Sursa “A”, care ne-a transmis mai multe informatii despre razboiul subteran dintre diversele grupuri masonice care-si adjudeca Romania, revine. In primul rand cu fotografia de mai sus, din care se detaseaza o chelie binecunoscuta: academicianul Razvan Theodorescu, instalat de Ion Iliescu ca prim presedinte al TVR-FSN in 1989-1990. De altfel, in jurul personajelor protagoniste ale acelor evenimente se invarte si nota remisa acum portalului Ziaristi Online. Este vorba de o informatie privind unul dintre actorii loviturii de stat din decembrie 1989 si al executiei cuplului Ceausescu: generalul cu piciorul in ghips, Victor Atanasie Stanculescu. Aflat acum la Jilava, fostul conspirator pe linia AVO-GRU este vizitat regulat, la “vorbitor”, cu portocale si aparate de filmat, de unul dintre masonii implicati in rafuielile masonice: Lucian Cornescu Ring. In acelasi loc in care il vazusem filmat pe Stanculescu facand apologia masoneriei alaturi de Horia Nestorescu Balcesti, de data aceasta este sarbatorit 1 decembrie impreuna cu Lucian Cornescu Ring (vezi video la Ziaristi Online). Acesta, la randul lui, pe site-ul sau de “stiri masonice”, aduce in atentie o alta controversa, privindu-l pe “venerabilul” Marcel Shapira, care ii scrie de la Paris in 2005 aducand aminte in PS-ul ravasului sau plin de informatii interesante, faptul ca intr-o carte despre revolutie ar fi aparut ca el ar fi dat ordinul executarii lui Ceausescu. O copilarie. Jocurile au fost mult mai mari. Dar prezentam aici continutul scrisorii, pentru documentare. Atat Ring cat si Sursa “A” considera ca Schapira a fost, de fapt, doar un banal informator al Securitatii, ulterior un sustinator infocat al lui Iliescu. Ring dezgroapa si un scandal vechi de cinci ani, starnit la vremea respectiva de un articol incisiv al ziaristei Miruna Munteanu, despre care afirma ca a fost trimisa la el de “fratele” Costel Iancu la ordinele lui Schapira. Cu toate acestea, in 2005, cei doi hotarasc sa ingroape scandalul si se vad la Paris unde si filmeaza un material nu lipsit de interes, pe care il prezentam integral. De la Ring mai aflam si cum ar fi fost “reaprinse luminile” masoneriei in Romania, dupa 1989.
Legenda Foto: Doamna cu parul castaniu din stanga este Gratiela Barla, fosta sotie a lui Cornescu Ring. Persoana de langa ea este Mircea Deaca, fiul “faimosului” (la casa Ceausestilor) pictor Deac (ajuns in Franta, pentru a-si pierde urmele trecutului rosu, si-a schimbat numele in Deaca). In dreapta, inconfundabilul academician Razvan Theodorescu, alaturi de Horia Nestorescu Balcesti. Fotografia a fost realizata la sfarsitul anului trecut, la unul dintre hotelurile centrale din Bucuresti
CINE, CE A FURAT IN MASONERIE. Dezvaluiri fuliminante din interiorul “Marii Loje Nationale din Romania” despre Nastase, Comanescu, Chirovici, Unteanu si Craciunescu – oamenii lui Vintu, Burci, Savancea, Nestorescu-Balcesti, Serafim, Misu, Florea-Bragadiru, Jidovu, Homotescu, Caltia, Tanasie, Visoianu, Iosiper, Badea, Iancu, Gheordunescu, Victor Stanculescu si alti “Frati”, o gasca de infractori, homosexuali si foste si actuale cadre ale Armatei, MAI, SRI si SIE. Miza: alegerile din noiembrie
Portalul de dezvaluiri BadPolitics.ro da lovitura. Intr-un serial care va ramane de pomina, dupa aparitia Listei Masonilor “Venerabili” din Romania, masoneria este prezentata cu adevaratele sale tenebre, in care misuna actuali si fosti securisti, arondati la “mama Rusia” – vezi interventia lui Chirovici cu Kandyakov (foto cu generalul KGB, “Mare Maestru Secretar al Marii Loje a Rusiei” in centru) la Tariceanu pentru suspendarea lui Basescu -, homosexuali si infractori “la nivel inalt” – de crima organizata transfrontaliera. In ciuda faptului ca toate activitatile lor interlope desfasurate sub acoperire oficiala de stat – inca de cand “adormitul” Adrian Nastase a semnat Hotărârea de Guvern nr. 561 din 15.04.2004, prin care „Asociaţia Marea Lojă Naţională din România“ devine de „utilitate publică“ -, sunt prea bine cunoscute de serviciile de informatii ale Romaniei (?!), pana acum nu am vazut nici un mason cu catusele la maini. Maini de infractori care mai si sunt stranse de oficiali ai SRI si SIE (vezi foto si textQ Magazine), dar fara a li se face cadou si niste “bratari” mai speciale. Iata ca acum, prin intermediul BadPolitics si al unui mason atipic, Florin Ghiulbenghian, “Maestru Venerabil al RL Sphinx nr. 88”, organele de ancheta nu mai pot sustine ca nu au cunostinta de gravele acte de coruptie, trafic de influenta si crima organizata comise de membri de “varf” ai masoneriei. Exista aceasta marturie. Ce vor face cu ea?
