February 28th, 2016 
VR 
Un an fără Horia Tabacu. Ultimul editorial – cenzurat: Elena Udrea mânca multe dulciuri…
Posted by Camelia Tabacu on Saturday, February 27, 2016
Posts Tagged ‘Horia Tabacu’
In Memoriam Horia Tabacu
In Memoriam Horia Tabacu. Astăzi, cu EvZ, cartea “Feţele Reporterului”
Ediţia de azi, luni, 20 iulie, a ziarului “Evenimentul zilei” apare împreună cu cartea “Feţele Reporterului”, un omagiu adus fostului nostru coleg, jurnalistul Horia Tabacu.
Cartea “Feţele reporterului” este un omagiu adus nu numai jurnalistului Horia Tabacu, dar şi unei meserii frumoase, cea de reporter, scrie EvZ. Cartea “Feţele Reporterului”, editată de cunoscutul editorialist Adrian Pătruşcă şi ilustrată cu fotografii ale prietenului său de-o viaţă, Dinu Lazăr, este disponibilă la toate chioşcurile de ziare, împreună cu ziarul “Evenimentul zilei”. Felicitări şi multumiri colegilor noştri de la EvZ!
Cuvântul de pe ultima copertă îi aparţine reporterului EvZ Mihnea Petru-Pârvu:
“Avea o artă a disimulării extraordinară. Stătea de vorbă, de la egal la egal, cu somităţi culturale sau politice, la fel de bine ca şi cu o florăreasă de cartier. Era un geniu în alegerea unui titlu. La interviuri avea un fel de „body language” care îl făcea pe interlocutor să „verse” tot fără să i se pună o întrebare directă. Era în stare să scrie un editorial în 20 de minute. Tot timpul avea idei și abordările sale erau originale.
Harul său de a găsi poveşti nu l-au avut mulţi reporteri. Orice obiect personal avea o poveste. Ceasul său, pantofii, paltonul, costumul, orice devenea în povestirile sale un obiect de patrimoniu cultural personal. În agenda sa telefonică se regăseau personaje antagonice. De la Petru Popescu, Mircea Dinescu şi Nicolae Breban, la numerele unor infractori de drept comun. Avea cuvinte pentru fiecare.”
Vedeţi şi: Horia Tabacu – Ultimul drum. FOTO / VIDEO
Posted in Documentare, Top News 
Tags: Adrian Patrusca, Camelia Tabacu, EvZ, Fetele Reporterului, Horia Tabacu, Mihnea Petru Parvu 
No Comments »Horia Tabacu – Ultimul drum. FOTO / VIDEO
“Cu Horia Tabacu se stinge un veac. O epocă în care presa mirosea a plumb, a cerneală tipografică și a tutun. O epocă în care viața era mai importantă decât știrea. Acum, operam impersonal pe computere, facem presa ca într-un joc video, alergăm dupa trofee, tiraje și audiențe, dar uitam, vai, atât de des, că înainte de toate este vorba despre viața.”
Foto: Razvan Petrescu / EvZ
La căpătâiul lui Horia
Cea mai mare spaima a unui ziarist este ca nu cumva sa dea o știre falsa. Una dintre acelea care, depistate la timp, te fac sa retragi ziarul de pe piața și sa dai întreg tirajul la topit.
De câteva zile, am senzația ca suntem cu toții victimele unei știri false. Ale unei farse de presa. Cum sa moara Horia? El, care era vitalitatea întruchipata? El, care, înainte de a fi ziarist, a fost reporter? (Nu va suparați pe mine pentru aceasta deosebire!) El, care ieșea pe teren ca un câine de rasă la vânatoare, luând urmele proaspete, amuşinând, pândind viața? El, care a trecut prin momentul ’89 într-un mod cum foarte puţini au trecut, aş îndrăzni să spun, cu eroism.
