multe stenograme ale unor discuţii purtate de şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Cătălin Macovei, cu ziariştii Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu. Potrivit discuţiilor din stenograme, Macovei a fost supus unui şantaj legat de faptul că ar fi contractat un împrumut de 100.000 de euro. „Ţinta încercării de şantaj“ ar fi fost miniştrii PD-L Adriean Videanu, Vasile Blaga şi Radu Berceanu, care, potrivit declaraţiilor lui Roşca Stănescu, ar avea conturi nedeclarate în străinătate. Tot din stenograme reiese că Bogdan Chirieac i-a spus lui Macovei că a vorbit în seara precedentă întâlnirii cu Roşca Stănescu, care ar fi declarat că are două înscrisuri, „chestii olografe“, care i-ar fi fost date de o fostă secretară de la ANI. Tot Chirieac este cel care spune că, pentru a nu face publice documentele, Roşca Stănescu „vrea ceva la schimb“, respectiv să se avanseze cu dosarele lui Radu Berceanu şi Adriean Videanu. Scandalul provocat de publicarea stenogramelor, în urmă cu o săptămână, l-a determinat pe preşedintele ANI, Cătălin Macovei, să depună o completare la o plângere pe care a făcuse anterior la DIICOT, care îl vizează pe Sorin Roşca Stănescu.
Macovei: Comportamentul lui Roşca Stănescu generează teamă faţă de orice demers jurnalistic onest
Comportamentul lui Sorin Roşca Stănescu, dezvăluit după apariţia în presă a stenogramelor discuţiilor de la Snagov, generează teamă şi reticenţă faţă de orice demers jurnalistic în rândul tuturor celor care lucrează în sistemul public, apreciază preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Într-un punct de vedere transmis Clubului Român de Presă (CRP), şeful ANI, Cătălin Macovei, afirmă că, în urma publicării stenogramelor discuţiilor private purtate de el cu Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu, „exercitarea onestă a activităţii jurnalistice“, dar şi întâlnirile – formale sau informale – între reprezentanţi ai instituţiilor publice şi jurnalişti „vor fi percepute ca fiind ilegale sau cu un crescut potenţial de risc“, având în vedere faptul că „manipularea este asimilată ca fiind instrumentul de azi al presei de investigaţie“. Macovei critică modalitatea în care Roşca Stănescu a ales să abordeze discuţia de la Snagov, aceasta fiind, în opinia şefului ANI, o dovadă a faptului că Roşca Stănescu nu intenţiona să afle adevărul, ci să obţină informaţii compromiţătoare despre anumite persoane. „Invocarea faptului că se află în posesia unor informaţii compromiţătoare la adresa persoanei mele relevă «tehnicile de investigaţie» ale lui Sorin Roşca Stănescu“, scrie Cătălin Macovei, în punctul de vedere care i-a fost solicitat de CRP. În acelaşi document, Macovei apreciază că, „deşi discutabil din punct de vedere moral“, comportamentul lui Bogdan Chirieac nu a fost de natură să-l pună într-o postură dificilă. Preşedintele ANI afirmă chiar că atitudinea lui Chirieac a fost „mai degrabă, în mare parte, echidistantă“. Vezi si Aripa civilă a Coaliţiei GRIVCO a eşuat în justiţie
Comportamentul lui Sorin Roşca Stănescu, dezvăluit după apariţia în presă a stenogramelor discuţiilor de la Snagov, generează teamă şi reticenţă faţă de orice demers jurnalistic în rândul tuturor celor care lucrează în sistemul public, apreciază preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Într-un punct de vedere transmis Clubului Român de Presă (CRP), şeful ANI, Cătălin Macovei, afirmă că, în urma publicării stenogramelor discuţiilor private purtate de el cu Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu, “exercitarea onestă a activităţii jurnalistice”, dar şi întâlnirile – formale sau informale – între reprezentanţi ai instituţiilor publice şi jurnalişti “vor fi percepute ca fiind ilegale sau cu un crescut potenţial de risc”, având în vedere faptul că “manipularea este asimilată ca fiind instrumentul de azi al presei de investigaţie”.
