Agresiunile repetate ale autoritatilor Bulgariei asupra romanilor denota un deficit de diplomatie in relatia cu Romania
Civic Media solicita implicarea directa a MAE in solutionarea abuzurilor de stat asupra cetatenilor romani, in cazul Rompetrol si al jurnalistului Marius Serban
Domnule Ministru,
Asociatia Civic Media, organizatie neguvernamentala infiintata in anul 2000, preocupata de apararea libertatii presei si a jurnalistilor si cu experienta si activitate in zona respectarii drepturilor romanilor din jurul granitelor, va atrage atentia asupra a doua cazuri corelate care contureaza un patern al autoritatilor Bulgariei aplicat asupra cetatenilor Romaniei.
Retinerea abuziva a cetatenilor romani Ionut Panzaru si Octavian Nichita, ultimul director al Rompetrol – Bulgaria, in localitatea bulgara Velico Tarnova, este similara cu cea a jurnalistului Marius Serban, maltratat si inchis la Nisipurile de Aur in timp ce investiga afacerile mafiei locale si amenintat acum cu inchisoarea de la 5 la 7 ani. In ambele circumstante – si nu ne indoim ca exista si alte cazuri -, efective de paza civile si apoi de politie au inversat situatia reala transformandu-i pe cetatenii romani brtalizati din victime in faptuitori, din acuzatori in acuzati.
In ambele situatii, altercatiile verbale dar si fizice – cel putin in cazul jurnalistului Marius Serban – au avut loc in contextul in care cetatenii romani se aflau intr-o evidenta minoritate si fara posibilitatea de a intreprinde actiunile pentru care sunt acuzati aberant de politia si procuratura Bulgariei, cu sapte martori inventati, in ce-l priveste pe colegul nostru de presa si cine stie cati altii in ce-i priveste pe ceilalti romanii aflati acum inchisi.
Atacul asupra unui reprezentat al presei romane, acuzele false si incercare de “pedepsire exemplara” a sa, in ciuda evidentei sale nevinovatii, se incadreaza intr-o practica de care credeam ca Bulgaria a scapat dupa ce urma sa raspunda la CEDO in cazul arestarii abuzive a unui alt jurnalist roman, corespondentul Pro Tv George Buhnici.
Si in cazul directorului Rompetrol-Bulgaria nota este la fel de proasta daca tinem cont de faptul ca incidentul a pornit de la apararea excesiva si cu duritate exagerata de catre garzile serviciului de securitate si apoi de catre politia locala, a presedintelui Parlamentului tarii “vecine si prietene”, Tsetska Tsacheva, protejata, fara cunostinta sa, cu agresivitate nejustificata, de “atacul” celor doi “agresori” romani.
In fapt, avem de a face cu doua agresiuni la adresa unor reprezentati ai mediului de informare si de business care vor lasa, fara indoiala, urme adanci in relatia dintre cele doua tari, si care, prin semnificatia si gradul lor de abuz transforma incidente de acest tip intr-o politica de stat si, ca atare, intr-o afacere de stat.
Este de observat si de atentionat asupra faptului ca acest tip de tratament aplicat cetatenilor romani reflecta, pe langa lipsa de respect fata de legile nationale si europene, si un profund dispret fata de cetatenii romani, ceea ce donota in mare masura si un deficit nedorit de diplomatie in relatia dintre Romania si Bulgaria.
In atentia doamnei Gabriela Dancau, director al Directoratului Relatiilor Consulare, Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei
MEMORIU
Stimata Doamna Director,
In calitate de jurnalist si cetatean roman, va semnalez un caz grav de abuz din partea autoritatilor din Bulgaria care, pur si simplu, mi-au fabricat un dosar penal pentru ca am incercat sa ma documentez la Nisipurile de Aur pentru un material despre problemele cu care se confrunta conationalii nostrii aflati in vacant pe litoralul bulgaresc.
In acelasi timp, va solicit asistenta consulara si juridica in acest caz care, este in final, unul politic, care vizeaza libertatea de expresie. Rugamintea mea este cu atat mai indreptatita cu cat Ministerul Afacerilor Externe ar fi trebuit sa ii informeze pe cetatenii romani (si chiar pe jurnalisti) cu privire la pericolele reale la care se expun in Bulgaria.
