Mă interoghezi pe un ton cam inchizitorial de ce consider că Mihai Eminescu e un autentic creştin. Îmi pare rău că articolul meu afirmativ în acest sens te-a contrariat şi îmi pare şi mai rău că argumentul meu nu te-a convins.
Au nu s-au spus că cel care va aduce pe calea adevărului creştin un suflet rătăcit apostol se va numi? Ori eu tocmai despre aşa ceva am adus mărturie: fratele nostru Mihai nu numai că a readus pe calea Domnului suflete nefericite din temniţele roşii, ci a şi salvat suflete căzute în cea mai neagră deznădejde, datorită tocmai spiritului său profund creştin, al unora dintre poeziilor sale.
Întrebarea dumitale mă face să afirm mai apăsat că, pentru a înţelege de ce Mihai Eminescu este creştin, trebuie să fii tu în primul rând un bun creştin şi un bun român. Am recurs la menţionarea separată a acestor două caracteristici pentru a le sublinia, pentru că, de fapt, un bun român este în acelaşi timp şi un bun creştin ortodox, una fără alta nu se poate.
Opera eminesciană deschide dimensiuni spirituale infinite pe ambele coordonate. Universul său este spaţiu infinit şi timp infinit, dezmărginite dintr-o realitate autentic românească şi autentic creştină. Acest univers nu-l poţi înţelege dacă nu-l trăieşti în toată profunzimea lui şi dacă nu vibrezi la unison cu autorul lor la valorile spirituale la care te înalţă.
Cutez să afirm că multe poezii ce par profane sunt tot atât de autentic creştine ca şi cele cu conţinut religios. Te avertizez, însă, că, dacă nu te simţi a fi un autentic român, mai bine să nu citeşti rândurile ce urmează, pentru că nu vei înţelege mare lucru din ele şi, ca orice străin de spiritul eminescian, vei fi dezamăgit. În cel mai bun caz vei ridica nedumerit din umeri, iar în cel mai rău caz mă vei considera incultă, analfabetă, limitată, fundamentalistă, isterizată de Eminescu etc. Te asigur, însă, că, dacă o vei face, şi dumneata vei comite un păcat. Spun asta referindu-mă la haina pe care o porţi.
Nu intenţionez să-ţi dau răspuns savant, să te ameţesc cu analize super-intelectualizate, să te copleşesc cu încadrări sofisticate în curente, stiluri, filozofii, teologie etc. Vreau să te invit pur şi simplu să intrăm în spaţiul eminescian, ca să ne dăm seama cât este sau dacă este creştin. Te iau de mână şi intrăm în universul deschis de o poezie profană luată aleatoriu, un pastel ce formează cadrul unui sentiment de iubire. Parcurgând împreună cadrele deschise de “Sara pe deal”, sper că vei trăi sentimentul creştin eminescian direct, organic, emoţional, fără eseuri sofisticate sau exegeze teologicale înţesate de dogme indelibile. Vom retrăi un moment de har simplu dar vibrant, pentru că inima va fi străpunsă de scânteia divină datorită căreia poetul nepereche reuşeşte să deschidă spaţii infinite şi eterne, în acelaşi timp să înveşnicească clipa fugară smulsă trecerii inexorabile a timpului. Coardele sufletului tău vor vibra la unison cu ale Eminului şi te vei simţi acasă aici, ca de altfel oriunde şi oricând în vasta sa operă. Aşează-te, deci, confortabil în fotoliul tău, închide ochii şi uită absolut tot ce ştiai despre “Sara pe deal”. Şi, eliberat de orice preconcepţii, intră ca Marele Orb în cadrele ce ţi le prezint.
Cadrul I: “Sara pe deal, buciumul sună cu jale,/ Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,/ Apele plâng, clar izvorând în fântâne”.
Cadrul II:
“Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară/ (…) Stelele nasc umezi pe bolta senină”.
Cadrul III:
“Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,/ Streşine vechi casele-n lună ridică,/ Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână,/ Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână./ Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare/ Vin de la câmp; toaca răsună mai tare./ Clopotul vechi împle cu glasul lui sara (…)”.