Macovei critică modalitatea în care Roşca Stănescu a ales să abordeze discuţia de la Snagov, aceasta fiind, în opinia şefului ANI, o dovadă a faptului că Roşca Stănescu nu intenţiona să afle adevărul, ci să obţină informaţii compromiţătoare despre anumite persoane.
“Invocarea faptului că se află în posesia unor informaţii compromiţătoare la adresa persoanei mele relevă «tehnicile de investigaţie» ale lui Sorin Roşca Stănescu“, scrie Cătălin Macovei, în punctul de vedere care i-a fost solicitat de CRP.
În acelaşi document, Macovei apreciază că, “deşi discutabil din punct de vedere moral”, comportamentul lui Bogdan Chirieac nu a fost de natură să-l pună într-o postură dificilă. Preşedintele ANI afirmă chiar că atitudinea lui Chirieac a fost “mai degrabă, în mare parte, echidistantă”.
În continuarea punctului de vedere transmis CRP, Macovei enumeră demersurile juridice îndreptate împotriva lui Roşca Stănescu, dar şi a unor foşti angajaţi ai ANI sau a unui membru al CNI, cu toţii acuzaţi de sustragere sau folosire a unor documente clasificate ale Agenţiei Naţionale de Integritate.
În urma şedinţei de joi, Comisia Media, organism comun de autoreglementare în materie de deontologie al Clubului Român de Presă şi al Asociaţiei Jurnaliştilor din România, a făcut mai multe recomandări instituţiilor de presă şi jurnaliştilor.
Comisia Media a ajuns la concluzia că Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac au încălcat articolele 1, 7, 8 şi 9 din Codurile Deontologice ale CRP şi AJR.
Astfel, Comisia Media “recomandă instituţiilor de presă şi jurnaliştilor să nu-i mai prezinte pe Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac drept jurnalişti sau cu orice altă titulatură care face referire la această meserie”.
Totodată, Comisia Media consideră că “instituţiile de presă care colaborează cu Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac pentru prestaţii jurnalistice sau de management editorial riscă să compromită nu numai propriul prestigiu, ci şi credibilitatea profesiei”.
“În acelaşi timp, Comisia Media consideră că atitudinea demnitarului Cătălin Macovei în acest caz încurajează relele practici în relaţia dintre jurnalişti şi autorităţile publice. Preşedintele ANI a acceptat abordările incorecte ale lui Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac. Oficialul statului român a devenit parte a unei înţelegeri care avea ca scop protejarea propriei imagini”, se mai arată în punctul de vedere al Comisiei.
De asemenea, în urma analizării stenogramelor apărute în presă, a unui punct de vedere remis de Cătălin Macovei şi a codurilor deontologie al CRP şi AJR, Comisia Media a mai constatat că “Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac încalcă regulile profesiei de jurnalist în momentul în care propun unui demnitar nepublicarea unor informaţii de interes public. Mai mult, Sorin Roşca Stănescu oferă în mod explicit demnitarului protecţie mediatică”.
“Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac ajung la o înţelegere cu un demnitar cu scopul explicit de a denatura adevărul. Ca urmare a acestei înţelegeri, Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac îşi pierd imparţialitatea şi independenţa”, mai precizează Comisia.
Totodată, conform Comisiei, “Bogdan Chirieac oferă servicii de influenţă, care sunt interzise de regulile conduitei jurnalistice”.
“Comisia Media precizează că analiza sa priveşte strict exercitarea profesiei de ziarist. Membrii Comisiei Media cer ca acest caz, asupra căruia ne pronunţăm clar şi unanim, să nu mai fie folosit pentru a blama comunitatea jurnalistică, iar deciziile noastre să nu fie utilizate în competiţia politică”, concluzionează Comisia Media în documentul emis joi.
La şedinţa de joi, care a avut loc la sediul Clubului Român de Presă, au venit Sorin Roşca Stănescu, Bogdan Chirieac, şi membrii CRP – Indira Crasnea, preşedintele Clubului, Cătălin Tolontan, Cristi Dimitriu, Cezar Ion, Ciprian Stoianovici, Cosmina Noaghea, Remus Anghel. Şedinţa a fost prezidată de Cezar Ion.