Cum vor actiona MApN, MAI, SRI si SIE, institutii ale caror foste cadre de conducere, “generali in rezerva” si alti “acoperiti-descoperiti”, candideaza acum la alegerile din noiembrie la conducerea… Masoneriei? Cum se impleteste juramantul de credinta fata de tara cu juramantul de apartenenta la o organizatie cu caracter secret? Si cum e sa stai, ca “ofiter al Romaniei”, in genunchi, in fata unui “venerabil” cu sortulet si sabiuta de plastic?
Iata, pentru inceput, doar cateva extrase din marturia-fluviu a lui Florin Ghiulbenghian despre infractorii MLNR, scoasa la lumina in exclusivitate de BadPolitics.ro:
Mii de masoni duc la groapa Romania
“Ce a lasat Bebe Comanescu la plecarea din functie, in 2003? O Mare Loja cu peste 4000 de membri activi (si circa 1500 in stare de adormire, conform evidentelor incomplete tinute de Horia Nestorescu), aproape 6 miliarde de lei in cont, toate datoriile achitate, obtinerea a peste 100 de recunoasteri, demararea procesului unic in lumea masonica numit Protocolul de la Sinaia (ingropat urgent de Chirovici pentru ca nu servea intereselor engleze si americane), sediu si Temple mai intai in Calea Victorie si la sfarsitul mandatului sau la Sala Palatului. A reusit si demonizarea MLNUR prin asocierea acesteia (fortata si nereala) cu tendintele de dezmembrare a statului national unitar roman. A deschis peste 100 de Ateliere. A atras in Ordin nu numai persoane dubioase (voi trata cateva dintre aceste personaje mai tarziu) ci si valori certe ale societatii romanesti: doctori deosebit de valorosi, parlamentari ai tuturor partidelor, academicieni, profesori, ministri, ofiteri superiori ai tuturor armelor.
Ce a lasat Chirovici? In mod evident, cel care conducea (si banuiesc ca inca conduce) MLNR, cel ale carui dispozitii erau ascultate chiar si contrar dispozitiilor Marelui Maestru (dispozitii date de 2 ori in scris si ignorate total de Marele Secretar Adjunct, Tocu Gabriel) si cel care trebuia sa-si acopere activitatea infractionala prin orice mijloace este Dan Tanasie. (…)
Bomboana pe coliva a constituit-o regasirea lui Cristian Burci (cel care pentru mine si Aurica Stoica reprezenta o neagra amintire a Ordinului nostru prin implicarea lui in teapa Banca Populara Romana) intre cei cinci membrii ai Consiliului de Administratie ai Asociatiei MLNR, in paza unui proces verbal in care se pretindea, sub semnatura lui Chirovici si Tanasie, ca respectivul Burci Cristian fusese ales de catre Adunarea Generala a MLNR in aceasta pozitie. (…)
Dupa ce am reusit sa-mi recuperez banii depusi la Banca Populara Romana, am fost chemat din nou de Bebe Comanescu. Relatiile erau destul de reci, pentru a folosi un eufemism. Nu-i convenea situatia in care era pus, intre obligatiile fata de familia mea si riscul pierderii unui sponsor precum Banca. Dar a admis ca am avut dreptate si m-a rugat sa accept o solutie de compromis. Era evident ca Loja Forum nu mai putea functiona in modul in care era alcatuita, cu 10 dintre membrii ei angajati ai BPR. Aveam si eu deja cativa prieteni acolo, asa ca mi-a propus sa imi faca o noua loja, urmand sa trimita si el cativa Frati in noul atelier, pentru a-l intari. M-a rugat, si insist pe “rugat”, sa nu merg la politie si sa nu depun plangere contra celor de la BPR, pentru ca ne sunt totusi Frati si pentru ca MLNR are inca nevoie de ajutorul lor financiar. Am acceptat ambele sale rugaminti si ne-am despartit in conditii, de data aceasta, mult mai prietenesti. (…)
O recuperare de bani de la Banca Populara: Excursie in portbagajul unei masini si Burci, spanzurat in aer de la balcon
,,Copiii mei, fiti cu curaj; am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta; să ne mântuim cel putin sufletul, spălându-ne păcatele în sângele nostru !” – Ultimele cuvinte ale lui Constantin Brâncoveanu reproduse de Anton Maria Del Chiaro, secretarul domnului
“Mor pentru Naţiune!” – Ultimele cuvinte ale lui Horea
“Acuşi îi scoatem noi şi pe ei de aici şi-i alungăm la dracu’!” – Closca despre unguri la momentul prinderii
“Vreti să mă omorâti? Eu nu mă tem de moarte. Eu am înfruntat moartea în mai multe rânduri. Mai înainte de a fi ridicat steagul spre a cere drepturile patriei mele, m-am îmbrăcat în cămasa morţii!” – Tudor Vladimirescu la momentul prinderii
Comentariu de la un cititor Roncea.ro:
După cum ştim, prima lojă masonica s-a întemeiat la Londra, în 1717. Sf. Constantin Brâncoveanu a fost omorît la 15 August 1714, aşadar cu trei ani mai devreme. După el s-au instalat domnii fanarioţi, care au venit cu alţi secretari şi cu alte obiceiuri. Del Chiaro, secretarul voieevodului, nu era un puşti în 1714, chiar dacă în 1718 a publicat cartea cu titlul Revoluţiile Valahe. Dar nici titlul, nici conţinutul cărţii nu au absolut nici o legătură cu doctrina masoneriei si kominternului. [ https://www.scribd.com/doc/6627437/Anton-Maria-Del-Chiaro-Revolutiile-Valahiei ] Mai multe date “oficiale” găsiţi aici: https://www.masonicforum.ro/ro/nr3/rommod.html. Practic, deşi aici nu scrie, se afirmă în altă parte că italianul Carra care ar fi trecut prin Galaţi la 1734, AR TREBUI SĂ FIE una şi aceeaşi persoană cu Anton Maria del Chiaro (care aproape sigur era trecut în lumea cealaltă la 1734). Şi uite aşa, un italian care vizitează Ţările Române este confundat în mod voit cu secretarul voievodului, iar Sfîntul Mucenic declarat mason. Nesimţire şi obrăznicie grosolană.
