Dupa ce l-a caracterizat pe Patapievici drept “un pitigoi psihopat” Patriciu i-a facut profilul moral si lui Olteanu: “Un ciumpalac labil psihic, mediocru şi neloial”. Ce coincidenta, ambele personaje sunt beizadele de nomenclaturisti comunisti cu parinti sau bunici veniti din URSS si ambele personaje s-au introdus la BNR, personal sau prin interfata, in cazul lui Patapievici, care si-a angajat sotia, Ioana, ca “consilier”, cu salariu “confidential”.
Patriciu a declarat in cadrul unei conferinţe cu studenţii, anul trecut pe vremea asta, că Patapievici “e un psihopat, nu are nici un dram de minte” si ,,un piţigoi, nu ştie că dintr-un euro trebuie să păstreze doar câţiva cenţi”. Acum, omul de afaceri Dinu Patriciu l-a luat dur de guler pe liberalul Bogdan Olteanu proaspăt instalat de PNL şi PSD în funcţia de viceguvernator al BNR. Criticat la pachet cu PNL de şeful cancelariei prezidenţiale, Cătălin Avramescu, pentru numirea “politrucului” Olteanu la BNR, chiar pe forumul ziarului Adevărul al cărui patron este, Patriciu s-a disociat de gestul PNL ştergând pe jos cu colegul său de partid. “Om labil psihic, excesiv de ambiţios, lipsit de loialitate, de o inteligenţă mediocră, dar şiret şi lipsit de moralitate” a prezentat succint omul de afaceri carenţele de care ar suferi Bogdan Olteanu, unul din apropiaţii fostului premier Călin Popescu Tăriceanu. Patriciu îl consideră pe Olteanu nici mai mult nici mai puţin unul dintre “ciumpalacii care poluează viaţa publică românească, după ce au găsit în ultimii 5 ani mediul fertil în care să-şi manifeste prin demagogie populistă tendinţele paranoiace”. Omul de afaceri continuă cu propriul rechizitoriu la adresa lui Olteanu reamintind cum, cu câţiva ani în urmă, a respins o cerere de angajare a acestuia prin interpuşi la Rompetrol. “În urmă cu mulţi ani, m-a rugat un prieten să-l angajez la Rompetrol. După ce a făcut testele psihologice, vicepreşedintele meu pentru Resurse Umane a venit şi mi-a spus că-şi dă demisia dacă îl angajez pe acest individ. Labil psihic, excesiv de ambiţios, lipsit de loialitate, de o inteligenţă mediocră, dar şiret şi lipsit de moralitate”, a prezentat Patriciu profilul pishologic al noului viceguvernator al băncii centrale. “Nu l-am angajat. Şi-a urmat cariera politică în care defectele l-au ajutat. L-a ajutat şi un prieten al meu, prea comod ca să-şi poarte geanta singur. Acum liberalii l-au votat pentru această poziţie aşa cum mi-a spus cineva azi dimineaţă, ca să scape de el. Deh, cinismul politicienilor!”, explică omul de afaceri liberal în replica acordată reproşurilor lui Avramescu. Nici Avramescu, pe care patronul “Adevarul”-ui il considera “un incult guraliv şi scălâmbăiat”, nu scapă de comentariile lui Patriciu.”Există o singură deosebire între dumneavoastră şi Bogdan Olteanu. El e mai şiret. Dumneavoastră mai într-o dungă. În rest, sunteţi produsele aceleiaşi stări bolnave a societăţii româneşti incapabilă încă să-şi selecteze şi să-şi aprecieze elitele” conchide Patriciu, care adaugă că într-o ţară în care Cătălin Avramescu este şeful Cancelariei preşedintelui şi Bogdan Olteanu poate fi liniştit viceguvernator al BNR. Surse: Antena3.ro, Adevarul 09 octombrie 2009 Vezi si O ZI CU NEPOTELUL GIZELEI WASS, Bogdan Olteanu, la BNR. Dactilografieaza nora lui Dionisie, Ioana Patapievici, consilier BNR cu salariu “confidential”
Scris de Dana Iliescu După sloganul său preferat: „proşti se nasc în fiecare zi“, Vîntu încearcă să plaseze Realitatea TV, Realitatea FM şi Radio Guerrilla lui Dinu Patriciu. Surse apropiate lui SOV ne-au confirmat că, din punct de vedere financiar, Vîntu nu se simte prea bine fiind afectat grav de criza financiară mondială. În urmă cu un an, SOV declara plin de emfază că el e jucător pe bursele de afară şi că aşa şi-a făcut averea. Se pare că aşa a şi pierdut-o. „Marele om de afaceri“ n-a prevăzut criza şi a ajuns cam stråmtorat cu banii. Oare nu l-au anunţat şi pe el şmecherii din SUA să-şi retragă banii de la bursă, că la FNI a ştiut? Înglodat în datorii, Vîntu contractează un împrumut de la Patriciu, de 10 milioane de euro, pe firma cipriotă Bluelink Comunicazione Limited, după cum ne-au declarat sursele noastre. Împrumutul îl girează cu acţiunile reprezentånd 80% din capitalul social, deţinute la Realitatea Media SA, care este piesa de rezistenţă a lui Vîntu, ea deţinånd licenţele de radio, TV şi satelit ale Radio Guerrilla, Realitatea FM şi Realitatea TV. Elegant, cu auditul de la KPMG în månă, Vîntu i-a prezentat lui Patriciu oportunitatea acordării de către acesta a unui „mic“ împrumut de 10 milioane de euro, garantat, nu-i aşa, cu televiziunea nr.1 de ştiri din Romånia şi cu radiourile sale selecte. „Monşer, i-ar fi spus Vîntu, doar nu o să pierd un business de sute de milioane, uite auditul de la KPMG, pentru nişte amăråte de 10 milioane“. Pe de altă parte, ce înseamnă pentru Patriciu 10 milioane de euro? Raportat la cele 2 miliarde de euro pe care-i are, înseamnă cåt 5 lei pentru un om cu avere de 1.000 lei. Deci, dacă venea un vecin şi vă cerea 5 lei împrumut şi vă lăsa gaj un telefon de 300 lei, la care tånjeaţi, ce făceaţi? Ei, aşa a făcut şi Patriciu. i-a dat.
De-abia acum începe distracţia…
Credeaţi că Vîntu-i prost? Nicidecum. E doar previzibil. După modelul cunoscut deja de la FNi şi BRS, mai întåi Vîntu a golit de conţinut Realitatea Media SA, „uitånd“ să-i spună despre asta şi lui Patriciu. Conform arhivei de garanţii imobiliare înregistrate la Ministerul Justiţiei, Realitatea Media SA are toate bunurile gajate. Astfel, prin înscrierea 2006-00005291231942-FAC cele 38 licenţe deţinute în ţară pentru Radio Guerrilla, Realitatea FM şi Realitatea TV, precum şi licenţele de satelit, sunt gajate către FSLi PETROM. Licenţele de difuzare în Bucureşti, Cluj şi Timişoara sunt gajate către Egnatia Bank cu înscrierea 2007-00007242071652-ORO. 13,4528% din acţiunile deţinute de Bluelink sunt gajate în favoarea FSLi PETROM prin înregistrarea nr. 2008-00008610502020-iPM. Receptoare TV, camere TV, aparatură de emisie, computer, imprimante, microfoane, reflectoare, decodoare, aerele condiţionate, emiţătoare TV, cele 62 maşini, barierele automate, mobilierul de la Realitatea Media sunt girate către PSV Company (fosta Petromservice) – aflată acum în reorganizare judiciară, cu înregistrarea 2006-00005299371260-UCS. Totodată, în favoarea Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom sunt gajate şi cele 75% părţi sociale din Monopoly Media, firmă ce deţine forme de afişaj publicitar în mai multe ţări, nr. înscriere 2007-00009664111517-VAZ.
Patriciu va putea prelua datoriile şi salariaţii
Să recapitulăm: Realitatea Media are active: bunuri mobiliare, licenţe, acţiuni la Monopoly Media şi pasive: datorii. După cum am arătat, activele sunt gajate la asociaţiile lui Liviu Luca, despre care se ştie deja că e coordonat de Vîntu. Metaforic vorbind, salariaţii sunt şi ei împărţiţi în active (cei care produc audienţă) şi pasive (ceilalţi). Cum de altfel ne-a obişnuit în ultimii 15 ani de cånd a fost inventat pe piaţa romånească, Vîntu, după ce Patriciu va prelua acţiunile lui BlueLink de la Realitatea Media, va executa gajurile şi va muta activele pe asociaţiile lui Luca, adică licenţele, aparatura, precum şi angajaţii pe care şi-i doreşte, lăsåndu-i lui Patriciu datoriile care se ridicau în decembrie 2008 la suma de 50 milioane euro şi mare parte din cei 1042 de salariaţi (conform bilanţului depus la DGFP – Mari contribuabili).
Şi, astfel, Vîntu va trăi fericit pånă la adånci bătråneţi… Mă rog (!)