Primul termen in acest proces a fost stabilit de procuratura din Bulgaria pentru 2 septembrie 2010, la Tribunalul din Varna. Pe scurt, va semnalez faptul ca, in data de 20 august 2009, ma aflam in statiunea bulgara Nisipurile de Aur, unde ma documentam pentru un articol.
Mentionez ca masina cu care am venit, insotit de o colega, era prevazuta cu legitimatie de presa, pusa la vedere in parbriz.
Dupa ce am terminat de realizat interviurile am constatat ca masina mea a fost mutata de catre firma care ridica masini la Nisipurile de Aur si blocata intr-o parcare unde erau aduse toate masinile, in marea lor majoritate, inmatriculate in Romania.
Am refuzat sa platesc deblocarea pentru ca acest lucru insemna sa ma las furat din moment ce masina mea a fost parcata legal, intr-o parcare prevazuta cu semnul international P, pe fond albastru. In plus, am solicitat de mai multe ori angajatului parcarii sa vorbesc cu sefii lui.
Ulterior, am fost atacat de angajatul respectiv, in sprijinul acestuia venind si un individ care locuia intr-o rulota in respectiva parcare. Acesta din urma a venit sprijinindu-se intr-o craca de copac cu care a incercat sa ma loveasca in cap (am scos certificat medico-legal care arata urmele loviturii pe mana dreapta, cu care m-am aparat). Evenimentul s-a produs in jurul orei 24.00 in noaptea de 20 spre 21 august 2009.
In aceste conditii, m-am retras imediat si am incercat sa contactez un echipaj de politie. Dupa ce am reusit sa iau legatura cu un echipaj de politie, am constatat cu surprindere ca acestia, care ii cunosteau pe angajatii parcarii, au inceput sa ma interogheze pe mine intr-o engleza stricata si sa asculte doar “povestea” celeilate parti, ignorand complet versiunea mea.
Dupa ce m-au legitimat si mi-au luat datele personale le-am solicitat un proces verbal si le-am comunicat ca vreau sa depun o plangere impotriva agresorilor. Raspunsul lor a venit prompt: “Nu suntem obligati sa iti dam niciun proces verbal. Daca vrei sa depui plangere du-te la sectie” (n.a.-Sectia de Politie de la Nisipurile de Aur).
Ulterior, la sectie mi s-a spus sa revin a doua zi, pentru ca nu au interpret de limba romana si nici nu pot chema unul pe timpul noptii. A doua zi am constatat, insa, ca, intre timp, agresorul meu bulgar a depus o plangere impotriva mea, acceptata imediat de politie. Practic, din victima am devenit agresor, printr-o manevra simpla a politei din Bulgaria.
Acesta ma acuza, nici mai mult nici mai putin ca i-am “sectionat partial cu o bara metalica tendonul lui Ahile”. Actul de acuzare precizeaza ca pentru acesta “fapta” pot fi condamnat pana la cinci ani de inchisoare (intre timp, in februarie 2010 codul penal bulgaresc a fost modificat, drept pentru care acum risc pana la sase ani de inchisoare). Intre timp, am consultat o serie de specialisti, inclusiv pe directorul IML, domnul Dan Dermengiu. Toti mi-au precizat ca aceste acuzatii sunt cusute cu ata alba, daca nu chiar de-a dreptul absurde.
Ulterior, am fost arestat pentru 24 de ore, umilit, intimidat, fortat sa semnez documente in limba bulgara (nu am semnat declaratiile prezentate de procuror, insa, am fost fortat sa le semnez pe cele ale politistilor, la eliberare, fara interpret).
Mentionez ca, reprezentantii ambasadei din Bulgaria, contactati de colegii mei din tara, nu au recationat la problema mea decat cu mare intarziere. Chiar daca am fost contactat de consulul Romaniei in Bulgaria la scurt timp dupa arestare (in jurul orei 16.00), mi-a fost trimis un avocat abia a doua zi la pranz. In acelasi timp, mi-a fost pus la dispozitie un interpret neautorizat care imi traducea foarte aproximativ discutiile si actele de acuzare.
O excursie de documentare a unui ziarist profesionist care si-a dorit sa prezinte romanilor toate realitatile Bulgariei s-a transformat intr-un adevarat cosmar, din care colegul nostru de presa, Marius Serban, pare sa nu mai iasa. Dupa ce, in urma cu un an, a fost batut, umilit, arestat, incarcerat si apoi expulzat, acum risca sa fie dus cu catusele peste Dunare si inchis pentru cinci ani intr-un caz fabricat, care se transforma pe zi ce trece intr-o afacere de stat si un atac banditesc la presa romana.