Ani buni am împarţit același birou cu Horia. Doar noi doi într-o camaruța de doi pe trei. Acolo, înghesuiți la etaj, într-o cladire de pe strada Câmpineanu, care amenința sa cadă la primul cutremur, am învațat de la el mai mult decât de la orice facultate de jurnalism. Am asistat la demonstrații de presa uluitoare. Bunaoară, cum se trece printr-un cordon de securitate, nu doar fara sa și se ceara vreo legitimație sau sa și se puna vreo întrebare, dar chiar sa fii salutat în poziție de drepți. Sau cum, printr-un simplu telefon și inflexiunile potrivite susurate la urechea unei secretare, sa obții secrete dupa care cohorte de ziariști alergau zile în șir. Asta este diferența dintre un reporter și un ziarist. Asta este presa adevarată.
Într-o zi, Horia a aflat un secret devastator despre o personalitate în voga acum un deceniu și ceva. Am sarit de pe scaun și am dat sa alerg, să schimb tot ziarul. M-a oprit: „Adi, nu putem sa dam drumul la așa-ceva. Gândește-te că are copii!”. M-am uitat uimit la el: a ridicat din umeri, stingherit cumva că-și dezvaluie inima uriașă din spatele platoşei de cinism rece.
Cu Horia Tabacu se stinge un veac. O epocă în care presa mirosea a plumb, a cerneală tipografică și a tutun. O epocă în care viața era mai importantă decât știrea. Acum, operam impersonal pe computere, facem presa ca într-un joc video, alergăm dupa trofee, tiraje și audiențe, dar uitam, vai, atât de des, că înainte de toate este vorba despre viața.
Dan Andronic, mă întrebai mereu unde este Horia, care nu rata nici o ocazie sa o tuleasca la ale lui. Acum pot să-ţi răspund: Horia este aici! Va fi mereu aici, împreuna cu noi. Pentru ca nu poți îngropa Viața!
Adrian Pătruşcă / EvZ
Horia Tabacu – Ultimul drum de ZiaristiOnlineTV
Jurnalistul Horia Tabacu semna în EvZ, printre altele, şi cu pseudonimele Profesorul distrat şi Dodo Romniceanu (după numele căţelului lui şi al parcului în care îl plimba). Numărul accesărilor unora dintre articolele sale depăşea şi 30.000 de cititori. Voi reveni cu date şi materiale interesante despre ultimele sale zile de ziarist. In Memoriam Horia!
Horia Tabacu, reportaj în numărul 1 al ziarului Libertatea, primul ziar apărut în România pe 22 decembrie 1989. FOTO-DOCUMENT
Horia Tabacu a fost un ziarist total. Reporter de teren, ziarist de informaţii şi analist de mare clasă. Putea să scrie liber despre piţipoance din budoarele politicii dâmboviţene, de la cele de “high class”, plătite până la apusul mandatului cu milioane de euro, până la ultimele borfete care fac evenimentul zilei şi, chiar în aceeaşi zi, putea trata cu mare acuitate problemele de securitate pe care le pune Rusia României prin intermediul Ungariei şi Republicii Moldova. Horia Tabacu a fost un ziarist dintr-un film care nu s-a făcut. Aşa cum se vede şi în fotografia-document de mai sus, realizată de colegul său de şcoală şi liceu, fotograful Dinu Lazăr, cândva în anii ’90, Horia Tabacu pare singurul din imagine care este “dintr-un alt film”. După cum a amintit Mihnea-Petru Pârvu în articolul său omagial, “La moartea unui reporter pursânge“, Horia avea în agenda sa de telefon de la şefi de stat la mafioţi. În fond, cam aceeaşi tagmă. Dar mai mult: Horia era prieten, şi îi trata în mod egal, cu personaje extrem de diverse, de la mari academicieni la cei mai simpli oameni. Aşa trebuie să fie un ziarist. Şi acest lucru nu se uită. Drept dovadă, ieri, la căpătâiul său, vânzătoarea de ziare de la colţul străzii unde statea Horia a venit să-şi ia rămas bun de la el strângând la piept primul ziar al revoluţiei române, “Libertatea”, în care se regăseşte semnătura ziaristului-total Horia Tabacu. Iată-l:
Posted in Documentare, Top News Tags: 1989, Horia Tabacu, In memoriam, Libertatea, Ziarul Libertatea 3 Comments »A murit un mare ziarist: Horia Tabacu, făuritor al primului ziar al revoluţiei române, LIBERTATEA
Horia Tabacu. Sper sa reuşesc să scriu şi eu despre ziaristul total Horia Tabacu, plecat dintre noi ieri dimineaţa, 28 februarie 2015. Pentru că trebuie scris despre Horia aşa cum era. Sau aşa cum l-am văzut eu, în cei vreo 22 de ani de când îl ştiu. Fără îndoială, cel care ar putea scrie cel mai bine despre Finul – şi sper că o va face – este Naşul, Sorin Roşca Stănescu, împreună cu care a scos prima gazetă liberă din Romania lui ’89, pe 22 decembrie, Libertatea, astăzi profanată mizer de actualii proprietari străini (Update: SRS a publicat un prim text – sper – despre cum a fost in 21 decembrie 1989 impreuna cu Horia). Până atunci, redau anunţul celor de la EvZ şi câteva rânduri publicate de George Roncea împreună cu trimiteri către scrierile sale nuvelistice şi doua albume de fotografii.