EXCLUSIV Ion Cristoiu vorbeste despre atacurile din Trustul lui Voiculescu si opiniile sale in ce-l priveste pe Traian Basescu AUDIO. CIUTACU raspunde – 10.07.2009
Basescu nu l-a sunat inca pe Cristoiu – Asculta interviul mai jos 10 iulie, 20:49
De cand Ion Cristoiu a invitat-o pe euro-candidata independenta de atunci Elena Basescu la emisiunea sa de la Antena 3, “Zig-Zag cu Ion Cristoiu”, viata jurnalistului pare sa se fi schimbat. Intervievarea, apoi, a unor alte doamne “la moda” ale politicii romanesti, ca Elena Udrea sau Monica Iacob Ridzi, a incins atmosfera pe coridoarele si in studiourile Antenelor – si nu numai -, ca si pe portalurilor jurnalistilor activi si online. Ion Cristoiu este, fara indoiala, un “greu” al presei romanesti post-decembriste, iar opiniile sale jurnalistice – civice si politice – au facut sa se incline adeseori balanta electorala in favoarea candidatului ulterior castigator. Am incercat asadar sa aflam ce parere are omul de presa, unul dintre cei mai importanti lideri de opinie ai acestui moment, despre ultimele disensiuni create in mass media si rolul sau in apropierea alegerilor prezidentiale din aceasta toamna. Ion Cristoiu nu intelege atitudinea unor colegi care nu ii acorda dreptul la opinie si apreciaza ca viitorul ii va da dreptate in ce priveste optiunile sale. Intr-un interviu oferit in exclusivitate, scriitorul si jurnalistul observa ca nu i se contesta punctele de vedere, in schimb “se cauta un motiv de genul ‘s-a vandut’ si ‘a trecut in cealalta tabara’. Ion Cristoiu a fost vreodata intr-o tabara?”, se intreaba ziaristul, pentru a raspunde: “Nu am fost niciodata in vreo tabara!”. “Am ramas socat ca eram atacat nu numai de niste colegi de trust dar de doi oameni cu care am avut relatii de amabilitate”, afirma Ion Cristoiu vizavi de atacurile lui Mircea Badea si Victor Ciutacu, pe care le pune si pe seama tineretii lor. Cristoiu nu intelege de ce a fost pus la zid prin intermediul presei in loc sa fie abordat direct si personal. Faptul ca Ciutacu are o parere atat de proasta, acum, despre el, dar, in acelasi timp, ca redactor sef la Jurnalul National, continua sa-i publice editorialele zilnice, i se pare cel putin ciudat lui Cristoiu. “Nu am vazut pana acum, in douazeci de ani de gazetarie libera, o situatie asemanatoare, in care unul dintre redactorii sefi ai unui ziar sa il injure pe principalul sau colaborator al paginii de editorial”. In ce priveste patronul din umbra al trustului, Dan Voiculescu, sau pe cel de fatada, Camelia Voiculescu, nici unul nu l-a sunat de cand a inceput scandalul si Ion Cristoiu este suparat tocmai pe aceasta atitudine pasiva a conducerii grupului de presa, desi, afirma realizatorul, “sunt mai in varsta si am ramas alaturi de trust chiar si in conditiile unei tentatii uriase, reprezentate de trustul lui Sorin Ovidiu Vantu, colivia aurita Realitatea TV”. Aceasta il face pe Ion Cristoiu sa afirme, acum, ca inceteaza orice colaborare contractuala viitoare cu televiziunile Trustului Intact si, pana la alegeri, si cu alte posturi tv, pentru ca nu vrea sa fie “incadrat”. Jurnalistul va participa, deocamdata, doar ca invitat, la alte televiziuni.
“S-a creat un cult al personalitatii negative a lui Basescu”
In ce priveste evaluarea sa asupra vietii politice romanesti la ora aceasta, Ion Cristoiu nu-si reneaga nici un rand din cele scrise despre Traian Basescu, dar refuza sa devina “chibit electoral” al vreunui contracandidat al sefului statului “care a inceput sa nu mai fie presedinte al Romaniei ci simplu competitor”. Nu a fost de acord nici cu atacarea excesiva a Elenei Basescu si nici cu cea a tatalui ei. Traian Basescu este doar un competitor si trebuie sa existe si jurnalisti care sa se uite la perioada electorala ca la un meci, din tribuna presei, afirma jurnalistul. Ion Cristoiu – desi raspunde la intrebare dupa un foarte scurt timp de gandire – sustine ca Traian Basescu nu l-a sunat de cand a inceput acest scandal din trustul Intact, care ii aminteste de rafuielile anilor ’50. “Raspunsul este ‘nu’; deocamdata”, afirma interlocutorul nostru. Fondatorul mai multor ziare de succes considera ca nu poate sa se alature acestei “forte uriase anti-Basescu”: “la ora actuala majoritatea marilor trusturi de presa sunt impotriva lui Traian Basescu” si, in acest moment, presedintele “este haituit de trusturile de presa”. “Poate, peste o vreme, va veni momentul cand Traian Basescu va haitui trusturile de presa si atunci voi lua apararea acestora”, afirma Ion Cristoiu, reamintind totodata ca “eu iau apararea celor care mi se par nedreptatiti, asa cum cred ca este acum Traian Basescu”. In privinta rezultatului alegerilor din toamna, analistul apreciaza ca, “daca nu se iveste un alt competitor, cu cei de acum Traian Basescu va castiga”. Il ajuta si contributia adversarilor sai care se ocupa numai de el in acest paradoxal “cult al personalitatii negative”, care il tine pe Basescu permanent in atentia opiniei publice, spune Cristoiu. “N-am mai vazut asa ceva de pe vremea lui Ceausescu”, afirma jurnalistul. Exista o “obsesie Traian Basescu” asa cum a existat si “obsesia EBA”, care, dupa cum s-a vazut, pana la urma i-a adus voturi Elenei Basescu, apreciaza Ion Cristoiu, ale carui analize le vom citi in continuare in Jurnalul National, pana cand, posibil, va fi dat afara cu scandal. Ascultati interviul online si va veti edifica singuri.
Interviul lui Victor Roncea cu Ion Cristoiu despre mogulii media si Basescu publicat si apoi cenzurat de ziarul ZIUA Asculta mai multe audio Evenimente
Comentariul lui Victor Ciutacu: “Nici eu nu inteleg cum principalul colaborator al JN il injura, in editorial, pe redactorul-sef al ziarului in loc sa-l sune daca are neclaritati. Deci suntem chit”. July 11, 2009 2:58 AM
Victor Ciutacu mai spune pe blogul sau:
Dezamăgirea-i reciprocă, Maestre… Ion Cristoiu i-a acordat lui Victor Roncea un interviu. Întrucât nu simt nevoie să alimentez o polemică absurdă și să intru-n jocul viclean al Maestrului, nu am de gând să comentez. Vă las pe voi – dacă aveți chef și chiar vă inspiră subiectul – s-o faceți, cu rugămintea-somație de a folosi cuvinte măsurate și decente.
ION CRISTOIU imi face probleme la ZIUA 🙂 15.07.2009
Un interviu incitant (zic eu) cu Ion Cristoiu, luat vinerea trecuta, in care analistul vorbeste despre Voiculescu, Vantu si Basescu (ce chestie, exact temele lui Basescu de ieri) a disparut, din motive tehnice, de pe site-ul ZIUA Online. A ramas pe Blog. Ulterior, din motive practice, pentru unii, se pare ca tot eu sunt de vina. Mi-am adus aminte de vremea Referendumului anti-Basescu. Mi-a trebuit adevar! Jos Cristoiu, ce sa zic?! : )
Interviul lui Victor Roncea cu Ion Cristoiu despre mogulii media si Basescu publicat si apoi cenzurat de ziarul ZIUA Asculta mai multe audio Evenimente
Desi la prima vedere e vorba de un interviu “la zi” cu un titlu “istoric” – Cum a apărut SRI – ziarul Adevarula reusit sa adune astazi peste 10.000 de accesari la acest subiect, extras, de fapt din cartea de dialoguri a fostului sef al SRI Virgil Magureanu cu istoricul Alex Mihai Stoenescu – “De la regimul comunist la regimul Iliescu” – , aparuta hat, tocmai in noiembrie 2008. Le-a luat ceva baietilor de la Adevarul pana au citit-o. Se dovedeste, din nou, ca misterele serviciilor secrete romanesti atrag masiv cititorii. Daca mai continua cu cateva episoade, profesorul Virgil Magureanu revine din nou in atentia publica, ce coincidenta!, chiar la startul campaniei electorale. Am intrebat si eu, curios, pentru cine se implica profesorul. Sa spunem ca am aflat. N-are rost sa ofer eu amicilor sau inamicilor presedintelui informatia. Sa o afle singuri. In tot cazul, ca un hint, vizavi de alte relatii “cu scantei” din trecut, mi s-a spus, destul de plastic, cam asa: astia-s ca artificiile; cand explodeaza, pe cer, se raspandesc in toate directiile dar, evident, de plecat pornesc dintr-acelasi cartus… Ramane de vazut. Oricum, opiniile lui Virgil Magureanu, fost senator FSN de Zalau si pretendent la fotoliul de prim prim-ministru inainte de a obtine sefia SRI, sunt intotdeauna interesante, chiar si cand sunt recitite si chiar cand nu sunt intotdeauna conforme cu adevarul (asta-i meseria). Asa ca va recomand dialogul acestuia cu Alex Mihai Stoenescu, selectat de Adevarul (cu mentiunea ca numele istoricului lipseste cu desavarsire) – Cum a apărut SRI / Măgureanu: “Ştiam că nu va fi un pension de fecioare” .