Ieri noapte la OTV, Silviu Alupei, intr-o operatiune clasica de diversiune contra Parintelui Justin Parvu si a Manastirii Petru Voda, cu titrari total mincinoase, a reusit sa dea dreptate procurorului care ancheteaza televiziunea lui Dan Diaconescu: “OTV are puterea de a ingrozi”. Din fericire, nimic nu este adevarat din tot ce a afirmat si se poate citi pe titlurile de mai sus. Am intervenit telefonic pentru a incerca sa indrept raul, care se raspandea prin cuvinte ca fulgii unei perne. Cum sa-i mai aduci inapoi? Astazi aflu ca lumea s-a adunat deja la Mitropolia Moldovei si Bucovinei din Iasi pentru a protesta fata de “rapirea” Parintelui, dupa cum a afirmat Alupei, pe care l-am crezut doar dezinfromat la randul sau.
Daca nu mi s-ar fi taiat din cauza transmisiei sunetul si apoi legatura, dupa cum se observa in extrasul video de la OTV, s-ar fi auzit ce spuneam, respectiv ceea ce stie orice ucenic al Parintelui Justin Parvu: si anume ca Parintele se reface dupa internarea de la Iasi si Cluj la Spitalul Manastirii, unde are chilia sa, in care primeste si pana la 200 de oameni pe zi, dupa cum am numarat personal in urma cu doar cateva zile. Oricum, felicitari moderatoarei, ca l-a mai strunit pe flamboiantul Silviu Alupei. Vedeti emisiunea aici, atat cam am prins din ea online:
Jalnica incercare a gruparii de purici ai Ortodoxiei de la Rost, sicofanti de-ai lui Baconsky, Vosganian si roza-crucianului Georgescu, de a strica sarbatorirea hramului Manastirii Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Sunt convins ca bietul Dan Diaconescu, prea prins cu problemele pe care i le face DNA, nu a apucat sa afle ca “mii de credinciosi” si “oameni ai muncii de la sate si orase” vorbesc direct prin Silviu Alupei, “colaboratorul permanent” al revistei Rost si “membru” al “Gruparii” Rost. Dar ce i-a deranjat, de fapt? Iata, filmarile cu Parintele de acum cateva zile despre Dan Puric si reuniunea de la Hilton intitulata aberant “Simpozion de masonerie”, pardon, “martirologie”:
Vlad Mihai – Romania Uneste-te: M-a anuntat si pe mine un amic de diversiunea de la OTV. Dezinformatorul a fost Silviu Alupei, “colaborator permanent” al revistei Rost. Cu o lectie prost invatata, manipulatorul spunea ca Parintele Justin nu mai este staretul Manastirii Petru Voda, ca a fost sechestrat de niste calugari si maicute, carora le-a inventat si niste nume si ca Parintele este ascuns prin munti, in locuri secrete, in care au acces numai “initiatii” (asta-i termen masonic – iata cum s-a dat in fapt). Atatea enormitati nu mi-a fost dat sa aud vreodata. Chiar acum cateva zile mai multi prieteni au fost la Parintele Justin, unde au primit mangaiere si sfatuire. Si nu l-au cautat prin pesteri!
Pe ce se baza Alupei? Pe niste adrese trimise, chipurile, de credinciosi, ce purtau numarul de inregistrare al Patriarhiei, continand toate minciunile de care v-am pomenit. Si inca ceva, zelosul colaborator al Rost-ului cerea SS Daniel sa faca “ordine” la Manastirea Petru Voda. Spre linistea lui Puric, idolul sefului sau, Claudiu Tarziu. – material primit de la cititoarea blogului, Maria
Confirm cele de mai sus. Sutele de oameni care merg zilnic la Parintele Justin stiu ca nu e nimic adevarat. Desi slabit fizic, Parintele Justin alina si mangaie sufletele romanilor care-i cauta cuvantul. Eu sunt unul dintre acestia si pentru asta ii sunt recunoscator.
Trebuie remarcata interventia jurnalistului Victor Roncea, care, printr-o interventie telefonica, a infirmat afirmatiile iresponsabile ale lui Silviu Alupei.