Comisia Media le-a recomandat institutiilor de presa sa nu-i mai prezinte pe Sorin Rosca Stanescu si pe Bogdan Chireac ca jurnalisti. Decizia vine la finalul unei sedinte convocate de Clubul Roman de Presa (CRP) si de Asociatia Jurnalistilor din Romania, in cazul stenogramelor Stanescu-Chireac-Macovei.
Membrii Comisiei au concluzionat ca atat seful ANI, Catalin Macovei, cat si Rosca Stanescu si Chireac au incalcat regulile propriei lor profesii. Stanescu si Chireac, chemati la audieri, au refuzat sa raspunda la intrebari, sustinand ca membrii comisiei s-au antepronuntat, transmite NewsIn.
Presedintele ANI a acceptat abordarile incorecte ale lui Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac, devenind parte a unei intelegeri care avea ca scop protejarea propriei imagini, iar cei doi jurnalisti au incalcat regulile profesiei in momentul in care au propus unui demnitar nepublicarea unor informatii de interes public, se arata in motivatia Comisiei.
La inceputul audierilor, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac le-au cerut membrilor comisiei sa isi retraga declaratiile publice la adresa lor. “Va solicit ca pana duminica sa deliberati, cu usile inchise sau deschise, sa luati o decizie in ceea ce priveste luarile de pozitie anterioare”, declara Stanescu, citat de Mediafax.
Inainte de a parasi audierile, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac au anuntat ca vor organiza duminica o conferinta de presa. “Am venit aici pentru a va intreba in ce masura va asumati cele doua comunicate pe care organizatiile media reprezentate aici le-au dat publicitatii, comunicate in care ne acuzati inainte de a fi audiati”, a inceput Sorin Rosca Stanescu.
Membrii CRP au raspuns ca isi asuma comunicatul pe care l-au remis, iar presedintele AJR, Cezar Ion, a anuntat ca declaratia sa a fost in nume propriu. Catalin Tolontan (AJR) a subliniat ca rolul Comisiei Media este emiterea unei decizii in acest caz, declaratie sustinuta si de Cristian Dimitriu (CRP). “Avem de discutat continutul unor stenograme din punct de vedere deontologic, nu juridic, nu de alt fel”, a precizat Cristian Dimitriu, potrivit agentiei de presa citata.
Sorin Rosca Stanescu a replicat Comisiei ca este o situatie fara precedent. CRP nu a dat niciodata un verdict fara ca jurnalistii sa fie audiati, a continuat el, amintind ca este membru fondator al Clubului Roman de Presa. Inainte de a parasi comisia, Chireac si Rosca Stanescu au cerut Clubului Roman de Presa sa-si retraga comunicatul public si presedintelui AJR sa-si retraga declaratia.
Comisia Media, organism comun al CRP si AJR de autoreglementare in materie de deontologie, a fost convocata marti, pentru discutarea cazului “Sorin Rosca Stanescu – Bogdan Chireac – Catalin Macovei”. Sedinta a avut loc la sediul Clubului Roman de Presa, in urmatoarea componenta: Indira Crasnea, presedintele CRP, Catalin Tolontan, Cristi Dimitriu, Cezar Ion, Ciprian Stoianovici, Cosmina Noaghea, Remus Anghel. Sedinta este prezidata de Cezar Ion.
Scandalul Stenogramelor
Sedinta vine dupa ce “Curentul” a dat publicitatii mai multe inregistrari audio cu discutii care ar fi avut loc, la sfarsitul lunii septembrie, intre seful ANI, Catalin Macovei, si doi jurnalisti, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac. “Curentul” a scris ca tinta incercarii de santaj la adresa sefului ANI ar fi constituit-o decredibilizarea in prag de alegeri a ministrilor PDL Vasile Blaga, Adriean Videanu si Radu Berceanu.
Potrivit publicatiei, cei doi jurnalisti s-ar fi folosit de un pretins imprumut nedeclarat de 100.000 de euro de la un camatar pentru a-l santaja pe seful ANI si a-i solicita documente ale Agentiei Nationale de Integritate privind conturile celor trei ministri PDL, mai ales cele ale ministrului interimar de Interne, Vasile Blaga. Ziarul Curentul a sustinut ca inregistrarea audio in posesia careia a intrat ar apartine DGIPI, insa Directia Generala de Informatii si Protectie Interna a dezmintit orice implicare in acest caz.