Dumnezeu să-l odihnească-n pace!
Luni, 2 martie, cei care l-au citit și admirat pe ziaristul și scriitorul Horia Tabacu pot să-și ia rămas de la fostul nostru coleg la Capela Cimitirului Bellu Ortodox, unde trupul său va fi depus la ora 12.00. La ora 16.00 va avea loc o slujbă religioasă.
Înmormântarea va avea loc marți, la orele 11, în cimitirul satului Bratia, comuna Axintele, județul Ialomița. În acest sat din mijlocul Bărăganului obișnuia Horia să-și petreacă mare parte din weekend-uri în ultimii ani, alături de soția sa Camelia și de fiica sa Alexandra, în vârstă de 13 ani. La Axintele se poate ajunge pe DN2 (drumul european E60), de la Coșereni, înainte de Urziceni, la dreapta, înca 18 km. (EvZ)
La pian, Alexandra Tabacu
George Roncea: Horia Tabacu a plecat…
Incredibil… s-a dus Horia Tabacu, la numai 60 de ani poate cel mai mișto presar din câți am cunoscut. inteligență, umor fin, autoironie, iscoditor mereu, cultivând o artă a îndoielii față de tot ce zboară, exercițiu de mefiență totală în raport cu aparențele, căutând mereu ce este invizibil publicului, investigând în spatele scenei, mai mult pentru sine, deoarece lăsa foarte puțin să se vadă din câte știa.
I-a plăcut mereu să călătorească, eram fascinat cu mulți ani în urmă de reportajele sale de pe o navă de marfă cu care a făcut juma din lume, pe mări și oceane, trecând prin tot felul de aventuri – mai ales că ăsta fusese visul meu din copilărie, să ma fac marinar (și aventurier).
“Ghid, profesor, ziarist, fost aventurier”, așa i-a plăcut să-și zică, pe coperta unei dintre cărțile sale…mi-a fost și mie și multora și ghid și profesor, așa, tangențial, prin forța exemplului, prietenește, cam cum ajuți un pui de găină să înoate, dacă tot insistă. Relativ recent mi-a făcut o mare surpriză scriindu-mi câteva rânduri de apreciere care m-au bucurat mult. Foarte rar ziariștii, mai ales din generații diferite își comunică unii altora aprecierea pentru scriitură. Horia Tabacu era extrem de critic și acid, dacă vroia să demoleze pe cineva o făcea atât de meseriaș că nu mai rămânea nimic după, fără să vorbească urât, din rever.