PS: Interesant ca in Adevarul lui Patriciu au aparut in ultima perioada mai multe articole negative sau insertii nefavorabile la adresa primului sef al SIE, celebrul Mihai Caraman (ca si in cazul interviului evidentiat mai sus), cu toate ca se spune ca generalul “l-a facut om” pe actualul multi-milionar. Oare are vreo legatura atitudinea mogulului de presa – in al carui trust activeaza si Andrei Plesu sau Nicolae Manolescu – cu vanzarea Rompetrol la KazMunaiGaz sau recentele sale investii in Ucraina si Georgia?
La exact patru ani de la investirea sa ca presedinte al Romaniei, ieri, 22 decembrie 2008, Traian Basescu, aflat la aniversarea a sapte ani a emisiunii “Nasul”, pe langa faptul ca a lansat impreuna cu Radu Moraru cartea “Traian Basescu pe Calea Victorie” a dat si o serie de mesaje dure la adresa stapanilor unor domenii financiar-politice si a unor cadre din Armata, Justitie si Interne. Transcrierea integrala a emisiunii mai jos:
Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la Naşul, suntem în direct, este ultima emisiune din acest an, vă mulţumesc încă o dată că sunteţi alături de noi, telespectatorilor, celor care au contribuit fiecare cu propria lui cărămidă de audienţă la această emisiune ca să devină în acest an cel mai urmărit, bun, talk show din România. Pe statistici. Vă mulţumim. E o mare satisfacţie şi o onoare că vă uitaţi în număr atât de mare la noi. Pot să spun fără multe introduceri că în această seară vine cel mai puternic dintre oamenii politici ai României de astăzi, omul care, printr-un discurs de acum câteva minute, speră ca ţara asta să reintre pe un alt făgaş, să aibă parte de un nou început. Cel puţin asta am înţeles eu. România după 19 ani la un nou început şi cred că trebuie să îl invităm în scenă să vedem ce ne spune în această seară după aceste săptămâni de foc, aceste săptămâni de negocieri, de lupte. Probabil nu vom afla niciodată ce a fost acolo în spate, ce negocieri, ce compromisuri, ce cedări şi ce renunţări. Cert e că avem în această seară Guvern, preşedinte avem demult şi să sperăm că avem şi o ţară cu locuitori de care să aibă grijă în sfârşit statul român. Îl invit în scenă alături de noi pe preşedintele României, domnul Traian Băsescu.
Traian Băsescu. Bună seara.
Radu Moraru: Bună seara.
Radu Moraru: Doamnelor şi domnilor, am crezut că vine un preşedinte obosit, dar e proaspăt, e aici şi va fi cu noi în această seară. Eu anunţ celebra rubrică de publicitate, ne întoarcem în câteva minute. Traian Băsescu la Naşul.
Radu Moraru: Am revenit. Suntem în direct. Astăzi a fost o zi lungă, poate cea mai lungă zi a anului, dar nu atât de lungă ca acel 22 decembrie din urmă cu 19 ani, când România spera să renască. Şi în mare parte zic eu că a reuşit. Noi mai mici, în urmă cu 7 ani, în decembrie, porneam la drum cu această emisiune în condiţii destul de neobişnuite, dintr-un spital. De acolo a început Naşul. Avem, zic eu, cei 7 ani de acasă şi aceasta e ultima noastră emisiune din acest an în direct şi ne-am gândit că ne-ar face onoare dacă preşedintele României ar veni la Naşul să facă un bilanţ al acestor zile nebune. Mulţumim, domnule preşedinte. Noi 7 ani de acasă, dumneavoastră 4 ani de guvernare şi un Guvern nou.
Traian Băsescu. Da. Pe 22 se împlinesc 4 ani de la depunerea jurământului.
Radu Moraru: Dar atunci nu aţi spus că se întâmplă ceea ce aţi visat, astăzi aţi spus… şi mi s-a părut poate puţin mult, „mi-am văzut visul cu ochii”, aşa aţi spus.
Traian Băsescu. Da. Nu era legat de structura politică a Guvernului, ci de majoritatea parlamentară. Dacă vă aduceţi aminte, în campania mea din 2004 s-a vorbit de mărirea salariilor, de mărirea pensiilor, de mai ştiu eu ce alte promisiuni. În general, pe ele Guvernul Călin Popescu Tăriceanu le-a îndeplinit, nu sunt restanţe aici, dar marea problemă rămâne la reforma statului, unde sunt restanţe. Avem aceeaşi organizare administrativă ca în 1968, organizare care, pe de o parte, birocratizează foarte mult România, iar pe de altă parte, nu permite dezvoltarea regională. Nu mai poţi să dezvolţi România pornind de la organizarea cu judeţe din 1968, care era destinată la vremea aia supravegherii populaţiei. Cu partid, cu miliţie, cu Securitate, cu toate structurile statului.
Radu Moraru: Să fie poporul controlat.
Traian Băsescu. Controlat. Şi dacă se întâmpla ceva să poată fi casetată imediat zona, să nu mai mişte nimic, să nu se mai ştie nimic. Or, acum, România, organizarea administrativă împiedică dezvoltarea regională a României, pentru că autoritatea regională practic nu există.
Radu Moraru: Dar de ce aţi spus că trebuie să avem curajul să admitem lucrul acesta? Făceaţi trimitere către anumite exagerări, sau anumite autonomii? Acesta să fie pericolul?
Traian Băsescu. Nu, nici vorbă de aşa ceva. Ai fundamentul Constituţiei, stat unitar suveran independent…
Radu Moraru: Asta au jurat toţi miniştrii astăzi.
Traian Băsescu. Iar acest articol nu poate fi modificat în Constituţia României nici măcar prin referendum. E articol de nemodificare, a acestui articol.
Radu Moraru: Deci credeţi că această reorganizare, modificarea Constituţiei…
Traian Băsescu. Modernizarea sistemului de educaţie…
Radu Moraru: Astea sunt frânele care au ţinut România?
Traian Băsescu. Lipsa de forţă politică. Da, categoric. Iar clasa politică sau guvernele n-au avut majorităţi suficient de consistente să facă reformele de profunzime care au rămas nefăcute. Fie că vorbim de educaţie, de organizarea administrativă, de debirocratizarea României, care e altă… alt unghi care trebuie abordat de guverne puternice, cu susţinere puternică în Parlament. Revizuirea Constituţiei. Vreau să fiu foarte bine înţeles. Faptul că avem o alianţă PD-L – PSD nu mă poate face să renunţ la nişte adevăruri. Constituţia noastră are deficienţe majore în zona care a vizat prima Constituţie, relaţia Petre Roman – Ion Iliescu, Constituţia revizuită în 2003, relaţia dintre Ion Iliescu şi Adrian Năstase. Deci lucrurile astea trebuie clarificate în interes naţional şi îţi trebuie o majoritate să modifici Constituţia.
Radu Moraru: Deci nu interes prezidenţial?
Traian Băsescu. Nu, nu, nu… ca să fie foarte clar, nu sunt un adept al republicii prezidenţiale, nu e specifică României. Nu e specifică Europei.
Radu Moraru: Vă gândiţi că cine ştie, cine o să vină preşedinte după dumneavoastră…
Traian Băsescu. Nu, dar nu e bine să ai republică prezidenţială. O republică semiprezidenţială cu atribuţiunile clar distribuite între puterile statului e ce ne trebuie, dar pentru asta îţi trebuie majorităţi largi. Iar eu am avut tentativa în 2005, dacă vă aduceţi aminte, deşi aveam o majoritate la limită cu Guvernul Alianţei, am avut tentativa organizării unor alegeri anticipate nu de dragul de a avea alegeri anticipate, ci îmi dădeam seama că fără o majoritate puternică nu poţi să reformezi statul român. Şi nimeni nu poate fără o majoritate foarte puternică.
Radu Moraru: Dar până acum de ce clasa politică n-a vrut să reformeze statul? S-au complăcut, n-au putut, au vrut alţii să ne ţină aşa?
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, dacă luăm guvernarea 1996-2000, a fost o guvernare a CDR, la care a fost şi PD de la vremea aceea, care avea o majoritate la limită. Şi a şi pierdut-o. Pe urmă a venit guvernarea PSD, 2000-2004, care a fost cu guvern minoritar şi cu susţinerea UDMR din Parlament. Cu UDMR-ul făceau 50% plus 1 vot. A venit guvernarea Alianţei DA, 2004-2008, care a început cu o majoritate la limită, după 3 luni pierdusem majoritatea în Senat, şi atunci a fost momentul la care popularitatea era destul de ridicată a Alianţei, ne înţelesesem să lansăm alegerile anticipate, dându-ne seama că nu putem reforma…
Radu Moraru: Cine n-a vrut atunci?
Traian Băsescu. Premierul de atunci, iniţial a fost de acord, pe urmă n-a mai vrut.
Radu Moraru: Şi de atunci v-aţi gândit la un plan sau la o soluţie ca România să aibă o majoritate?
Traian Băsescu. Da… este obiectivul meu din 2005, ca mai devreme sau mai târziu să ajungem la o majoritate care să poată reforma România.
Radu Moraru: Şi aţi reuşit acum, dar din păcate sunt acuzaţii grele…
Traian Băsescu. La sfârşit de mandat, din păcate.
Radu Moraru: Acuzaţii grele că ar fi ba refacerea FSN, ba… un compromis de neacceptat între stânga şi dreapta. Au opoziţia prea fragilă.
Traian Băsescu. Eu aici am problemele mele politice categoric. Din 1992 şi până acum am fost un adversar neîmpăcat al PSD. Şi ei ai noştri şi noi ai lor. Poate că în intervalul acesta de 16 ani ne-am epuizat potenţialul de ură şi nu mai avem ce ne spune rău. Şi om face şi ceva bun.