Cu mare amuzament am citit o ultima muscatura de turu’ lu’ guru’ al meu, adica de fundu-mi, a pisarcosilor lui Bivolaru. Pentru unii dintre ei marturisesc ca am toata compasiunea si intelegerea. Altii insa sunt cadre ale diverselor servicii straine si ale gruparilor politico-financiare care sufoca Romania si nu am de ce sa am vreo mila pentru ei. Pretextul declansarii atacului la baioneta: o informare oarecare privind relatia lui Gelu Voican cu Securitatea, ca replica la prelucrarile prin aschiere ale unei saibariste de-a lui Tismaneanu si Dinescu, Mirela Corlatan, fetita care se joaca cu chibriturile prin Evenimentul Zilei. De fapt, ceea ce i-a deranjat cel mai tare pe para-integratii in abis ai lui Bivolaru a fost dezvaluirea facuta in timpul campaniei electorale privind ordinul lui “guru” de a se vota in masa cu Geoana, cel care trebuia sa fie succesorul criminalului Iliescu si al masonului Nastase – atat de hulit alte dati pe la colturile spiralelor. Faptul ca au existat dizidenti care l-au contrazis pe “marele guru” si l-au sustinut pe Basescu si ca eu am mai si publicat aceste aspecte le-a provocat soldateilor de guma o reactie pe masura, cu spume la gura si amenintari stupide cu moartea la adresa mea, primite pe banda in perioada campaniei electorale si intrate in atentia forurilor competente.
Desigur, faptul ca “Grig” Bivolaru a copilarit cu Ady Nastase in satul tiganesc Tartasesti si ca mai este si fratele vitreg al celuilalt Bivolaru, Gaby, excrocul ramas cu milioanele de euro dupa ce a fost aparat pe treptele tribunalului de garda PSD, care mai este si fostul proprietar al terenului pe care se afla acum incastrate intr-un imobil personal celebrele termopane din Zambaccian, nu are nici o legatura cu acest caz. Poate nici faptul ca niste locotenenti guralivi de-ai lui Bivolaru s-au aflat pe listele partidului fantoma al lui Cozmin Gusa, PIN, cel cu ursuletul rusesc, n-are nici o legatura cu problema. Asa cum sunt convins ca nici faptul ca am dovedit cum Dan Puric-turcescu este stipendiat si proslavit de secta lui Bivolaru la chermezele lor de “continenta sexuala” sa nu conteze la acest atac. Sau ca am aratat cum la sediul GDS se fac racolari pentru MISA. Sau, ultima porcarie, ca “guru” practica magia neagra cu adeptii lui. Sunt convins ca nu are nici o legatura cu atacul MISA nici aspectul de natura speciala cunoscut de mine si nu numai, privind faptul ca, potrivit unui Raport intrat in atentia regretatului Patriarh Teoctist, brigazile de yoghini ale lui Bivolaru s-au infiltrat in masa in Biserica Ortodoxa Romana, la varful ei, in manastiri si pe langa ele, ca predicatori vestiti, pe post de conserve… Dar nu, nu se poate: e clar ca eu sunt mason, pentru ca il cunosc si pe Gelu Voican si pe Dinu Sararu, care e mason gradul 33, dar si inca vreo 666 de politicieni, oameni de afaceri, etc, etc, cu totii masoni… MISA a descoperit apa calda: cercurile puterii, cu care intra in contact orice ziarist, sunt pline de masoni. “Stirea-rationament” a guruistilor: “toti ziaristii e masoni”. Si chiar mai mult decat atat! Cazul meu:
In materialul MISA sunt facut un periculos agent secret care, nici mai mult nici mai putin, se afla in spatele posibilei “folosiri a forţei de către autorităţi şi instaurare a unui regim de restrângere sau anulare a libertăţilor civile, aşa cum a sugerat Guvernul prin apelarea la art. 53 din Constituţie, cu ocazia recentei reduceri a salariilor şi pensiilor”. Si bubulii, bubulii lui Corut, nu se supara ca le iau caimacul?