Dupa modul in care evolueaza mascarada judiciara bulgareasca a “acuzatului Marius Serban”, ziarist independent cu vechime la Mediafax si Bussines Standard, trei facultati si un master in publicitate, se dovedeste ca mafia hotilor de masini si a Justitiei bulgaresti corupte si-au propus sa transforme cazul jurnalistului roman intr-o lectie pentru autoritatile romanesti si presa de la Bucuresti. O lectie care, pana acum, este bagata de noi sub presul relatiilor romano-bulgare.
In ultimii ani au devenit evidente pentru observatorii atenti atacurile mediatice la care se pretau vecinii bulgari, mai ales vara, in contextul razboiului turistic de la Marea Neagra. De la relatarile acide despre poluarea si valurile de alge si meduze care sunt numai in Romania la inventarea unor cazuri stridente de turisti jefuiti sau tepuiti pe litoralul romanesc, aceste atacuri se inscriu intr-o strategie care le aduce vecinilor, anual, milioane de euro bune la buget. Nu ca nu ar si avea dreptate uneori; basca si faptul ca serviciile din Bulgaria le depasesc cu mult pe cele din Romania. Dar discutia este alta: in replicile mediatice pe care le servesc romanii se inscriu din ce in ce mai des cazurile reale si scandaloase petrecute pe litoralul bulgaresc privind furturile de masini. De exemplu, pentru a atenua un astfel de scandal, recent, mafia bulgareasca, mana in mana cu politia locala, i-a returnat primarului din Clejani masina furata la numai o zi dupa disparitia ei dintr-o parcare din Varna. Conform unor colegi din presa de la Sofia, acest gest fara precedent a avut loc numai la ordinul si interventia organelor speciale, dupa ce intreaga presa din Romania, inflamata de vocalul primar, preluase cazul si il transformase intr-o stire de deschidere la jurnale radio si tv, ceea ce risca sa afecteze grav afacerile turistice ale Bulgariei.
Mafia bulgareasca nu a putut sa uite umilinta. Iar cazul jurnalistului Marius Serban le-a venit manusa. Dupa ce a fost supus unor persecutii si umiliri inadmisibile – care ar fi trebui sa revolte pe loc si vehement reprezentantii consulari si diplomatici ai Romaniei de la Sofia si, apoi, de la Bucuresti, mergand de la Note Verbale la proteste diplomatice -, acum, cetateanul roman Marius Serban pare complet lipsit de mijloace de aparare. Mai mult, pana astazi cazul pare ignorat atat de statul nostru cat si, culmea!, de presa romana. Aceasta cu toate ca mafiotii bulgari si-au propus sa se foloseasca de cazului colegului nostru pentru a da un exemplu de rasunet pentru toti ziaristii romani care si-ar mai propune vreodata sa investigheze afacerile murdare de pe litoralul bulgaresc.
Marius Serban traieste acum – exact ca in celebra drama cinematografica si cat se poate de reala Midnight Express (cu diferenta ca el este total nevinovat) -, sub spectrul pedepsirii sale cu cinci ani de inchisoare in temnitele bulgaresti. Pentru simplul fapt ca este un jurnalist roman.
Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei si organizatiile neguvernamentale de aparare a drepturilor si libertatilor jurnalistilor ar trebui sa trateze de urgenta acest caz, cu toata seriozitate, tinand cont de faptul ca Marius Serban continua sa fie amenintat de mafiotii care i-au inscenat farsa judiciara in care se afla. Colegul nostru Tiberiu Lovin, de la Reporter Virtual, – de altfel singurul, pana acum – l-a intervievat pe Marius Serban pentru a arata situatia grava in care se afla acesta, mai ales ca este silit sa se deplaseze la procesul inscenat pe teritoriul statului “european”, “vecin si prieten”: “Dacă nu taci şi plăteşti, mafia din Bulgaria te omoară sau te bagă la puşcărie”. Ce asteptam? Chiar sa se intample – Doamne, fereste! – acest lucru, ca sa reactionam?
Public mai jos epopeea colegului nostru – ceva mai completa decat cea prezentata deja pe portalul Bad Politics – si trag un semnal de alarma catre MAE si organizatiile de media romanesti, care au datoria sa le alerteze la randul lor pe cele internationale. Sa il aparam pe Marius Serban, romanul umilit de statul bulgar si mafia sa doar pentru ca este jurnalist.