Radu Moraru: S-or îndrăgosti acum PSD-ul cu…
Traian Băsescu. Dragoste nu o să fie niciodată. Conjunctura ne-a adus aici, pe un program care încă mai trebuie ajustat, dar politic sigur e greu de explicat.
Radu Moraru: Dar totuşi aţi crezut că e guvernul pentru ţară. Aţi spus că e un guvern pentru România, nu al cuiva.
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, eu aveam varianta să mă duc cu guvern minoritar PD-L – UDMR, un guvern minoritar care să intre în criză, în perioada de criză. Sau aveam varianta să mergem cu un guvern PNL – PD-L – UDMR, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu. Nu am putut avea încredere, asta a fost exigenţa liberalilor. După ce a scos o dată PD-L de la guvernare, cum puteam avea încredere să spun, domnul Călin Popescu Tăriceanu, mai ia o dată mandatul şi a doua zi după ce ţi-l dau fugi la Dinu Patriciu repede, pupă-te cu el, şi vezi ce faceţi împotriva lui Traian Băsescu.
Radu Moraru: Asta a fost teama dumneavoastră?
Traian Băsescu. Da.
Radu Moraru: Nu sunteţi prea dur aici?
Traian Băsescu. Nu sunt deloc dur, doar proştii nu învaţă din greşeli. Deci i-am dat mandatul în 2004, în 2007 a scos de la guvernare PD-L, pe înţelegere cu PSD, pe susţinere din Parlament, şi a dat toată… a mers pe suspendarea preşedintelui. Deci ce încredere puteam să am în propunerea domnului Călin Popescu Tăriceanu?
Radu Moraru: Deci, nu aţi avut de ales.
Traian Băsescu. Am avut de ales. Puteam să mă duc cu PD-L guvern minoritar, are 38%. Călin Popescu Tăriceanu a guvernat cu 20%. Cu tot cu UDMR. Are 38% PD-L în Parlament, puteam să mă duc numai cu PD-L, sau să mai adaug cele 7% ale UDMR să merg cu un guvern de 45% în Parlament. Dar trebuia să uităm de vreun proces de reformă, pentru că aveai în Parlament majoritatea PSD-PNL care ar fi blocat activităţile guvernului, îl lăsa să supravieţuiască sau îl împingea la compromisuri uriaşe. Şi în situaţia asta am spus… şi pentru mine a fost o soluţie cu pierderi enorme. Electoratul meu e anti-PSD. Cred că în momentul de faţă 80% din electoratul meu nu mai e electoratul meu, văzând în mine omul care a făcut maximul compromis politic. Pe de altă parte, obligaţia mea era să dau un guvern solid României şi în perspectiva intrării în perioada de criză, 2009 şi 2010, şi nu o spun… o spun cu destulă informaţie, 2009 şi 2010 vor fi ani de criză, probabil vom ieşi din criză… de criză economică, începând cu 2011, şi să las ţara cu un guvern minoritar sau un guvern nesigur ar fi fost deasupra interesului public. Putea fi interesul meu să continui să îmi scot ochii cu PSD-ul, sau să spun, măi oameni buni, veniţi încoace, faceţi un guvern puternic cu care să treceţi criza, dar în paralel să reformaţi ţara. Asta e gândirea, ştim foarte bine că pentru mine pierderile politice sunt uriaşe.
Radu Moraru: Care au fost momentele grele din 30 noiembrie până astăzi, depunerea jurământului la Cotroceni, când puteaţi deja să fiţi sigur că ţara are guvern?
Traian Băsescu. Au fost cele 11-12 zile din ziua votului până la anunţarea premierului Theodor Stolojan. A fost într-o miercuri. Deci o săptămână plus luni, marţi, miercuri. 10 zile. Pentru că în acea perioadă au fost negocieri intense şi eu am încercat să îi conving, să îl conving pe Călin Popescu Tăriceanu să renunţe la ideea de a fi premier. N-a vrut. N-am mai avut ce să fac, a trebuit să anunţ premierul miercuri, pentru că nu ne încadram în obiectivul de a avea guvern pe data de 22. Iarăşi, era un lucru în neregulă să las să se deruleze negocierile peste Sărbători, să ne prindă Anul Nou, să intrăm în 2009 fără guvern ar fi fost…
Radu Moraru: Deci, a fost şi contracronometru?
Traian Băsescu. Da, dar asta se întâmplă. Uitaţi-vă la Belgia, a stat 6 luni în negocieri şi acum a căzut guvernul după o lună de funcţionare. Aduceţi-vă aminte de Germania. Tot la o coaliţie de guvernare care, între creştin-democraţi şi socialişti, au stat două luni şi jumătate în negociere. Deci nu neapărat negocierea a fost imperativul major care m-a determinat la rămânerea în program, ci nevoia ca România să aibă un guvern puternic susţinut în Parlament nu numai pentru perioada de criză, ci şi pentru a reforma instituţiile astea care trebuie reformate. Inclusiv educaţia ca sistem.
Radu Moraru: Spuneaţi aici în urmă cu ceva timp de o lovitură de stat, că unii încearcă şi că nu veţi mai tolera. În noaptea de 30 noiembrie au fost chiar declaraţii publice deja că ceva s-a încercat. Adică pe 30 noiembrie la 21:21, ore din astea, aşa, conspirative, trebuia să se întâmple ceva. Ştiaţi de acest lucru?
Traian Băsescu. Sigur că ştiam, şi v-am spus de când am fost la emisiunea dinainte că ştiam. O înţelegere făcută, şi acum putem vorbi şi de paşii făcuţi iniţial. Pentru că ştiam de înţelegerea de a se anunţa majoritatea, neconstituţional… că o majoritate nu se confirmă decât în Parlament. Nu poţi să vii la preşedinte cu un proces-verbal să spui, noi doi şefi de partid ne-am înţeles să avem o majoritate în Parlament. Singura realitate care… singurul mecanism care îţi probează majoritatea e votul în Parlament, în rest procese-verbale între partide nu pot funcţiona ca argument constituţional. Constituţional, argumentul e votul de învestitură pentru guvern în Parlament. Ştiam de acest lucru şi dacă vă aduceţi aminte, pentru că ştiam am luat decizia să anunţ calendarul înainte de alegeri. Exact pentru a descuraja această acţiune care fusese prevestită nu numai de domnul Dan Voiculescu, dar şi de domnul Nicolae Văcăroiu la Argeş, într-o declaraţie despre care lumea a uitat. Cu puţin timp înainte de declaraţia domnului Dan Voiculescu, care viza suspendarea preşedintelui României, aceeaşi declaraţie o făcuse domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului la acea vreme, la Piteşti. Sigur, se puteau lăsa lucrurile să meargă aşa, dar ar fi însemnat cel puţin un scandal politic major, eu încercând să explic Constituţia asta este… şi atunci am luat decizia să anunţ înainte de alegeri, cu două zile, calendarul. Afirmând că nu încep nicio consultare cu partidele decât după anunţarea rezultatelor oficiale. Ceea ce făcea inutil gestul PNL şi PSD de a-şi anunţa vreo majoritate în noaptea alegerilor, pentru că pur şi simplu nu aveau cu cine să dialogheze. Decât după anunţarea rezultatelor oficiale. Sigur că ştiam şi de… tot dumneavoastră ar trebui să daţi puţin filmul înapoi să vă aduceţi aminte că dumneavoastră, presa, aţi fost cea care a confirmat că a existat şi un plan de a se aduce 30 de mii de oameni în Bucureşti care să susţină noua majoritate. Anunţarea programului a descurajat orice astfel de acţiune. Şi vă mai pot spune un lucru, spre ruşinea celor două instituţii care au făcut exit-poll-urile, INSOMAR-ul pentru trustul Realitatea şi CCSB pentru Antena 1, şi-au corelat rezultatele. Să fie anunţate. Şi le-au corelat în aşa fel, încât să creeze acea atmosferă, iată, câştigătorii, deci ce nevoie mai avem să aşteptăm numărătoarea voturilor, că vă spunem noi din sondajele corelate între INSOMAR şi CCSB, vă spunem noi care e rezultatul adevărat.
Radu Moraru: Pentru a ajuta anunţul respectiv.
Traian Băsescu. Pentru a ajuta intoxicarea populaţiei cu câştigătorii. A fost un joc făcut de oameni politici neinspiraţi. Eu nu acuz partidele şi cu atât mai puţin electoratele acestor partide, electoratele n-au nicio vină.
Radu Moraru: Dar n-au fost şi oameni politici inspiraţi?
Traian Băsescu. Da, eu am fost inspirat.
Radu Moraru: A mai fost cineva? Că se vorbea că unii n-au achiesat în final.
Traian Băsescu. Da, nu toţi, de aceea a şi fost posibilă demontarea cu uşurinţă a acestui joc. Eu când am văzut, dacă aţi observat ambele televiziuni, şi Realitatea şi Antena 3, au dat discursul celui declarat câştigător de INSOMAR…
Radu Moraru: Adică Mircea Geoană. Traian Băsescu. Şi în mod normal, orice element de decenţă te obligă ca al doilea discurs să fie al acelui pe care îl declari pe locul 2. Dar s-a trecut direct la locul 3, la PNL, PD-L fiind uitat de la transmisiunea în direct. Ambele televiziuni, şi Realitatea şi Antena 3, s-au dus de la discursul domnului Mircea Geoană la discursul domnului Călin Popescu Tăriceanu. Omiţând să preia în direct discursul celui pe care spui tu în sondaje că e pe locul 2. Pe urmă au venit în reluare, dar trebuia să pronunţe cuvinte magice acolo la 21:21, cum spuneţi dumneavoastră.