Vrabie, bănuit de sustrageri de documente în scopul şantajului la adresa şefului ANI Scris deGeorge Roncea Bomba de presă a publicaţiei „Curentul“ – scandalul şantajului la adresa şefului ANI, Cătălin Macovei, devine de la o zi la alta o poveste din ce în ce mai complexă. Şantajul a fost precedat de sustrageri de documente, de acţiuni cu caracter informativ dirijate împotriva conducerii ANI, măsuri ce par a face parte dintr-un plan mai vast organizat de autori deocamdată necunoscuţi, dar care pot fi bănuiţi. Vechea întrebare Cui prodest? – cui foloseşte – ar duce la un răspuns simplu, mai ales dacă ne uităm şi la apartenenţa celor bănuiţi – liniile politice de unde provin. Mai vechiul nostru client, controversatul Vrabie Răzvan, a fost, se pare, ciripitorul gureş al lui Ciripoi – nickname-ul lui Sorin Roşca Stănescu, şantajist exclus de pe sticlă chiar şi de colegii săi de la Realitatea lui Vîntu. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, a sesizat Comisia de Evaluare a Consiliului Naţional de Integritate cu privire la posibila deţinere de către jurnalistul Sorin Roşca Stănescu de înscrisuri puse la dispoziţia sa de personal din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi la eventuale scurgeri de informaţii din cadrul instituţiei, a informat, miercuri, ANI, într-un comunicat. ANI arată că, în urma publicării de către presa centrală a stenogramelor discuţiilor purtate de jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, au rezultat indicii cu privire la sustragerea de documente şi informaţii specifice Agenţiei Naţionale de Integritate, de către acelaşi personal din cadrul instituţiei împotriva căruia ANI a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru sustragere de înscrisuri. Astfel, ANI a făcut denunţ penal la PICCJ, trimisă pentru soluţionare Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), împotriva foştilor angajaţi Fănel Nicolae Burciu, Carmen Florentina Fluture, Anişoara Câmpeanu şi Ilie Andreea. DIICOT a comunicat luni ANI că a declanşat urmărirea penală faţă de Fănel Burciu şi Carmen Fluture, existând indicii privind constituirea unui grup infracţional organizat, cercetările fiind în desfăşurare. „De asemenea, Agenţia Naţională de Integritate solicitase anterior extinderea cercetărilor faţă de domnul Răzvan Codru Vrabie, membru în Consiliul Naţional de Integritate, despre care se presupune că a determinat şi sprijinit sustragerea de către personalul Agenţiei de documente şi/sau informaţii specifice activităţii instituţiei, precum şi faţă de domnul Sorin Roşca Stănescu, care a publicat în ziarul «Ziua» anchete bazate pe documente ce privesc activitatea ANI şi despre care se presupune că i-ar fi fost puse la dispoziţie de către foşti angajaţi ai instituţiei“, arată ANI. Aşadar, Vrabie, cel care cerea sancţionarea colegei noastre Dana Iliescu, Vrabie, fostul angajat al lui Bogdan Olteanu, Vrabie, cel care ridica un sac de bani din enşpe slujbe de nimic, Vrabie, care îşi exprima tristeţea irepresibilă şi ipocrită că a apărut la vedere, public, cazul de şantaj, Vrabie, cel care a coordonat aşa-zisele ONG-uri „independente“ să ceară CNI-ului anchetarea lui Cătălin Macovei, Vrabie este deci suspectat de ciocofoneală şi a intrat pe måna Parchetului. Sunt momente în care simţi că Dumnezeu nu stă cu måinile în sån. Aceleaşi ONG-uri independente au fost implicate şi în acţiunea de respingere a Referendumului.