Jurnalist roman, arestat si umilit la Nisipurile de Aur, risca acum 5 ani de inchisoare. Justitie cu ranga in Bulgaria
Un jurnalist roman care se documenta pentru un material despre conationalii veniti in statiunea Nisipurile de Aur din Bulgaria a fost fost batut, arestat, iar ulterior i s-a fabricat un dosar pentru care risca cinci ani de inchisoare. Colega lui a fost intimidata, hartuita, fiind nevoita sa doarma in parcarea politiei, in masina. In acesta “afacere” sunt implicate Politia si Procuratura de la Nisipurile de Aur, aflate mana in mana cu mafia locala. In felul acesta intelege statul bulgar sa protejeze de presa si de orice privire curioasa afacerile derulate impreuna cu Mafia.
Criza financiară nu a afectat vizibil festivalurile din cursul acestei veri, mai ales nu pe cele unde se bea şi se mănâncă pe rupte (la un preţ dublu sau triplu). E adevărat că unele nu au mai durat trei zile ci doar două, dar tot au fost organizate. Bineînţeles, vor fi unii cei care vor zice că şi pe vreme de criză trebuie să mâncăm, să bem şi să ne distrăm… Ca să uităm de greutăţile zilnice. Personal, nici măcar nu asta mă deranjează cel mai mult. Sigur că nu pot să nu mă gândesc, de exemplu, câte cărţi româneşti s-ar putea scoate pe banii (şi nu puţini, pentru că este vorba de multe sute de mii de forinţi) pe care o să-i cheltuiască în septembrie Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria pentru a organiza a nu ştiu câta ediţie a concursului de gătit, intitulat mai nou Festivalul Gastronomic al Românilor din Ungaria (titlu pe care, de fapt, organizatorii l-au furat de la Asociaţia Gastronomică din Chitighaz). Cel mai mult mă deranjează că organizatorii festivalurilor de vară din localităţile noastre româneşti, de obicei primăriile, nici măcar nu se gândesc cum ar putea beneficia de specificul local şi să organizeze festivaluri cu muzică, dansuri, mâncăruri româneşti. Sunt convinsă că mulţi unguri ar fi interesaţi de astfel de întruniri. Festivalul de la Chitighaz nu diferă cu mult de cel din Újkígyós, precum nici cel de la Micherechi de cel din Şercad. Şi aici şi acolo cântă şi dansează aceeaşi interpreţi maghiari provinciali, necunoscuţi, marea majoritate dintre ei fără voce şi lipsiţi total de ritm. Festivalul Castraveţilor de la Micherechi a pornit acum şapte ani din iniţiativa unei echipe inimoase, care a dorit ca aceste două zile de festival să fie şi un punct sigur de întâlnire pentru fiii satului, pentru acei micherecheni care trăiesc răsfiraţi prin ţară, de la Jula până la Budapesta sau de la Baja până la Veszprém. Degeaba s-a găsit forma, dacă ea nu a fost umplută cu fond, cu conţinut. În doar şapte ani, nu mai avem nici o idee de expoziţie, cu toate că Micherechiul nu duce lipsă de amatori talentaţi în diferitele ramuri ale artei. Elanul de la început cu expoziţiile şi conferinţele pentru legumicultori a dispărut şi el, azi trec cele două zile de festival aşa că nici castraveţi nu prea mai vedem. Iar în ce priveşte programul de pe scenă, marea parte a publicului şi-ar dori în exclusivitate spectacole româneşti, pentru că pe cele ungureşti le pot vedea oriunde se duc în satele sau oraşele din jur. Greu este de înţeles totuşi de ce organizatorii din Micherechi nu aud aceste cereri ale localnicilor. Noi găsim doar două răspunsuri posibile. Primul este frica. Frica de a nu supăra pe cineva, de a nu atrage atenţia că noi suntem români, că acasă vorbim o altă limbă decât majoritatea populaţiei ţării. De ce să scriem în partea de sus a afişului cu litere mari în româneşte, când pentru noi e bine şi dacă e scris din jos, cu litere mult mai mici, inscripţie care dacă cineva dansează pe scenă absolut nici nu se vede. Şi cum să nu afişăm draperii în culorile naţionale ungare, doar trăim în Ungaria. Că toate astea nu ni le cere nimeni, absolut nu contează. Suntem atât de înspăimântaţi ca nu cumva să supărăm pe cineva, încât renunţăm la tot ce este mai scump pentru noi: limba mamei, credinţa străbunilor, tradiţiile şi obiceiurile înaintaşilor noştri. În clipa când astea le-am pierdut, suntem şi noi pierduţi. Pe veci şi pentru totdeauna. Şi acest pericol îi paşte deja şi pe micherecheni. Al doilea răspuns posibil ar fi: indiferenţa, ceea ce însă este un lucru şi mai grav. Oamenii fricoşi mai pot fi convinşi că nu au de ce să se teamă, trăim în democraţie, iar minorităţile au dreptul să-şi vorbească limba, să-şi apere valorile culturale. Dar dacă s-a ajuns deja la indiferenţă, de aici nu prea mai este cale de întoarcere. Cu atât mai mult cu cât indiferenţa este, de cele mai multe ori, egală cu prostia.