Precum zicea si Eliade, indivizii ăştia nu au nici un soi de scrupule în a-şi atribui tot ce se întîmplă valoros şi de a mistifica adevărul. Ei, chipurile, niciodată nu crează o schismă, o sectă, ci rămîn pururi membri ai Bisericii, chiar dacă, prin credinţa lor, sînt cu totul în afara ei. Şi am înţeles, studiind documentele lor, că mint cu neruşinare. Spre exemplu, Leon Geuca episcop de Husi, mitropolitul Dionisie Lupu, episcopul Amfilohie si episcopul Gherasim Clipa sînt declaraţi masoni doar pentru că ştiau italiană ori franceză, ori ambele (unii dintre ei au şi tradus şi chiar publicat cărţi din aceste limbi). Dar atunci episcopii erau aproape în exclusivitate aleşi dintre călugării de neam boieresc, iar în epocă boierii aveau obiceiul să-şi înveţe odraslele limbi străine. Dar de la a cunoaşte o limbă străină pînă la a fi într-o lojă este distanţă uriaşă. Gherasim Clipa traduce în 1787 o carte a unui abate francez pe nume Perault, numită Taina Francmasonilor şi Taina Mopşilor (ms. rom. 951 de la BAR), tocmai pentru a-i da pe faţă pe indivizii din această specie josnică, aşa cum şi spune în prefaţă, adică să ştie cititorul cărţii cum să-i recunoască.
Alte minciuni de aceeasi speta: “După unele surse Horea si Tudor Vladimirescu au fost francmasoni”. De parcă dacă ar fi fost, ar mai fi fost omorîţi, unul de curtea imperială austriacă, unde ereticii aceştia se infiltraseră de o bucată de vreme (pentru ca: “în Transilvania, miscarea francmasonică a parvenit pe filieră austriacă.”), iar celălalt de grecii eterişti, declaraţi masoni. După părerea mea, amîndoi sînt Sfinţi Mucenici şi merită canonizaţi. Sînt suficient de multe elemente pentru amîndoi care să confirme sfinţenia vieţii lor, după cum se poate găsi în studiile serioase ce li s-au dedicat.
“Premizele creării si întemeierii unei veritabile francmasonerii moderne românesti, încep la Paris în anul 1820, cînd în loja “Ateneul Străinilor” sunt initiati fiii de boieri trimisi la studii în străinătate”. Aha! Apoi urmează o listă de fii de boieri şi paşoptişti notorii. Dar e o problemă chiar şi aici, anume că nici unul din cei din listă nu a ajuns student la Paris înainte de 1835. Practic acesta este anul în care se poate vorbi de prima lojă românească, şi aceea la Paris.
Manuscrisul ierodiaconului Gherasim, ajuns mai apoi episcop, de la 1787, are doar menirea de a oferi mijloace de recunoaştere, aşa cum şi autorul francez al cărţii a intenţionat. Un lucru e sigur: la 1793, cînd un oarecare ieromonah pe nume Agathon îl defaimă pe Sfîntul Paisie de la Neamţ, numindu-l înşelat şi farmazon, cuvîntul din urmă era în conştiinţa monahală şi aproape sigur a tuturor creştinilor de atunci drept o ocară ruşinoasă. Aşadar, deşi se auzise despre aceşti indivizi, un lucru e sigur, din ceea ce am studiat: PÎNĂ LA 1848 (anul întoarcerii paşoptiştilor de la studii) NU EXISTĂ NICI O INFORMAŢIE SERIOASĂ DESPRE EXISTENŢA VREUNEI LOJI ÎN ŢĂRILE ROMÂNE.