La fel de simpatic mi se pare cum “argumentele” yoghinilor cu epoleti contra mea sunt exact aceleasi (copy-paste?! – mai rasfirati baieti, mai rasfirati!) cu cele ale kominternistilor GDS sau ale unor intarziati mintal fara de Rost, doua jucarii stricate si cu numele schimbate, care fac pe ortodocsii calduti, in timp ce le lustruiesc cu limba talpile anti-crestinilor Patapievici, Plesu si Tismaneanu. Ce gasca de rahat si cat de simplu se devoaleaza sectoristii “societatii civile”, ai “dreptei romanesti” si ai “anti-masonerie”. Reproduc urletul scremut al tablagiilor lui Bivolaru, cam subtire dupa atata clisma la creier, si adaug la sfarsit, si eu, o intrebare, pentru baietii (si fetele) mai cu cap din organizatia aflata, inca, sub spectrul nefast al unui mason prost si nespalat, care are, de fapt, pe langa obsesiile sexuale un singur rol in viata, avizat de “organe”: sa aprinda lumina ca sa se adune fluturii, moliile sau, dupa caz, mustele la bec. Multe gaze, se stie, se prajesc si pocnesc, apoi cad fumegand, cu un miros scabros. Altele mai au o sansa-doua, pana la aparitia zorilor: sa se arda becul mai repede sau sa stinga cineva lumina! 🙂
PS: Poate cineva sa-i taie unghiile lui Bivolaru?
La 20 de ani de la mineriadă “anticomunistul” Victor Roncea a ajuns sluga masonului neocomunist Gelu Voican Voiculescu
Pe Gelu Voican Voiculescu mai toată lumea îl cunoaşte şi ştie cu ce s-a ocupat după decembrie 1989: de la aducerea lui Ion Iliescu în prim planul revoluţiei şi acapararea puterii de către eşalonul doi al comuniştilor, asasinarea Ceauşeştilor în stil masonic, înlăturarea prin metode mafiote a adevăraţilor revoluţionari şi a indezirabililor noului regim, aducerea minerilor şi coordonarea înăbuşirii demonstraţiilor din Bucureştiul anului 1990 la 28 ianuarie, 18 februarie şi 13-15 iunie, regizarea războiului civil de la Târgu Mureş din martie 1990, până la reînvierea Securităţii prin plasarea foştilor agenţi în noile servicii de informaţii pe care le-a reorganizat în calitate de viceprim ministru. O imagine parţială dar destul de fidelă a activităţii masonice a lui Gelu Voican Voiculescu, mai puţin cunoscută publicului, ne-o putem face citind transcrierea unei înregistrări făcute în iunie 1990 într-o cameră a hotelului Bucureşti pe care acesta o rezervase. Fragmentul extrem de semnificativ pe care îl puteţi lectura urmând acest link este extras din lucrarea lui Ion Costin Grigore “Cucuveaua cu pene roşii” apărută la Editura Miracol în 1994.
Decizia CNSAS din 1 iunie 2010 a trecut aproape neobservată în presa. Dar după câteva zile Evenimentul zilei a publicat un articol bomba, preluat apoi de o mare parte a mass media. În el Mirela Corlăţan a spus ceea ce orice om cu bun simţ poate deduce din documentul emis de CNSAS: Gelu Voican Voiculescu l-a turnat la Securitate pe Gregorian Bivolaru şi în plus în informarile sale îi “urechea” pe ofiţerii de la Securitate ca şi cum ar fi fost un superior al acestora.
La scurt timp după apariţia articolului Mirelei Corlăţan apar în presa câteva reactii contrare, favorabile lui Gelu Voican Voiculescu, puţine dar pline de semnificaţie. Cine credeţi că au fost cei care au sărit în apărarea masonului deranjat de faptul că au iesit la iveală şi calitatea sa de colaborator al Securităţii, precum şi sfaturile sale de a fi aplicată “reeducarea violentă” a lui Gregorian Bivolaru? Site-ul Realitatea Tv, Victor Roncea şi Emil Berdeli – obsedatul “prieten” al yoghinilor!!!