România a expulzat trei diplomaţi ruşi în scandalul de spionaj cu Ucraina – raport austriac
Relaţia României cu Rusia a fost afectată recent de scandalul de spionaj cu Ucraina, care a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni, dar şi a trei diplomaţi ruşi, a declarat preşedintele Traian Băsescu la întâlnirea avută recent cu ambasadorii UE, potrivit unui document obţinut de NewsIn. Un raport intern al Ambasadei Austriei, întocmit după întâlnirea de marţi a preşedintelui cu ambasadorii UE acreditaţi la Bucureşti, îl citează pe Traian Băsescu spunând că “relaţia (României) cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti”. Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti. Referindu-se la Transnistria, Băsescu este de părere că Rusia nu se va retrage niciodată din acest teritoriu, care va deveni un al doilea Kaliningrad. “Rusia a devenit în ultima vreme tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti”, a spus Băsescu. În relaţia cu Ucraina, preşedintele a identificat patru probleme: canalul Bâstroe – faptul că Ucraina nu respectă reglementările internaţionale de mediu, aplicarea verdictului Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor şi modul cum este tratată minoritatea română în Ucraina – lipsa reprezentării parlamentare, aşa cum este cazul pentru minoritatea ucraineană în Parlamentul României. “Cea mai recentă problemă a apărut în legătură cu cazul de spionaj ce a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni şi trei diplomaţi ruşi. Ca urmare a acestui caz, armata română a fost nevoită să-şi modifice toate frecvenţele sistemelor sale de comunicaţii”, a mai spus Băsescu. Anunţul preşedintelui, în cazul în care documentul austriac a consemnat fidel, reprezintă un element cu nou în scandalul de spionaj care a izbucnit la începutul lunii martie la Bucureşti, în care subofiţerul MApN Floricel Achim şi cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov sunt suspectaţi că au furnizat secrete militare unei terţe părţi. Preşedintele Traian Băsescu trebuia să meargă în vizită în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, dar vizita, prevăzută la câteva săptămâni după ce Curtea Internaţională de Justiţie pronunţase soluţia în cazul diferendului româno-ucrainean de delimitare a platoului din Marea Neagră, a fost amânată în ultimul moment din motive ce nu au fost explicate clar de oficialităţi. La scurt timp, a intervenit scandalul de spionaj care l-a avut protagonist pe subofiţerul MApN Floricel Achim, în care iniţial a apărut numele Rusiei, apoi al Ucrainei ca posibil stat destinatar al presupuselor secrete militare vândute prin intermediul omului de afaceri bulgar. În lipsa unor informaţii confirmate sau infirmate oficial, presa a scris că Ucraina şi România au procedat la expulzarea reciprocă a unor funcţionari diplomatici şi a făcut diverse speculaţii legate de motivele tensionării din relaţiile bilaterale, dar nu au existat informaţii că ar fi fost expulzaţi şi trei diplomaţi ruşi. Cu toate acestea, preşedintele comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, declara în 18 martie, cu ocazia audierii ministrului apărării Mihai Stănişoară, că dosarul de spionaj al lui Floricel Achim a reuşit să afecteze relaţiile României cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO. “Din punctul meu de vedere, cred că este una dintre cele mai nefericite decizii pe care le-a luat România în acest an, pentru că a reuşit să afecteze relaţiile cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO”, a spus Meleşcanu referitor la decizia de a face public cazul de spionaj şi modul în care a fost acesta gestionat. Pe de altă parte, revista ucraineană Stolicinîe Novosti scria, la începutul lunii martie, că decizia de dezvăluire a scandalului de spionaj dintre România şi Ucraina s-ar putea să fi fost luată în timpul vizitei ministrului de externe Cristian Diaconescu la Moscova. Imaginea Ucrainei, care aspiră să devină membră UE şi NATO, este şifonată semnificativ de scandalul de spionaj izbucnit la Bucureşti, scria revista, adăugând însă că presa română a subliniat la un moment dat posibila implicare a Rusiei în acest dosar. Moscova