Ion Iliescu dă indicaţii preţioase
Pentru a înţelege mai exact cui îi sunt dragi acţiunile unora ca acest Vrabie, vi-l citez pe Ion Iliescu: „La începutul campaniei electorale, ONG-urile au sesizat Avocatul Poporului cu privire la «fraudarea morală a alegerilor» de către preşedintele Traian Băsescu. Sesizarea a fost semnată de Agenţia de Monitorizare a Presei – Active Watch, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România. Apreciez această acţiune perfect democratică… acest referendum nu are nicio finalitate deoarece abia după referendum ar trebui întreprinse demersuri parlamentare pentru modificarea Constituţiei. Acest capriciu băsescian complică procesul electoral, putånd deveni sursa de nereguli şi fraude electorale, încărcånd bugetul, şi aşa fragil cu cheltuieli suplimentare… cea mai bună poziţie a electoratului ar trebui să fie aceea de IGNORARE a acestui referendum, dacă el, totuşi, va fi organizat“. Criminalul cu mâinile roşii de sânge mai aberează încă pe tema asta, pe blogu’ lui, dar n-am mai avut răbdare să-l citez integral. Bătrânul edecar trage de sfori pe toate canalele posibile, iar poziţiile sale de Tătuc arată evidenţa implicării sale în toate gesturile aşa-zis independente ale organizaţiilor atârnătoare de oamenii lui Vîntu sau ai PSD, ori ai PNL, cum este Toma sau starul Alistar, sau Renate Weber, ori chiar păsăroiul nostru care îşi dorea pervers să o ciufulească pe Dănutza.
Vrabie – ciripitorul lui Ciripoi?
Acţiunea lui Răzvan Codru Vrabie – pretinsă voce a „societăţii civile“, totodată funcţionar al Consiliului Naţional de Integritate, care instiga ONG-uri din perimetrul Vîntu-PSD să iniţieze o acţiune de „pedepsire“ a şefului ANI, Cătălin Macovei, s-a întors împotriva sa. ONG-urile dragi lui Ion Iliescu au cerut convocarea de urgenţă a Consiliului Naţional de Integritate, forul care supraveghează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, punând totodată în discuţie demiterea preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, după dezvăluirile din „Curentul“ privind discuţiile sale cu doi pseudo-ziarişti/şantajişti Roşca&Chirieac. Macovei a cerut Consiliului să convoace de urgenţă Comisia de Evaluare care să îl audieze în legătură cu discuţiile în trei apărute în presă, precizând că nu poate face publice mai multe detalii, întrucât s-ar dezvălui informaţii ce ar putea aduce atingere siguranţei naţionale. Lucrările plenului CNI sunt publice spre deosebire de cele ale Comisiei de Evaluare, care este formată din doar cinci membri ai Consiliului. Cererea de constituire de urgenţă a Comisiei a fost acceptată în unanimitate de CNI, iar la audierea de către Comisia de Evaluare, Macovei a dat în vileag şi două informări privind stadiul plângerilor penale făcute atât de foşti angajaţi ai ANI pe numele celor din conducerea instituţiei, cât şi invers. Plângerile penale formulate de foştii angajaţi ai ANI împotriva conducerii au fost respinse ca neîntemeiate, dar reclamaţiile formulate la Parchet de conducerea instituţiei împotriva angajaţilor sunt în cercetare. Prezent în plenul CNI alături de Cătălin Macovei, secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a precizat că dosarul aflat în cercetare la DIICOT privind posibile scurgeri de informaţii şi o posibilă sustragere de documente din ANI a pornit în urma unei verificări interne care a început în septembrie 2008. În octombrie, procurorii DIICOT au început urmărirea penală faţă de trei foşti angajaţi ai agenţiei în acel dosar, iar, mai recent, şefii ANI au cerut extinderea cercetărilor din dosar şi faţă de Codru Vrabie, membru al CNI, dar şi faţă de Sorin Roşca Stănescu. Macovei a argumentat cererea de extindere a cercetărilor din dosar faţă de Vrabie şi Roşca Stănescu arătând că în cazul primului, în opinia sa, există indicii temeinice care să ateste implicarea sa în sustragerea de documente, în cazul celui de-al doilea temeiurile fiind chiar materiale de presă publicate de „Ziua“, subiecte pornite pe baza unor documente sau informaţii din Agenţie. Georgescu a precizat că procurorii DIICOT au ridicat deja în cadrul anchetei două computere de la ANI. Pe scurt, o afacere clară cu caracter infracţional ce avea ca scop obţinerea unor date în scop de şantaj. Solicităm cititorilor noştri să-şi dea singuri cu opinia şi să ghicească cine ar putea fi beneficiarii şi comanditarii operaţiunii? Sau, mai simplu, să urmărească blogul lui Ion Iliescu să vadă dacă acesta „apreciează (şi) această acţiune perfect democratică“…
DIICOT confirma declansarea urmaririi penale in cazul a doi fosti angajati al Agentiei Nationale de Integritate (ANI) ca urmare a denuntului formulat de seful ANI, Catalin Macovei, dupa aparitia in presa a stenogramelor discutiilor purtate cu jurnalistii Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac.