Radu Moraru: Da, domnul Viorel Hrebenciuc ne-a dezvăluit că era la 21:21.
Traian Băsescu. Aşa este. Dar nu toţi oamenii politici au acceptat să intre în jocul acesta. Nu numai că eu am ştiut cum să-mi dozez ieşirile şi afirmaţiile în aşa fel, încât să fac inutil orice anunţ în aşteptarea numărătorii voturilor. Şi pe de altă parte, s-a făcut o numărătoare paralelă perfectă. Dacă vă aduceţi aminte, PD-L a anunţat cu o zi înainte că are cu 2 mandate în plus. Au fost 3, pentru că undeva în judeţul Arad s-au dat două mandate. Şi avem un colegiu de acesta în care sunt doi parlamentari, doi deputaţi.
Radu Moraru: Dar mai sunt nişte momente delicate. Spuneaţi că cele mai delicate au fost până la numirea lui Theodor Stolojan. Şi chiar un coleg de-al dumneavoastră de politică, vă simpatizaţi foarte mult, Adrian Năstase, spunea Guvernul Traian Băsescu 1, Guvernul Traian Băsescu 2. Mi-a plăcut poanta.
Traian Băsescu. O să fie şi Traian Băsescu 3, ca să se înfurie.
Radu Moraru: Asta ce înseamnă, că veţi mai fi preşedinte 5 ani?
Traian Băsescu. Cine ştie? Vă daţi seama ce supărare ar fi, dar cine ştie? Cred că e un moment în care după ce avem guvernul instalat oficial, cred că ar ajuta foarte mult să îndepărtăm orice dubiu legat de prima desemnare. Am vrut să fiu extrem de corect cu toate partidele. Puteam, dacă vă aduceţi aminte, joi s-au anunţat rezultatele oficial, iar eu vineri am convocat partidele la consultări. Unul câte unul au intrat toate partidele şi au fost trei partide care au revendicat funcţia de premier. PNL, PSD şi PD-L. Eu puteam să închei consultările vineri. Era procedura constituţională îndeplinită, pentru că aveam de ieşit public să spun, sunt trei partide, înregistrările acestor discuţii există, deci e de netăgăduit, sunt trei partide care au revendicat funcţia de premier. PNL, PSD, PD-L. Dintre aceste trei partide, cel mai mare număr de locuri în Parlament îl are PD-L. Ca atare, am luat decizia desemnării premierului de la PD-L. Şi încheiam subiectul vineri. Am spus că este bine pentru sănătatea democraţiei să las şi partidele să se întâlnească în week-end, sâmbătă şi duminică, şi am anunţat că voi avea o nouă rundă de consultări luni. Şi am făcut această nouă rundă de consultări luni. La consultările de luni am constatat că nu s-a declanşat nicio altă soluţie. Dacă ar fi găsit o soluţie eram dispus să o discutăm. Ca atare, la sfârşitul consultărilor celei de-a doua runde de consultări, după ce au avut două zile jumătate în care s-au petrecut acele întâlniri care s-au văzut, dar şi foarte multe care nu s-au văzut public, la terminarea consultărilor, luni am informat partidele că, menţinându-se status quo al celor trei partide care toate vor să aibă premierul, am luat decizia desemnării unui premier de la PD-L. Cred că n-am făcut public luni acest lucru. Am mai lăsat până miercuri desemnarea premierului, dintr-un motiv simplu. Am sperat până în ultima clipă ca un partid, şi ar fi o minciună să nu spun, ca PNL să se flexibilizeze. Pentru că ştiam, dacă l-aş fi desemnat pe Theodor Stolojan luni după consultări, practic închideam eu uşa pentru PNL. Sau exista riscul să o închid. Şi atunci am mai amânat anunţul public al numelui premierului până miercuri, în speranţa că se produce o flexibilizare la PNL.
Radu Moraru: De ce a fost atât de rigid PNL-ul? Aveţi vreo explicaţie?
Traian Băsescu. Numai ei o pot explica. Îmi dădeam seama că opţiunea de a-l desemna pe Theodor Stolojan premierul desemnat ar fi închis accesul PNL la flexibilizare şi am mai stat până miercuri. Miercuri însă nu mai puteam întârzia, pentru că intram în acel calendar în care la 10 zile de la desemnarea premierului trebuie să te prezinţi cu guvernul şi programul în Parlament, şi în acelaşi timp să îmi menţin şi obiectivul de a avea guvern pe 22, aşa cum anunţasem înainte de alegeri. În acel anunţ, cu două zile înainte de alegeri am fixat un calendar care avea două variante, guvern pe 22 sau pe 29. Şi mi-am dat seama că pot să conduc lucrurile de aşa natură, încât să îl am pe 22. Pentru că pe 29 să ai guvern nici nu apucă să deschisă uşile ministerelor până pe 1 ianuarie, să înceapă să facă evaluările.
Radu Moraru: Dar era să nu vă iasă.
Traian Băsescu. Era, dacă nu era voinţă politică. Dar miercuri, odată cu anunţarea premierului, s-a produs şi opţiunea mea de a nu mai aştepta PNL-ul şi de a spune, domne putem face o majoritate cu PSD-ul. O majoritate care nu e dorită. Dacă mi-e permis să spun, poate, de oameni care nu mi-ar fi plăcut să o dorească. Dinu Patriciu nu o voia, Sorin Ovidiu Vântu nu o voia, Fenechiu nu o voia, domnul Ion Iliescu nu o voia, domnul Adrian Năstase nu o voia, domnul Viorel Hrebenciuc nu o voia. Şi am ajuns la concluzia că e o alianţă nedorită exact de cine aş vrea să nu o dorească.
Radu Moraru: Dar parcă lui Viorel Hrebenciuc i-a plăcut în final?
Traian Băsescu. Eu vă spun, poate că nu e bine ca un om politic să spună ce gândea în acele momente. Şi eu i-aş ruga pe toţi cei care se aud nominalizaţi să nu se supere. Dar până la urmă poate că pentru dumneavoastră, pentru cei care vor să ştie cum a gândit un preşedinte… că oricum, nu spun tot, domnul Radu Moraru.
Radu Moraru: Nu spuneţi, să ştiţi că am constatat.
Traian Băsescu. Dar ceea ce cred că se poate spune, că vorbesc despre mine, nu despre alţii. Ce am gândit eu. Nu cred că e un lucru rău să spun ce am gândit. E, asta am gândit. Am zis… deci cine spune că refacem FSN-ul… Păi Petre Roman e la PNL, Ion Iliescu nu are nicio funcţie decât preşedinte de onoare, dar nu vrea această alianţă, Mircea Geoană a intrat în PSD după mandatul CDR, a intrat în PSD ca ministru de Externe în Guvernul 2000-2004, deci nu avea nicio legătură cu FSN-ul. Şi atunci am spus, e o şansă să avem un guvern puternic în care nu sunt implicaţi în negociere exact cei care ar putea fi expresia începutului democraţiei.
Radu Moraru: Deci credeţi în independenţa miniştrilor faţă de ceea ce clamaţi dumneavoastră, grupurile acelea de interese, grupurile oligarhice?
Traian Băsescu. Acum da. Îmi doresc din tot sufletul să rămână miniştri ai Guvernului României până la capăt şi să nu ajungem iarăşi, ăştia trei miniştri de la naşul Fenechiu, la Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, ia de aici. Ia Adomniţei, ia ăla la Interne, mai ia şi… se livrau la snopuri de câte trei miniştri. Ăştia sunt ai lui Fenechiu, ăştia ai lui Sorin Ovidiu Vântu, ăştia ai lui Dinu Patriciu. Fiecare cu stăpânul lui. Îmi doresc din tot sufletul, şi sper să fie aşa, ca oamenii ăştia să rămână miniştri în Guvernul României. Şi nu oamenii lui X şi ai lui Y.
Radu Moraru: Trebuie să aplaudăm, aici merită. Sună frumos, miniştri în Guvernul României.
Traian Băsescu. Pe de o parte. Pe de altă parte, am observat că se încercă o chestiune, sunt miniştrii baronilor… Acest lucru trebuie să îl înţelegem odată pentru totdeauna. Oamenii politici fără susţinere nu pot ajunge miniştri. Ca să fie desemnat, şi în PD-L şi în PSD s-au dat nişte voturi. Voturile acelea vin de la oameni politici. Cei care sunt membri ai structurilor de conducere. Nu e niciun rău pentru un om politic că voturile vin de la oameni politici. Fie ei mai mult sau mai puţin agreaţi, dar legitim prezenţi în structurile de conducere…
Radu Moraru: Întrebarea e cât ne costă pe noi, românii, că dacă ne costă enorm, atunci nu merită.
Traian Băsescu. Costul enorm e atunci când cei care împing miniştrii în guverne nu sunt oameni politici, ci sunt oameni din afara politicii, care exercită control pe câte un grup de miniştri. Eu sper ca oamenii ăştia să rămână toţi susţinuţi de oameni politici. Şi vă mai spun un lucru, domnul Radu Moraru, nu poate fi concepută conducerea unei ţări cu tehnocraţi nesusţinuţi politic. Sunt perioade, am avut începuturile democraţiei când a funcţionat… nicăieri în lume miniştrii nu sunt tehnocraţi, ci sunt oameni politici. Pentru că meseria oamenilor politici este exercitarea puterii. Un tehnocrat va face socoteli. Un om politic, chiar dacă ştie să facă mai puţine socoteli decât un tehnocrat, ştie să stabilească obiective şi să mobilizeze instituţia să-şi atingă obiectivele. Pentru că ăştia sunt oamenii politici. Ei nu fac politică, pentru a nu contribui la putere într-un fel sau altul.