s-a grăbit să se distanţeze de scandalul de spionaj, ministrul de externe Serghei Lavrov declarând că acest incident nu este problema Rusiei, întrucât România nu a expulzat ataşatul militar rus, ci pe cel ucrainean. Pe de altă parte, publicaţia ucraineană consideră că este greu de înţeles de ce scandalul a izbucnit tocmai acum, având în vedere că Floricel Achim era urmărit încă din 2001. Dezvăluirea bruscă a acestui caz poate demonstra că undeva s-a luat o decizie în acest sens. Nu este exclus ca această decizie să fi fost luată în timpul vizitei ministrului român de externe, Cristian Diaconescu, la Moscova, care a coincis cu amânarea vizitei preşedintelui Băsescu la Kiev, potrivit publicaţiei ucrainene. În sprijinul acestei variante există o serie de elemente, mai scria revista. De exemplu, faptul că la sfârşitul lunii februarie în Estonia s-a încheiat procesul unui oficial eston din cadrul Ministerului Apărării, German Simm, care a fost condamnat pentru 12 ani şi jumătate de detenţie pentru spionaj în favoarea Rusiei. Evident că acest scandal nu putea să nu alarmeze serviciile secrete ale ţărilor NATO. Probabil că s-au făcut verificări amănunţite, mai ales în fostele membre ale Pactului de la Varşovia, presupune revista ucraineană. Iar Rusia, pentru a nu pierde totul, a decis să sacrifice ce e mai puţin important, şi anume direcţia românească, “reducând” scandalul la ataşatul militar ucrainean. Iar pierderile posibile de la Bucureşti pot fi compensate cu şifonarea dublă a imaginii Ucrainei: scandalul probabil va influenţa nu doar relaţiile NATO – Ucraina, dar şi relaţiile cu UE, era concluzia revistei ucrainene. De altfel, cazul Simm nu a rămas fără urmări, NATO expulzând recent doi diplomaţi de la misiunea rusă de pe lângă Alianţă, ceea ce a provocat o replică pe măsură a Moscovei, care a expulzat doi diplomaţi canadieni.
Ambasada Rusiei este închisă şi nu poate oferi informaţii despre expulzarea a trei diplomaţi
Un reprezentant al Ambasdadei Rusiei la Bucureşti, contactat de NewsIn, a comunicat ca instituţia este închisă şi nu a putut să ofere vreo informaţie despre diplomatul care se află de serviciu pe ambasadă, pentru a comenta ştirea despre o eventuală expulzare a unor diplomaţi ruşi din România. Potrivit unui raport intern al Ambasadei Austriei obţinut de NewsIn, preşedintele Traian Băsescu a declarat la întâlnirea avută recent cu ambasadorii UE că relaţia României cu Rusia a fost afectată recent de scandalul de spionaj cu Ucraina, care a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni, dar şi a trei diplomaţi ruşi. Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti. Referindu-se la Transnistria, Băsescu este de părere că Rusia nu se va retrage niciodată din acest teritoriu, care va deveni un al doilea Kaliningrad. “Rusia a devenit în ultima vreme tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti”, a spus Băsescu. Anunţul preşedintelui, în cazul în care documentul austriac a consemnat fidel, reprezintă un element cu nou în scandalul de spionaj care a izbucnit la începutul lunii martie la Bucureşti, în care subofiţerul MApN Floricel Achim şi cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov sunt suspectaţi că au furnizat secrete militare unei terţe părţi. Presa a scris că Ucraina şi România au procedat la expulzarea reciprocă a unor funcţionari diplomatici şi a făcut diverse speculaţii legate de motivele tensionării din relaţiile bilaterale, dar nu au existat informaţii că ar fi fost expulzaţi şi trei diplomaţi ruşi. Cu toate acestea, preşedintele comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, declara în 18 martie, cu ocazia audierii ministrului apărării Mihai Stănişoară, că dosarul de spionaj al lui Floricel Achim a reuşit să afecteze relaţiile României cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO. “Din punctul meu de vedere, cred că este una dintre cele mai nefericite decizii pe care le-a luat România în acest an, pentru că a reuşit să afecteze relaţiile cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO”, a spus Meleşcanu referitor la decizia de a face public cazul de spionaj şi modul în care a fost acesta gestionat.