Intr-un comunicat publicat pe site-ul ANI se arata ca Agentia solicitase extinderea cercetarilor atat fata de Sorin Rosca Stanescu cat si fata de Codru Vrabie, membru in Consiliul National de Integritate, “despre care se presupune ca a determinat si sprijinit sustragerea de catre personalul Agentiei de documente si/sau informatii specifice activitatii institutiei”.
Rosca Stanescu este acuzat ca a publicat in ziarul “ZIUA” anchete bazate pe documente ce privesc activitatea A.N.I. “si despre care se presupune ca i-ar fi fost puse la dispozitie de catre fosti angajati ai institutiei”.
Conform sursei citate, “Agentia Nationala de Integritate a formulat un denunt penal la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, trimis spre competenta solutionare Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (D.I.I.C.O.T.), impotriva fostilor angajati, Burciu Fanel Nicolae, Fluture Carmen Florentina, Campeanu Anisoara si Andreea Ilie.
La data de 16 octombrie 2009, D.I.I.C.O.T. a comunicat Agentiei Nationale de Integritate faptul ca a fost declansata urmarirea penala fata Burciu Fanel Nicolae si Fluture Carmen Florentina, existand indicii privind constituirea unui grup infractional organizat, cercetarile fiind in desfasurare”.
Totodata, ANI a sesizat Comisia de Evaluare a CNI “cu privire la posibila detinere de catre jurnalistul Sorin Rosca Stanescu de inscrisuri puse la dispozitia sa de personal din cadrul Agentiei Nationale de Integritate, precum si la eventuale scurgeri de informatii din cadrul institutiei”.
In urma publicarii de catre presa centrala, incepand cu data de 09 noiembrie 2009, a stenogramele discutiilor purtate de cei doi jurnalisti cu seful ANI, Catalin Macovei, “au rezultat indicii cu privire la sustragerea de documente si informatii specifice Agentiei Nationale de Integritate, de catre acelasi personal din cadrul institutiei impotriva caruia ANI a formulat o plangere penala la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sub aspectul savarsirii infractiunii de sustragere de inscrisuri, prevazuta si pedepsita de art. 243, Cod Penal”.
Scris deVictor Roncea
Onorabilii“ „lideri de opinie“ ai trusturilor lui Vîntu şi Voiculescu, agenţii şi traficanţii de influenţă Chirieac şi Roşca, au fost reduşi prin demersul nostru jurnalistic la adevărata lor dimensiune: de şantajişti ordinari de presă. Faţa lor „secretă“, bine ascunsă sub masca „onorabilităţii“ abil construite, era însă cunoscută în mediile informative, dintotdeauna, ca să zic aşa. De exemplu, pe vremea când Mircea Geoană era ministru de Externe, se zvonea în rândul jurnaliştilor acreditaţi la MAE că distinsul analist Bogdan Chirieac, cunoscut şi drept „jurnalistul-Motorola“, mijlocea o întrevedere de afaceri cu ministrul, percepând o atenţie valutară cu cel puţin patru zerouri în coadă. Se pare că aşa l-a cunoscut Chirieac pe actualul preşedinte PSD la reala lui valoare, din moment ce zilele acestea, în înregistrarea difuzată de „Curentul“, răspândacul de Realitatea TV şi TVR afirmă sus şi tare că Geoană, cunoscut şi drept „preşedintele de carton“ al lui Vîntu şi Voiculescu, fură banii de campanie produşi prin vânzarea funcţiilor, pentru a-i ascunde, „cu zecile de milioane“, la soacra sa, Costea, la rândul ei o „revoluţionară de carton“.