Radu Moraru: E adevărat, pentru ei jocul o fi palpitant. Întrebarea este dacă pentru noi se va simţi chestia asta? Că negocierile ăstea care fac parte din jocul politic sunt spectaculoase, dar pentru oamenii politici care înving, reuşesc să ajungă în guvern, sunt miniştri, premieri, dar pentru noi, oamenii … ştiţi ce i-am întrebat înainte? Ce probleme aveţi? Toţi mi-au arătat, banii. Deci…
Traian Băsescu. Păi da, dar tot deciziile oamenilor politici vor fi cele care uşurează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Sau dacă sunt proaste şi nu sunt cele care sunt în interes public, sunt cele în interesul… nu mai spun grupuri de interese că deranjează, văd asta. În interesul domnului Fenechiu sau a domnului Dinu Patriciu.
Radu Moraru: Asta nu deranjează.
Traian Băsescu. Nu pe atât de mulţi. Dacă sunt în interesul lor, sigur că nu face acel minim măcar pe care îl poţi face. Pentru că într-o ţară, cum e România, e clar că nu există suficientă performanţă economică să faci din toţi românii oameni fericiţi din punct de vedere material. Dar măcar ai obligaţia să încerci să împingi lucrurile către o zonă de trai decent. Vă dau un exemplu de abordare pe care eu am şi criticat-o, am şi încercat să o explic. Dacă discutăm de pensii vreau să cred că noul guvern va avea o altă abordare. Dau numai exemplul măririi de pensii de la 1 octombrie. Cu 20% s-au mărit pensiile. Şi la cel care avea pensie de 10 mii de lei noi şi la cel care avea pensie de 300 de lei noi i s-a dat tot 20%.
Radu Moraru: Nu e rău…
Traian Băsescu. Numai puţin. Ce a însemnat 20% pentru cel cu pensie de 10 mii? 2000 de lei. Deci de vreo 6 ori pensia de 300 de lei. Iar ăstuia cu 300 de lei i-a dat 60 de lei, deci i-a făcut 360 de lei. Încă ar fi bine dacă aceşti bani se luau din fondul de pensii. Pentru că în fondul de pensii principiul trebuie să fie pensie după cât ai contribuit. Dar doar circa 4% erau din fondul de pensii. Restul erau bani din bugetul de stat, iar fondul de pensii trebuie să funcţioneze pe principiul contributivităţii. Ai 4%, poţi să măreşti pensiile, foarte bine, 4% de sus până jos. Dar ce aduc din bugetul de stat, de ce nu dau după principiul solidarităţii? Pentru că ăştia sunt bani colectaţi de la toţi. Deci cred că tipul acesta de abordări, un guvern responsabil…
Radu Moraru: Ar putea modifica rapid?
Traian Băsescu. Nu numai, după părerea mea trebuie să o facă. Pentru că numai pentru anul viitor se iau din bugetul de stat pentru fondul de pensii 1,2 miliarde de euro. Aceşti bani nu sunt bani care se cuvin pe criteriul contributivităţii. Ci ei pot fi adăugaţi la pensiile mici. Celui cu pensie de 10 mii, că avem moda asta a pensiilor de 10 mii de la regii, de la agenţii, când se pensionează oamenii, cu pensiile astea se pensionează. Lui îi dau 4% că atât îmi permite venitul din fondul de pensii, iar miliardul acesta şi jumătate…
Radu Moraru: Sau nu îi dau.
Traian Băsescu. Nu, a contribuit, trebuie să îi dau.
Radu Moraru: A contribuit printr-o şmecherie de asta de 2-3 ani.
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, dacă le luăm pe toate o să constatăm foarte multe de astea. Şi atunci dacă pot să îţi dau 4% din fondul de pensii, dau 4% de sus până jos. Dar miliardul jumătate pe care îl aduc din bugetul de stat, acesta spun pensie plus din bugetul de stat, ca să trăieşti onorabil. Cât ar trebui să ai o pensie onorabilă? 480 de lei. Deci ce aduc din bugetul de stat trebuie să meargă pe principiul solidarităţii, pentru că nu a contribuit nimeni pentru acei bani, ci contribuie 22 de milioane la aceşti bani. Nu cei care sunt la pensie au contribuit la formarea acestui venit. Deci iată o măsură pe care un om politic responsabil poate să o ia. Şi cel cu 10 mii pensie să ştiţi că nu va face decât să îşi mai pună mai mult în cont dacă îi dai 20% şi lui, pe când cel cu 360 de lei pensie îi îmbunătăţeşti viaţa indiscutabil.
Radu Moraru: Vreau să vă întreb şi de profesori, că e o miză. În timpul opoziţiei, PD-L susţinea mărirea salariilor pentru profesori, PSD mai abitir. Acum sunt la guvernare. Vor onora această promisiune? Şi sunt mai multe, dar astea două mi se par mari, pensiile şi salariile profesorilor.
Traian Băsescu. Eu cred că dacă educaţia e o prioritate naţională, aşa cum o definim toţi, indiferent cât de grea ar fi situaţia bugetului, a deficitului, trebuie să găsim soluţii. Nu ştiu dacă neapărat şi profesorilor universitari. Ei intră la categoria aceea cu pensia de 10 mii. Că au mulţi dintre ei câte 2-3 catedre. Două ore pe lună, câştigă bani mulţi. Dar profesorul care vrei să îţi predea limba engleză, să predea copilului IT, să predea matematică-fizică, nu poţi concepe că îl aduci pentru 700 de lei să predea în şcoli. Şi din cauza asta avem 9000 de suplinitori, deci oameni numai cu liceu, în sistemul de educaţie. Deci cred că după ce guvernul priveşte la resursele bugetare trebuie să rămână o prioritate soluţia pentru salariile profesorilor.
Radu Moraru: Veţi sprijini premierul să reducă agenţiile guvernamentale?
Traian Băsescu. Total.
Radu Moraru: Pentru că eu o spun de juma de an, acolo sunt 6 miliarde de euro economie dacă restructurăm salariile ălea mari. Veţi avea forţa asta? Că acolo sunt interese mari, sunt salarii mari. Sunt barosani care câştigă de ani de zile.
Traian Băsescu. Nu or să mai câştige, domnul Radu Moraru. Nu or să mai câştige. O să vă mai spun un lucru care iar trebuie spus. Avem două categorii: agenţiile, dar şi justiţia. Mă uitam ieri, şi astăzi am semnat decretele pentru trecerea la pensie a 75 de magistraţi. Pensiile cu care ies sunt mult mai mari decât salariul meu, domnul Radu Moraru. Am văzut pensie de procuror militar de 13 mii de lei şi mai ia şi pensia de la Armată. Aţi văzut-o pe doamna aceea care a fost găsită sub influenţa băuturilor alcoolice în maşină şi a făcut mare scandal la Dâmboviţa? Acea doamnă iese la pensie cu pensie mai mare decât salariul meu. Deci aici trebuie să venim într-o realitate a aşezării salariilor. Şi dacă Guvernul Călin Popescu Tăriceanu n-a avut curaj să înfrunte judecătorii, e timpul să o facem. Şi este timpul să o facem, cum?
Radu Moraru: Dar poate unii merită totuşi?
Traian Băsescu. Nu, despre altceva discutăm aici, nu despre cei care îşi merită banii. Eu am semnat, obligat de Constituţie, încadrarea în 2007 a circa 30 de oameni în magistratură. Ca urmare a Hotărârii CSM. 2007 sau 2006. Mi-a venit o hotărâre a CSM pentru 30 de judecători selectaţi fără concurs să fie angajaţi în instanţele noastre. Proveneau din jurişti consulţi, din avocaţi, din orice. Am trimis Hotărârea CSM înapoi, spunând măi oameni buni, aceşti oameni au 52, 55, 56, 59 de ani, mi-i trimiteţi în magistratură după ce o viaţă întreagă s-au ocupat de altceva, îi facem judecători la capăt de carieră pentru pensie. Acum câteva zile am semnat decretele de pensionare exact a acestor oameni care au venit câteva luni în magistratură ca să ia pensie de 7-8 mii de lei. Aşa ceva nu mai poate fi tolerat într-un stat democratic. Sunt cel care susţine ca magistraţii să aibă salarii mari pentru a nu avea tentaţii. Dar de aici până la a te juca de-a justiţia bătându-ţi joc de banii publici fără măsură e cale lungă. Agenţiile şi magistratura… şi vă spun ce se întâmplă, în momentul de faţă avem şi alt fenomen, iese la pensie, după care vine şi se angajează din nou ca judecător. Sunt realităţile noastre. La fel cum…
Radu Moraru: Deci tipul acesta de şmecherie trebuie desfiinţat.
Traian Băsescu. La fel cum în MApN s-au pensionat domnii generali… eu am mult respect pentru armată. Dar când îi vezi pensionaţi, după care se duc la domn ministru şi se angajează, şi au şi pensie, şi salariu pentru funcţia din MApN, şi sunt numai vreo 400 de oameni în situaţia asta, numai în MApN. Deci sunt lucruri asupra cărora acest guvern trebuie să acţioneze. Această clientelă din aparatul public al statului trebuie să dispară imediat. Nu spun că de aici va veni bunăstarea românilor, dar puţină echitate trebuie să existe. Agenţiile nu mai vorbim, le-aţi prezentat dumneavoastră mult mai bine decât aş putea să o fac eu aici.