Preşedinţia verifică autenticitatea documentului austriac înainte de a se pronunţa
Administraţia Prezidenţială verifică veridicitatea documentului intern austriac ce relatează discuţiile pe care preşedintele Traian Băsescu le-a avut marţi cu ambasadorii statelor UE, înainte de a da o reacţie oficială, au precizat pentru NewsIn surse oficiale. Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul obţinut de NewsIn relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti. (Traian Băsescu – n.r.) “nu a luat decizia cu privire la o nouă candidatură”, o va face abia în septembrie 2009 şi va depinde de criza economică. În cazul în care criza “va putea fi depăşită cu un minimum de daune pentru populaţie”, va candida. “Premierul Boc este pregătit ca şi candidat de rezervă al PD-L, dacă Băsescu nu va mai candida încă o dată,” se arată în document. O altă informaţie nouă conţinută în document este că România ar fi expulzat trei diplomaţi ruşi în scandalul de spionaj din martie cu Ucraina.
Alte stiri rezultate din Raport: Băsescu promovează soluţia gazului natural lichefiat şi discută cu Quatarul în acest sens-raport
Preşedintele Traian Băsescu a spus că promovează soluţia gazului natural lichefiat (GNL) şi poartă discuţii cu Qatarul în acest sens, adăugând că procentul de 25% deţinut de Gazprom pe piaţa europeană este prea mare, se arată într-un raport intern al Ambasadei Austriei, obţinut de NewsIn. Cea mai bună soluţie pentru GNL, pe lângă porturile din Croaţia, este Constanţa, pentru că permite şi accesul vapoarelor de largi dimensiuni care au voie să treacă prin Bosfor. De asemenea, potrivit raportului redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova, Traian Băsescu a trimis înapoi către Guvern strategia energetică prezentată în CSAT, pentru a include date şi cifre concrete, iar în locul companiei energetice naţionale se are în vedere crearea a 2-3 companii de producţie, pentru a crea concurenţă pe piaţă. La capitolul energie, preşedintele a mai spus că producţia în domeniul hidroenergetic, termoenergetic şi nuclear ar urma să fie astfel împărţită, încât să existe şi un echilibru al costurilor între aceste companii. În raportul intern al Ambasadei Austriei se mai arată că preşedintele României a avut o conversaţie foarte insistentă cu preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, în care a acuzat Comisia că nu a făcut destule presiuni pentru ca Nabucco să fie construită rapid. Preşedintele Băsescu a vorbit şi cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi i-a cerut să nu lege proiectul Nabucco de chestiunea aderării la UE şi deschiderea capitolelor de negociere. Totodată, Traian Băsescu s-a arătat dezamăgit de interesul redus al Europei pentru transportul de petrol din zona caspică pe ruta maritimă Supsa (Georgia)-Constanţa şi apoi prin conducta PEOP (Constanţa-Trieste) către Europa Centrală. Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul obţinut de NewsIn relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.
Gazoductul rusesc South Stream va trece prin Romania dar pune pe jar Serbia, care va beneficia doar de un racord, se plange presa de la Belgrad, respectiv cotidianul Blic. Presa de la Moscova lauda noua intelegere semnata marti de Putin cu Sofia. Rusia şi Bulgaria au rezolvat divergenţele privind proiectul gazoductului South Stream, dupa cum a declarat, marţi, premierul rus Vladimir Putin, la finalul unei întrevederi cu omologul său bulgar, Serghei Stanişev, transmite Mediafax. Un acord în acest sens ar putea fi semnat până la mijlocul lunii mai, a adăugat Stanişev.