Puțină lume știa că sub aparența sa șmecheroasă Horia Tabacu era preocupat și de lucruri cu adevărat serioase – distrugerea bisericilor Bucureștiului, operă a unor draci ce tropăie și acum din ce în ce mai zgomotos, la vedere, finanțați de o rețea care a renunțat până și la imaginea ocultă. Singurul articol reținut de Horia Tabacu în rubrica sa de note este acesta:
https://www.facebook.com/notes/horia-tabacu/primul-sacrilegiu-testbiserica-enei/134822093244545
Vedeţi aici un interviu video cu Victor Stănculescu realizat la Jilava, în 2013, împreună cu Horia Tabacu:
Din si despre proza lui Horia Tabacu:
“Drumul spre Piata Romana”, de Horia Tabacu. Un nou episod: “Agenda”
Vedeţi aici doua Albume de fotografii, de Dinu Lazar si Cristina Nichitus Roncea
Posted in Documentare, Top News Tags: 1989, EvZ, Horia Tabacu, In memoriam, Libertatea, Ziarul Libertatea, ziua 4 Comments »EXCLUSIV: Victor Stanculescu vorbeste, de la Jilava, despre Decembrie 1989, KGB, GRU, Mossad, Elena Ceausescu, asasinarea Grupului Trosca si… “Crima si pedeapsa”. FOTO / VIDEO RONCEA.RO / ZIARISTI ONLINE
In vara aceasta am acceptat invitatia de a-l vizita la inchisoarea Jilava, mai precis la spitalul penitenciar, impreuna cu jurnalistul Horia Tabacu, pe “generalul cu piciorul in ghips”, Victor Atanasie Stanculescu, in varsta de 85 de ani, “managerul revolutiei” si singurul participant la evenimentele din 1989 aflat in detentie, incaltat cu o pedeapsa de 15 ani. In 2007, la finalul unor demersuri judecatoresti sinuoase, care au durat 10 ani, Victor Stanculescu a fost condamnat pentru crimele de la Timisoara din decembrie 1989 desi cel care a dat ordinul de a se trage asupra manifestantilor a fost Ion Coman (ascultati teleconferinta din 17 decembrie 1989 si cititi un fragment din stenograma via Marius Mioc). In acelasi timp, Victor Stanculescu este unul din personajele-cheie ale rasturnarii regimului totalitar din Romania, eveniment istoric de care profita si azi, imbuibandu-se din cadavrul lui Nicolae Ceausescu, tot felul de “anti-comunisti” si “post-comunisti”, cei mai multi de sorginte kominternista. In schimb, Stanculescu sta la Jilava. Personal, nu stiu de ce Victor Stanculescu se afla inchis. Il urmareste blestemul lui Ceausescu, pe care el insusi l-a condamnat la moarte (dar, in acelasi timp, pe altii de ce nu-i ajunge?)? Cine stie? L-am intrebat daca si el crede ca este o “razbunare a Securitatii”, a generalului Iulian Vlad sau a lui… Sorin Ovidiu Vintu – cum mi-a declarat actuala sa tovarasa de viata – , sau poate a unor servicii secrete straine, respectiv a grupului de interese reprezentat de Traian Basescu. In inregistrarile video de mai jos veti afla ce a raspuns generalul. L-am mai intrebat cum a fost cu excursia de la Balaton, din 1989, cand a fost abordat de ofiteri ai GRU responsabili pe Balcani si ce crede despre ipoteza existentei unui nucleu KGB bine infipt sub fustele Elenei Ceausescu. Apoi, despre anii de dupa instalarea la putere, despre mineriada din iunie 1990, relatiile cu Ion Iliescu si Petre Roman si marile tunuri ale perioadei dar si ce parere are despre Ion Antonescu, acum ca sta in acelasi loc in care a sfarsit maresalul. Din proprie initiativa, si in premiera, generalul ne-a vorbit si de o afacere a Mossadului, serviciul de informatii israelian, in care a fost implicat cat si despre intronarea lui Mihai Caraman ca sef al SIE ca si, in treacat, despre masinatiile de la varful nou creatului SRI. De asemenea, ne-a istorisit cu lux de amanunte cum a fost cu vizita sa la Versoix, la Regele Mihai, efectuata “clandestin”, in miez de noapte, in timp ce se afla intr-o delegatie oficiala. La cererea mea, Victor Stanculescu a relatat si despre asasinarea Grupului Trosca, eveniment la care a fost martor indirect, fiind aflat chiar in acel moment in centrul de comanda de la