Radu Moraru: Agenţiile, cu şefi, secretare, maşini, sunt miliarde de euro.
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, în concluzie, aceste lucruri pot fi făcute de oameni politici, nu de tehnicieni. Oamenii politici pot să facă mizeriile care sunt acum în sistemul de salarizare, cum tot oamenii politici pot să spună stop acestui dezmăţ din salarizarea publică.
Radu Moraru: Şi credeţi că aceşti oameni politici din Guvernul României, că e ministrul Justiţiei care nu mai e susţinut de liberali, evident, e renegat, dar ceilalţi au susţinerea necesară în partid ca lucrurile să se mişte către bine?
Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, eu sunt convins că o au, mai ales că aş vrea să înţelegeţi un lucru care a tot fost vehiculat. Din punctul meu de vedere, guvernul trebuie să uite că sunt alegeri prezidenţiale în 2009. Am tot văzut bătându-se monedă, preşedintele vizează alegerile prezidenţiale. Nu vreau să existe niciun fel de influenţă, în primul rând habar n-am dacă eu voi candida sau nu în 2009. Ceea ce m-a interesat însă, m-a interesat un guvern puternic care să ia măsuri dure, pe de o parte, în această zonă a administraţiei publice, iar pe de altă parte, să poată să ia măsuri care să diminueze şocul crizei economice. Pentru că nu e o criză generată aici, băncile noastre sunt solide, dar societăţile româneşti nu au piaţă, nu au unde să vândă. Degeaba produci aluminiu la ALRO Slatina, dacă nu ai unde să vinzi, produci o lună. Se face producţia pe stoc, ai rămas cu banii blocaţi…
Radu Moraru: Agricultură, putem să exportăm.
Traian Băsescu. Agricultură putem să facem, se va mânca, vom mânca probabil şi în continuare, deci e o chestiune de reorientare. Infrastructură, IMM-uri care să valorifice producţia agricolă. Dar aici a fost intenţia mea să vă dau câteva elemente care să vă arate că oamenii politici sunt cei care pot lua astfel de decizii, şi nu tehnicienii. De aceea eu m-am bucurat văzând că în ambele partide a fost o competiţie internă. La unii exprimată mai stângaci. La alţii mai ascuns, dar a existat şi acolo.
Radu Moraru: Stângaci, vă referiţi la capete în gură?
Traian Băsescu. Mai stângaci, cu stat în spate, unul-altul, unul avea interes că nu ştiu ce să facă pe litoral, a susţinut un om, s-a asociat cu alte organizaţii…
Radu Moraru: Iată că a fost competiţie.
Traian Băsescu. A fost competiţie şi oamenii s-au bătut pentru proiecte, nu pentru a fi omul lui…
Radu Moraru: E adevărat, dar domnul preşedinte, eu vreau să nu lăsăm lucrurile neclare. Eu, cred că îşi aduc aminte telespectatorii, am spus despre Emil Boc în urmă cu două luni, într-o emisiune în direct cu el, am spus, domne, mie-mi place de dumneata, că mi se pare că aşa ar trebui să fie omul politic. Nici foarte uns cu toate alifiile, nici să mă aburească. El e constant de când e om politic. Dar atunci n-am spus şi am să spun acum, eu cred că el ar putea să reuşească dacă ar avea curajul vieţii. Adică să înţeleagă că el ajuns în această poziţie va trebui să aibă curajul vieţii. Ori… ori se duce la culcare de tot. Credeţi în Emil Boc din punctul acesta de vedere, că va avea momentul acesta?
Traian Băsescu. Eu cred, pentru că Emil Boc e un om drept. Sigur, nu luăm în consideraţie disputele politice. Atunci oamenii îşi spun orice de multe ori. Dar Emil Boc e un om extraordinar de corect. N-a auzit nimeni de Emil Boc să fie suspectat de nu ştiu ce afaceri şi uite că a făcut un mandat de 4 ani la Primăria Cluj. Are reputaţia intactă. E un om care lucrează cu legile în mână. Nu face compromisuri de la lege sub nicio formă, de la proceduri… şi e un om care simte nedreptăţile, le vede. Şi sunt convins că va face tot ce ţine de el şi îşi va obliga guvernul să restabilească elemente de echitate în foarte multe domenii. Inclusiv în salarizarea din sistemul bugetar.
Radu Moraru: Întrebarea este, aveţi încredere în el, aşa cum spuneaţi că veţi numi un premier de încredere, şi pentru faptul că i-aţi dat partidul, practic, în urmă cu 4 ani, şi a rămas la cârma partidului?
Traian Băsescu. Ştiţi că am avut o premoniţie atunci? Dacă daţi filmul înapoi, i-am spus la un moment dat, domnule Emil Boc, astăzi îţi dau partidul şi cândva o să îţi dau ţara. Uite că a venit şi …
Radu Moraru: Aşa este, aţi zis-o atunci.
Traian Băsescu. Da, am încredere că acest om e format sănătos, s-a format el…
Radu Moraru: Dar nu e prea apropiat, spun mulţi că e vocea dumneavoastră, o spun şi mai urât…
Traian Băsescu. Cred că e o exagerare. Veţi vedea că Emil Boc nu e un om pe care să-l manipulezi. În schimb, Emil Boc e un excelent partener. Poţi să ai încredere în Emil Boc ca partener. Vreau să cred că nu o să mă dezic niciodată de aceste cuvinte.
Radu Moraru: Publicitate.
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Domnule preşedinte, aţi văzut ce face publicul, ce fac românii atunci când au impresia că ocolim ceva.
Traian Băsescu. Stolojan! Radu Moraru: Da. Dar aţi avut doar impresia, aţi văzut?
Traian Băsescu. Deci aici lucrurile au fost extrem de simple din punctul meu de vedere, probabil mult mai complicate din punct de vedere al domnului Theodor Stolojan. Sigur, dânsul ştia că este şi opţiunea mea şi fusese şi opţiunea PD-L în timpul campaniei. Ştia, de asemenea, foarte bine ceea ce nu-i spusesem, dar înţelegeam amândoi, că ar fi extrem de dificilă o desemnare a dânsului în cazul în care se face o alianţă cu PNL. Din acest motiv a avut răbdare din ziua alegerilor şi până miercuri, când nu se mai putea întârzia desemnarea, acest om nu a deschis, deşi am avut multe întâlniri cu dânsul… nu a deschis niciodată subiectul desemnării până miercuri, deci de la ziua votului până miercuri când l-am desemnat. Niciodată, deşi m-am întâlnit cu dânsul de 5-6 ori în acest interval. Miercuri l-am invitat la mine, ne văzusem şi marţi, dar nu am spus nimic, încă mă gândeam poate vine o ofertă de la liberali, poate miercuri dimineaţă, mai ales că nu au fost numai discuţiile care s-au văzut la TV, au fost şi alte discuţii legate de o alianţă PD-L – PNL. Miercuri l-am invitat la mine, i-am spus că îl desemnez, am avut o discuţie destul de lungă înainte de desemnare, am ieşit la presă, am anunţat numele miercuri. După anunţul public în care am avut eu anunţul şi dânsul o scrută intervenţie de la Cotroceni, ne-am retras din nou în birou…
Radu Moraru: Rece, scurtă acea secvenţă. Nu a avut emoţie.
Traian Băsescu. Aşa am şi spus în programul de după alegeri că este un anunţ şi nu o conferinţă de presă. Mai ales că eu m-am ferit în această perioadă să am vreo nuanţă în declaraţiile publice, care să altereze cumva atmosfera dintre partide. Am mai stat de vorbă după anunţ, după care dânsul s-a dus la partid, începuse negocierile cu PSD-ul, dacă nu mă înşel, în după-amiaza aceea, eu mi-am văzut de treburile mele, seara am plecat acasă, a doua zi dimineaţă am plecat la Bruxelles. Deci miercuri anunţul la prânz, joi dimineaţă nu m-am mai întâlnit cu dânsul până la plecare. Joi şi vineri am fost la Bruxelles, am revenit vineri seara. Nu m-am întâlnit cu nimeni, m-am dus acasă. Doar am avut o discuţie cu Emil Boc cu privire la stadiul negocierilor cu PSD. Sâmbătă am avut o întâlnire cu Colegiul Director al PD-L, întâlnire care a fost profund deformată, plecată pe surse. Vă pot spune că printre cele ce au ieşit public a fost şi referirea la critica pe care am adus-o conducerii PD-L şi am adus-o cu dragoste. Le-am spus de ce! L-am criticat şi pe Vasile Blaga şi pe Adriean Videanu pentru Bucureşti şi pe Radu Berceanu pentru preşedinţia CJ Dolj şi câţiva membri vechi pe care îi văzusem eu aşa purtaţi prin toate organizaţiile şi proptiţi la candidaturi la sectorul 3, că acolo ieşi, deşi el era preşedinte de organizaţie în sectorul 5, dar nu a candidat la el în organizaţie. Şi aşa am ajuns la afirmaţia şi mai era un exemplu, l-am dat şi pe acela, am spus, măi oameni buni, dacă mergeţi pe principiul să vă duceţi la guvern cu clienţii, nu faceţi nimic, daţi şansă… în guvernare ne trebuie experienţă, dar daţi o şansă şi tinerilor. Probabil acesta a fost mesajul. Niciodată nu am pus problema excluşi din guvernare cei vechi, să vină numai noi, cum să guvernezi pe vremuri de criză cu oameni noi? Numai cu oameni fără experienţă! Nu e posibil aşa ceva. Deci mesajul meu a fost nu cumva să aduceţi alături de voi în guvern prietenii voştri şi prietenii prietenilor voştri. Luaţi oamenii pe performanţă electorală. A primit vot de la electorat? Ăla e om care poate fi luat în consideraţie să meargă în guvern. Dar prietenul tău care nu poate face mare lucru nu are ce să caute în guvern numai pentru că îl susţii tu. Deci aceasta a fost discuţia la PD-L şi au mai fost şi altele legate de probleme, pentru că toţi descoperim bugetul pe măsură ce trece timpul. Situaţia bugetului a fost o enigmă şi pentru preşedintele României, pentru că s-a refuzat transmiterea de informaţie corectă.