În ce-l priveşte pe fostul ziarist Roşca Stănescu, un fost redactor-şef de la „Ziua de Cluj“, Alin Fumurescu, s-a „autodenunţat“ zilele trecute despre cum aducea victime de presă însoţite de plicuri consistente în plasa directorului „Ziua“, pentru a fi scăpate de câte o lovitură de imagine, posibil fatală.
După cum am scris şi eu în materialul „Cum mi-a reclamat Ambasada SUA şantajul practicat de «Ziua» şi Naşul Roşca Stănescu“, acesta era cunoscut nu numai în ţară, ci şi la Departamentul de Stat al SUA, aruncând într-o lumină nu tocmai plăcută întreaga presă din România. Pentru că Asociaţia Jurnaliştilor din România şi Clubul Român de Presă s-au hotărât, după vreo săptămână, să analizeze cazul şantajului celor doi „băieţi de la pădure“ la şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, le recomand să cerceteze şi reclamaţiile firmelor cu capital american din România, aduse la cunoştinţa Ambasadei Statelor Unite, privind practicile ziarului „Ziua“. Stilul de şantajist la drumul mare a fost condamnat oficial la o vizită întreprinsă la „Ziua“ de o delegaţie a Ambasadei SUA formată din jurişti şi consilieri economici şi condusă de ofiţerul de presă Mark Wentworth (foto stanga). Roşca Stănescu a susţinut că nu are habar de asemenea practici şi că este probabil vina Departamentului de Publicitate, care va fi sancţionat exemplar. Eram încă un jurnalist naiv şi mai credeam că fostul luptător cu Iliescu-KGB nu poate ataca reprezentanţi ai SUA la drumul mare doar pentru a-şi mai ridica la vila sa de la Snagov încă un etaj printr-un nou şantaj. Însă, la plecare, când am condus diplomaţii americani, Mark Wentworth mi-a zis că acum înţelege de ce i se spune „Naşul“ şi că Ambasada va acţiona în consecinţă. Aşa a şi fost.
Nu degeaba, cred, cei doi tovarăşi de presă şi şantaj îl susţin acum, împreună cu mogulii lor cu tot, pe Mircea Geoană, navetistul de pe ruta Bucureşti-Moscova, cu destinaţie finală gara GRU. Pe lângă vizita sa secretă făcută pe urma firului roşu întins de Iliescu-KGB, şeful PSD s-a făcut remarcat zilele acestea printr-o fraudă majoră, cu atingere la siguranţa naţională a României. Informaţia a ajuns, după trei zile, în „Evenimentul Zilei“ şi, apoi, pe televiziuni: oamenii PSD au furat bazele de date cu rezerviştii Armatei şi ai serviciilor speciale, SRI şi SIE, care sunt secrete. În scop electoral evident, Mircea Geoană le-a trântit tuturor rezerviştilor câte o scrisoare de propagandă, care se putea rezuma, de fapt, la un singur rând: Trăiască şi să înflorească scumpa noastră Edinaia Rossia!
Pagina de Media: Cazul Roşca Stănescu-Bogdan Chirieac, la Comisia Media pentru deontologie
Clubul Român de Presă şi Asociaţia Jurnaliştilor din România au decis să convoace Comisia Media, organism comun de autoreglementare în materie de deontologie, pentru discutarea cazului “Sorin Roşca Stănescu – Bogdan Chirieac – Cătălin Macovei”.
Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac sunt invitaţi să îşi exprime un punct de vedere în cadrul şedintei sau să remită Comisiei Media o opinie scrisă. Comisia Media solicită şi preşedintelui ANI, Cătălin Macovei să-şi prezinte oficial poziţia.
Din Comisia Media fac parte reprezentanţi ai CRP şi AJR, printre care Cătălin Tolontan, Cezar Ion, Ovidiu Nahoi şi Cosmina Noaghea.