MApN, alaturi de agentul GRU Nicolae Militaru si… “emanatul revolutiei” Ion Iliescu, intr-un triumvirat pe care el il denumeste “triunghiul Bermudelor”. Generalul Victor Stanculescu ne-a marturisit ca a solicitat in inchisoare si lucrarea istoricului american Larry Watts, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni”, pe care a conspectat-o si adnotat-o. Am preferat sa redau inregistrarile conversatiei cu generalul Victor Stanculescu aproape integral, in loc sa fac selectii scurte, mai abordabile pentru mult prea grabitul cititor de azi. Ceea ce pe unii poate sa-i plictiseasca, pe cautatorii adevarului despre decembrie 1989, pulverizat in experientele participantilor, fie ei ofiteri de Securitate sau ai Armatei, fie simpli civili, ii poate interesa in amanunt. Acesta este scopul demersului: aflarea adevarului. Pe care il cautam si in tina, daca este cazul. Nu judecam, nu “condamnam”, ca diversi tovarasi pretutindenari. In acelasi scop, pe langa noi documente despre agentul sovietic dezinformator Ion Mihai Pacepa, maine voi publica, in premiera absoluta, prin amabilitatea unui colonel in rezerva al SRI, completarea Raportului Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, care cuprinde opiniile separate ale membrilor Comisiei “Sergiu Nicolaescu – Valentin Gabrielescu”, dupa audierea a sute de martori si consultare a mii de documente si inregistrari. Prima parte a Raportului a fost deja publicata, in exclusivitate, de Ziaristi Online. Fragmentele video, care se incheie cu o confesiune a fostului membru al completului de judecata al lui Nicolae Ceausescu despre originile sale rusesti, sunt insotite, mai jos, de o suita de fotografii in care puteti gasi si cateva note de mana ale generalului. Asadar, banda, va rog:
Cu generalul Victor Stanculescu despre Decembrie 1989.
Generalul Victor Stanculescu despre Mineriada din 1990 si vizita la Regele Mihai.
Generalul Victor Stanculescu despre asasinarea Grupului Trosca si alte aspecte.
Generalul Victor Stanculescu despre Balaton, GRU, KGB si Elena Ceausescu.
Generalul Victor Stanculescu despre originile sale rusesti.
Posted in Colimatorul, Documentare, Top News Tags: 1989, Decembrie 1989, DIA, dss, Elena Ceausescu, EXCLUSIVITATE, executia lui ceausescu, GDS, generalul victor stanculescu, GRU, Grupul Trosca, Horia Tabacu, Inchisoarea Jilava, Ion Antonescu, Ion Iliescu, Ion Mihai Pacepa, Iulian Vlad, jilava, KGB, komintern, Larry Watts, mapn, Mossad, Nicolae Ceausescu, Nicolae Militaru, Pacepa, Securitate, Securitatea, Spitalul Penitenciar Jilava, sri, Victor Atanasie Stanculescu, victor roncea, Victor Stanculescu, Virgil Magureanu, ziaristi online 8 Comments »Misterioasa relaţie Băsescu, Ponta, Antonescu. Horia Tabacu redebuteaza in Evenimentul Zilei
Autor: Horia Tabacu
Ce se mai vorbeşte prin oraş! Că Ponta şi Antonescu ar fi oamenii Preşedintelui. Că-i dirijează, aproape, cum vrea el. Cum să crezi aşa ceva când cei doi lideri ai opoziţiei înroşesc ecranele televizoarelor? Cum să dai curs acestor baliverne când cei doi incriminaţi, căci despre asta poate fi vorba, au programe de redresare a ţării, denunţă corupţia?
Despre Ponta se spun multe, căci oamenii sunt răi de gură! Că ar fi luat-o pe Daciana şi din interes, pentru că tata-socru a fost un om foarte econom. Şi că tata-socru, de altfel preot, ministru, lider de partid, senator (chiar preşedinte al Senatului), economist, împuşcat la vânătoare… este în relaţii bune cu toată lumea şi mai ales cu Preşedintele ţării. Acesta din urmă ar fi fost invitat (într-o sâmbătă) la tăiatul moţului fetiţei lui Ponta, alături de naşii George Maior (SRI) şi Gabriel Oprea (UNPR), dar şi alături de toată floarea PD-L, pe atunci doar PD. La momentul tăierii moţului Ponta semnase în alb cu UNPR, la ordinul naşului Oprea, dar dacă a fost ales preşedinte PSD, s-a răzgândit.