Totodată, Rusia ar putea acorda Bulgariei un credit de mai multe miliarde de euro pentru construcţia centralei nucleare de la Belene, a precizat oficialul rus. “Este o sumă serioasă, mai multe miliarde de euro, dar vom analiza această posibilitate şi cred că vom putea rezolva problema”, a spus Putin. Săptămâna trecută, premierul rus a renunţat să participe la o conferinţă pe teme energetice organizată la Sofia, ca urmare a reticenţei autorităţilor bulgare de a accepta un angajament privind proiectul South Stream. Guvernul Bulgariei a solicitat autorităţilor ruse să nu ia în calcul reţeaua locală de gaze naturale în dezvoltarea proiectului, ceea ce înseamnă că Rusia trebuie să construiască un sistem separat de conducte pe teritoriul bulgar, şi a precizat că doreşte şi o renegociere, mai avantajoasă, a contractului de livrare a gazelor încheiat cu Gazprom, care expiră în 2010. Gazoductul rusesc South Stream este proiectat să transporte 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an din Rusia şi Asia Centrală spre Balcani şi alte state europene. Proiectul implică participarea Bulgariei, Ungariei, Serbiei, Italiei şi Greciei. Semnarea acordului cu Bulgaria a pus pe jar insa Serbia, odata cu aparitia noii harti a proiectului South Stream (dreapta sus).
Presedintele Comisiei pentru securitate si aparare nationala din Parlamentul ucrainean, Anatoli Gritsenko, a declarat miercuri ca Romania a recomandat expulzarea atasatului militar ucrainean la Bucuresti si a asistentului acestuia, informeaza Mediafax. “Stim ca partea romana a decis sa recomande retragerea de catre Kiev a atasatului militar si a asistentului acestuia”, in legatura cu un diferend, a spus el, citat de Interfax in pagina electronica. Gritsenko a adaugat ca gestul este neechilibrat si inamical, iar partea ucraineana ar trebui sa dea un raspuns adecvat. El a apreciat ca, daca partea romana a decis sa recomande rechemarea atasatului militar si a asistentului acestuia, “tot doi diplomati militari romani trebuie expulzati” din Ucraina, conform paginii electronice a cotidianului Ukrainska Pravda. Deputatul ucrainean a adaugat ca recent au mai avut loc gesturi neprietenesti in legatura cu Ucraina. “In particular, declaratii ale presedintelui Romaniei, aceste declaratii nu au fost, din nefericire, evaluate corect si nu a existat un raspuns adecvat din partea presedintelui sau Ministerului nostru de Externe”, a spus Gritsenko. (Z.O.) PS: Tot ne facem ca nu ne-am lamurit… Qui Prodest?! 🙂
Premierul Emil Boc l-a numit pe Eugen Tomac, pana ieri consilier pentru relatia cu romanii de pretutindeni de la Cotroceni, in functia de secretar de stat la Departamentul cu acelasi domeniu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Eugen Tomac a fost si candidat din partea PDL la alegerile parlamentare din toamna, intr-un colegiu uninominal din diaspora. El a obtinut cele mai multe voturi din colegiul 2, respectiv 44,59% in total, si peste 50% in Republica Moldova, dar a pierdut mandatul in urma redistribuirii. Eugen Tomac a fost consilier pentru relatia cu romanii de pretutindeni la Cotroceni. Noul secretar de stat s-a nascut in sudul Basarabiei, in acelasi sat cu Maresalul Averescu, si este doctorand al Facultatii de Istorie, Universitatea din Bucuresti. (M.N./ZIUA) Vezi sihttps://www.eugentomac.ro/
Agentia bulgara de presa Novinite a publicat joi o stire eronata privind abolirea de catre guvernul de la Sofia a regimului de vize pentru cetatenii din Ucraina si Republica Moldova, stire preluata fara a fi verificata de mass-media din Bulgaria, Romania, Republica Moldova, Ucraina, Federatia Rusa, Macedonia si Grecia. Ulterior, Novinite a publicat o noua stire privind modificarea regimului de vize, cetatenii bulgari beneficiind de relaxare a conditiilor de calatorie in Ucraina, Republica Moldova si Albania, omitand insa sa precizeze ca aceasta era o erata la stirea falsa anterioara (https://www.novinite.com/view_news.php?id=92907 ). Nenorocirea e ca teapa a fost luata si de Associated Press, fiind preluata apoi de International Herald Tribune, ceea ce a dat peste cap inclusiv oficiali guvernamentali si ziaristi straini. Unii dintre acestia m-au cautat pentru a-mi impartasi “stirea” si a-mi cere comentarii si reactii din Romania. D.E.-ul ZIUA a reusit sa evite plasa. AP si altii nu. O mica lista mai jos:
August 2nd, 2010 
VR 
Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei 
Posted in 
Tags: 