Şedinţa Comisiei Media se va desfăşura joi, 19 noiembrie, ora 11.00, la sediul Clubului Român de Presă.
Aruncat ca o măsea stricată de la Realitatea Tv, Roşca Stănescu şi-a găsit imediat cuib la Antenele lui Voiculescu, unde a fost invitat chiar ieri să discute despre un subiect drag lui: Traian Băsescu. Apariţia sa la televizor, în calitate de analist, la doar cåteva zile după ce stenogramele publicate de ziarul „Curentul“ au arătat că Roşca a trecut de mult în altă ligă, cea a şantajiştilor, reprezintă dovada tupeului său fără limite. Numai că, odată pornit, tăvălugul dezvăluirilor devine de neoprit. Ziaristul Alin Fumurescu, fost colaborator al lui Roşca Stănescu, scrie, pe platforma „Vox publica“, un soi de autodenunţ, povestind cum a asistat la un şantaj direct al „naşului“ Roşca la adresa unui om de afaceri. Textul se intitulează în mod sugestiv „Naşul (SRS): lumini şi umbre…“ Extrem de interesantă este şi precizarea făcută de Alin Fumurescu, ca un soi de preambul la dezvăluire: „N-aş fi scris råndurile de mai jos dacă Naşul ar fi rămas Nasu’ pe care-l cunoscusem la începtul anilor ‘90. Nu pentru că mi-ar fi fost frică, ci pentru că, pur şi simplu, nu se cădea. Nu «se cădea» – sper că înţelegeţi conceptul căderii. N-a rămas. S-a rablagit, face gafe după gafe. Nasu’ nu «moare» frumos – or eu încă mai sper“. După preambul, ziaristul povesteşte direct cum l-a şantajat Roşca pe omul de afaceri, pentru cåteva zii de dolari: „… mă ştiu cu Naşu’ de prin 1994-5. Mă simt aşadar dator de a-l prezenta cu lumini şi umbre. Nu era înger. Nu era demon. Era… Naşu’. Am lucrat împreună la «Ultimul Cuvånt» (îşi mai aduce cineva aminte de acel ziar care încerca – şi reuşea – să fie occidental?), la «Ziua de Nord-Vest», unde eram redactor-şef, şi la «Ziua». Şantaja pe atunci? Fără doar şi poate, dar o făcea cu un stil inocent, greu, dacă nu imposibil de încadrat la «penal». Amintire de pe strada Cåmpeanu (? Ceva de genul ăsta, vis-à-vis de Inter). Mă nimeresc din întåmplare (sincer, din întåmplare) în biroul Naşului cu un afacerist transpirat, căruia îi dădusem de urmă. Palme umede, atitudine de moluscă, tot tacåmul. Molusca îşi spune păsul. Eu îmi spun dovezile. Naşul se uită la amåndoi. E ca rabinul din banc. Amåndoi avem dreptate. «Şi», zice, «fără nicio legătură cu această anchetă» – (iar cånd spunea asta, se apleca peste masă şi vorbea ceva mai tare, just in case) «aţi fi interesat într-o reclamă în „Ziua“?» Molusca zice «cum nu?» Şi zice 2.000 de dolari. Naşu’ se uită la el şi bufneşte în rås: «Păi dragă domnule, dumneata îţi imaginezi că 2.000 de dolari pot să îţi spele imaginea?» Atenţie! NU era vorba despre acuzaţii. Era vorba despre imagine. Molusca dă din colţ în colţ şi marşează în cele din urmă. Nu mai reţin suma, şi nu mai are, de fapt, importanţă. Ceva de genul dublu sau triplu. Să fie primit. Oricum, eu nu aveam suficiente date pentru a înfunda molusca în puşcărie. Molusca, iertată-mi fie metafora, se simţea cu musca pe căciulă (imaginaţi-vă o moluscă avånd o caciulă). Atåt. A meritat? Da – credeam atunci: mi se părea un soi de haiducie – luăm de la ăia care au şi dăm… cui? Nu mi-am pus atunci această problemă. Sincer. Eram un tånăr idealist care avea dreptate, dar nu avea dovezi. Atåt“.
December 29th, 2009 
VR 
Posted in Uncategorized 
Tags: 