Geoană a aflat de acest eveniment familial şi s-a enervat că tocmai omul lui de bază, în campanie, chefuieşte cu rivalul său, dar ce să mai facă? S-a mai enervat Geoană şi la alegerile prezidenţiale când Traian Băsescu a declarat, la televizor (ca să-l descurajeze, la sugestia lui Aliodor Manolea, altă nerozie!), într-o atmosferă foarte tensionată, că este atacat de către un “om căruia i-a ţinut copilul în braţe la botez”.
Şi balivernele despre Ponta nu se opresc aici. Lumea vorbeşte că stenogramele despre el (în interesul siguranţei naţionale, pentru că nicio ascultare nu se face cu alt temei) sunt completate de directorul SRI, care ştie direct din casă, fiind naşul fetiţei. Acestea nu pot fi decât răutăţi şi speculaţii, nevinovate poate. Dar când încep bârfele despre racolarea tinerelor PSD-iste pe la Viena (lotul Negoiţă, Bănicioiu…în curs de tratative cu anchetatorii) şi despre faptul că preşedintele PSD umbla cu şapcă, să nu fie recunoscut… chiar sunt calomii. Şi culmea, una de ultimă oră, că pune umărul să-l dea jos pe Liviu Dragnea (un investitor aproape onest) ca să-l pună pe Radu Moldovan în locul lui!
De ce or fi toate vorbele astea?
Continuarea in EvZ
Posted in Documentare, Editoriale, Top News Tags: Basescu, Crin, Editorial, Evenimentul Zilei, EvZ, geoana, Horia Tabacu, Ponta, Tabacu No Comments »Felicitari celui care i-a inlocuit la EvZ pe Ioana Lupea si Mircea Marian cu Nicoleta Savin si Horia Tabacu. Si lor, spor la treaba!
Starea Presei informeaza: Horia Tabacu, consultant editorial la Evenimentul Zilei
Horia Tabacu a fost anunţat astăzi drept consilier editorial laEvenimentul zilei. Horia Tabacu a lucrat în echipa de început a Evenimentului Zilei, iar ulterior în presa tabloidă, la Cancan şi Star dar si la Ziua si Atac.
foto: Cristina Nichitus pe Roncea.ro
În următoarea perioadă la Evenimentul zilei urmează să vină şi Nicoleta Savin ca senior editor.
Nicoleta Savin a lucrat pentru ziarele Timpul, 24 de ore, Ziua, BBC, Evenimentul zilei şi Prezent. În perioada ianuarie 2007 – ianuarie 2008 a fost redactorul-şef adjunct al ziarului România Liberă.
Contactat de Pagina de media, Vlad Macovei nu a comentat cele două nume, dar a declarat că “suntem în discuţii şi cu alţi jurnalişti pentru echipa editorială”, mai transmite portalul Starea Presei. Se pare ca asa e.
Ce pot sa adaug? Felicitari celui care i-a inlocuit la EvZ pe Ioana Lupea (desfiintata recent odata cu soferii) si Mircea Marian cu Nicolaeta Savin si Horia Tabacu. Din cate se plang cei doi prin cimitirul elefantilor, recte TVR, unde au ajuns mamelucii, la recuperare via GDS, de aceasta stare de fapt se face vinovat un coleg de presa si viata foarte simpatic! Sa traiasca! 🙂 🙂 🙂
De asemenea, inca doua amanunte despre cei doi:
Horia Tabacu in ultima perioada s-a apucat si s-a tinut de scris romane. Anul trecut i-a aparut un (prim) foarte apreciat volum de nuvele, despre care am publicat si eu aici, citandu-l pe George Cusnarencu: Fostul aventurier, ghid, profesor, ziarist, Horia Tabacu, de la Drumul pana la Piata Romana la iubirea de-o vara din Venus cu o fata din Tahiti. O carte despre viata si dragoste in comunism, ajunse, dupa 40 de ani, pana pe Facebook
Desigur, ar mai fi niste chestii dar nu le divulg nici daca voi fi santajat cu dosarul meu de presa… 🙂
Nicoleta Savin (foto jos de la Merisor Copt) e o Doamna si un as al investigatiilor de presa, care beneficiza si de un spirit foarte lucid alaturi de ea, si pe deasupra mai e si foarte sensibila, dupa cum se poate citi pe blogul ei https://nicoletasavin.wordpress.com/
Cred ca este cea mai inteleapta decizie pentru a salva EvZ de la pieire, pe langa lista de destituiri care ar trebui sa urmeze din randul capuselor ziarului. Inca o data, felicitari tuturor si spor la treaba!
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: Dan Andronic, Evenimentul Zilei, EvZ, Horia Tabacu, Ioana Lupea, Mircea Marian, Nicolaeta Savin, tvr No Comments »Alexandra Tabacu: La petite reunion
Sa ascultam putina muzica oferita de Alexandra, talentata fiica a sotilor Camelia si Horia Tabacu.
Horia Tabacu, scriitor
Astăzi, la ora 17, în rotonda Muzeului Literaturii Române a avut loc lansarea volumului „Drumul până la Piata Romană” al reputatului jurnalist Horia Tabacu, apărut la editura Kron-Art. Cartea este o poveste despre viată si dragoste în comunism, ce continuă după 40 de ani pe… Facebook. Iată ce spun câtiva colegi de breaslă despre volumul de la care se asteaptă să schimbe ierarhia valorilor prozei:
„Deși scrie încă din vremea facultătii, debutează abia acum. HT scrie o proză scurtă exceptionala in care nostalgia, cautarea, tradarea. dramele sunt abil mascate de un umor in fata caruia mai degraba te intristezi decat sa razi. Observatia lui Horia este taioasa, necrutatoare, disperanta si disperata. Volumul sau “Drumul pana la Piata Romana” va fi o imensa surpriza si ii va obliga pe critici (pe criticii onesti, vreau sa zic) la o noua ierarhie a valorilor prozei.” (Constantin Stan – blog)
„Ochiul de prozator al lui Horia este subtil si ascutit, asa cum era si al lui Caragiale (in momente si schite). Si la fel ca in cazul lui Ion Luca, nu trebuie sa ne lasam inselati de observatia sagalnica, uneori umoristica: dincolo de toate acestea, clocoteste o lume grea, nerabdatoare, frenetica. O lume de la periferia societatii, chiar daca ea traieste la sat sau in centrul orasului, undeva in perimetrul dintre Piata Universitatii si Piata Unirii. Uneori, lucrurile se petrec Inainte ca inspectorul scolar Iorgu Pandele sa soseasca la Scoala Generala nr. 1 din C, cand toate profesoarele se coafasera permanent. Alteori, ca in Cehov, personajele lui Tabacu sunt cuprinse de o frenezie aleatorie, faptele marunte de viata se anima brownian, uneori doar pentru o clipa. Apoi, la fel de brusc, peste toate se asterne linistea zilei, linistea anotimpurilor rotitoare. Alte personaje sunt culese de prin frizerii, ICRAL-uri sau holurile Facultatii, parca rodul unui hazard neiertator.
Uneori, tot hazardul este cel care desface drumurile pentru ca ulterior sa incerce sa le recompuna. Ca in povestirea Fata din Tahiti. O poveste care incepe pe litoralul anilor ‘70, se termina dupa o iubire sezoniera, pentru a continua dupa 40 de ani pe Facebook. Micuta tahitiana de la Venus, azi mama a sase copii, bunica si viceprimar intr-o localitate de pe langa Lille, il descopera pe Internet pe ghidul care a incantat-o pret de cateva saptamani in acea vara incinsa de pe litoral. Corespondenta digitala incearca sa recompuna un puzzle sentimental care parea definitiv pierdut. Dumas era mic copil!” (George Cusnarencu, Cronica Romana)
Info: Editura Mateescu
Fotoreportaj de Dinu Lazar la: Fotomaniacu – Facebook