Radu Moraru: Dar acum ştiţi bugetul?
Traian Băsescu. Nici acum, doar din declaraţiile lui Varujan Vosganian, care văd că a mai lăsat la deficit la 4%. Probabil o să îl găsim 5 ca să… dar vă spuneam filmul cu Theodor Stolojan. Deci miercuri l-am desemnat, joi, vineri am fost plecat, sâmbătă am avut întâlnirea de la Clubul Diplomaţilor cu Colegiul Director al PD-L. După această întâlnire, care s-a terminat la 13, eu nu am stat mult, doar le-am spus ce aveam de spus şi am plecat, şi o să mă întrebaţi de ce îi spui PD-L-ului? Îi spun pentru că din partidul acesta am plecat şi mi-e drag, iar de la mine se vede mai bine ce e la ei în partid, decât de la ei când se uită unul la altul.
Radu Moraru: Aţi văzut că nu v-am întrebat. Bănuiam!
Traian Băsescu. Deci joi, vineri întâlnire. S-a terminat întâlnirea la Clubul Diplomaţilor şi am plecat la birou. La 5 minute a venit domnul Theodor Stolojan şi mi-a pus pe masă hârtia scrisă că predă mandatul.
Radu Moraru: Sâmbătă deci?
Traian Băsescu. Sâmbătă. Sigur, rugămintea mea a fost la dânsul să nu fie o discuţie definitivă, să o mai analizeze şi să mă informeze duminică asupra deciziei finale.
Radu Moraru: Ce motiv v-a spus?
Traian Băsescu. Nu mi-a dat nici un motiv domnul Theodor Stolojan. Mi-a spus că e decizia dânsului, de altfel nici în depunerea mandatului nu există un motiv.
Radu Moraru: Dar trebuie să fi existat şi mă gândesc că eraţi foarte curios?
Traian Băsescu. Am fost foarte curios, dar nu am aflat mai mult decât aţi aflat dumneavoastră de la mine, nimic adică!
Radu Moraru: Da. Poate că e unul din lucrurile pe care nu le puteţi spune sau nu le spuneţi.
Traian Băsescu. Singurul care are dreptul să vorbească despre motivul pentru care a depus mandatul de prim-ministru este domnul Theodor Stolojan. Altfel eu aş putea doar să fabulez, să presupun. Cel care ar vorbi este domnul Theodor Stolojan şi nu aş încerca să fac nici o speculaţie şi din respect pentru dânsul.
Radu Moraru: Dar şi domnia sa din respect pentru noi toţi şi pentru dumneavoastră că l-aţi desemnat trebuie să spună ceva.
Traian Băsescu. Când va considera oportun o va face. Deci sâmbătă mi-a depus mandatul. Rugămintea mea a fost, şi dânsul a fost de acord cu asta, să îmi reconfirme duminică. Am spus, domnule prim-ministru, vă mai gândiţi şi la noapte, ne auzim… relaţia mea cu dânsul nu este una… vă mai gândiţi! Pur şi simplu l-am rugat să reflecteze.
Radu Moraru: Să stea până a doua zi, duminică.
Traian Băsescu. Da. A fost de acord să stea până duminică şi să îmi confirme duminică. În aceste condiţii, eu nu am înregistrat depunerea mandatului pentru că rămăsese depunerea sub rezerva confirmării duminică. O să şi vedeţi dacă vreodată va fi publică depunerea mandatului data documentului scrisă de dânsul este 13, iar înregistrarea la cabinetul preşedintelui României este 14 exact, pentru că fusese această înţelegere cu confirmare duminică. Duminică mi-a reafirmat decizia dânsului că e irevocabilă. Eram într-o situaţie foarte dificilă, pentru că duminică se semna protocolul între PD-L şi PSD. Şi atunci am luat decizia să-i invit pe cei doi preşedinţi de partide să îi informez înainte de semnarea protocolului, lucru pe care l-am făcut cu circa o oră înainte.
Radu Moraru: Asta e o mare dezvăluire.
Traian Băsescu. Dar cei doi preşedinţi de partid au spus dar să vorbim şi noi cu dânsul. Luni dimineaţă a fost o discuţie în trei: eu, domnul Theodor Stolojan… în patru, Mircea Geoană şi Emil Boc, toţi încercând să renunţe la depunerea mandatului. De ce era extrem de dificil pentru mine? A fost sâmbătă şi duminică. Pentru că nu poţi într-o astfel de situaţie să spui prim-ministrul desemnat mi-a depus mandatul, dar eu nu pot să vă anunţ că am dat mandat altcuiva. Se intra într-o nebunie politică. Nici nu au fost structurile partidului. Am avut discuţia dimineaţă cu cei patru, Emil Boc a plecat să îşi convoace Biroul Permanent Naţional, dar nu era suficient, îi trebuia şi Colegiul. Birou avea lunea, dar trebuia să îşi convoace Colegiu Director. Norocul a fost că a reuşit să adune peste jumătate din Colegiul Director, să informeze, să ia decizia desemnării lui. În ce situaţie a fost Mircea Geoană, care exact pentru a prezerva o situaţie dificilă, pentru că nu întotdeauna în dificultate trebuie să fie făcute publice sau care creează tensiuni, dezbatere inutilă. Eu ştiam că soluţia este tot în acest grup, preşedinte – preşedinte PD-L – preşedinte PSD. Deci nu avea rost să generez o dezbatere publică până când nu găseam soluţia înlocuitorului. Soluţia o aveam şi puteam, dar trebuia să parcurgă nişte etape statutare din punct de vedere PD-L. Şi atunci a fost decizia, Emil Boc a plecat la partid şi a convocat structurile să legalizeze desemnarea, iar la prânz ceea ce aţi văzut după ce şi Mircea Geoană a rezolvat problemele în interiorul PSD, informându-i, convingându-i că nu e un joc, o cacealma.
Radu Moraru: Da. Pe fondul pe care media făcea speculaţii.
Traian Băsescu. Eu l-am şi rugat să transmită PSD scuzele mele pe incident, pentru că nu aveam ce să fac. S-a stabilit un timeing astfel încât în momentul în care anunţ public depunerea mandatului de către domnul Theodor Stolojan, să pot să spun şi cine e înlocuitorul şi că nu se modifică graficul de instalare a guvernului, că rămâne valabil tot 22. Aici chiar am avut sentimentul că, într-un moment extrem de dificil pentru mine, Mircea Geoană şi echipa din jurul lui au fost extrem de corecţi, pentru că puteau să genereze o dezbatere inutilă.
Radu Moraru: Nu mai avem foarte mult timp. Vreau să vă întreb repede înainte dacă după acest moment atât de dramatic până la urmă cum a ieşit acest guvern? A mai fost în pericol guvernul, coaliţia în momentul întreruperii activităţii în Parlament, în cele două Camere?
Traian Băsescu. Nu. Nici o clipă.
Radu Moraru: Atunci, pentru că suntem la final…
Traian Băsescu. V-aş putea spune că practic ceea ce am spus pot fi lucruri care să genereze oarecare senzaţie, dar ele au arătat două lucruri foarte clar: că era voinţa să respectăm graficul de instalare a guvernului pe 22 şi în acelaşi timp că într-o situaţie dificilă, cum a fost aceea a depunerii mandatului de către domnul Theodor Stolojan, ambele partide au găsit soluţia ca lucrurile să meargă înainte. Ceea ce e foarte important! A arătat maturitate la nişte oameni politici. Probabil în toate vremurile nu am fi ştiut cum să ne dăm în cap unul la altul, că uite ce a păţit preşedintele.
Radu Moraru: Nu, dar era şi nevoie. În criză aşa face orice ţară normală pe lumea asta, oamenii încearcă să rezolve situaţia.
Traian Băsescu. Exact. Adică toţi ne-am dat seama că era realitatea crizei care vine, că nu avem nevoie şi de o criză politică şi că trebuie să rezolvăm lucrurile.
Radu Moraru: Suntem la final. Domnule preşedinte, suntem la 19 ani de la 22 decembrie, de când un dictator a fugit. A fost ajutat să fugă, a fost luat cu forţa. O să aflăm poate odată şi odată. Suntem în anul 20, anul lui Brucan. Credeţi că s-a epuizat toată ura din societate, pentru că eu mai văd în societate, şi în presă, şi pe bloguri, şi în noi încă ură. Am putea să ajungem să avem o singură ţară şi doar mai multe idei?
Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, eu am făcut tot ce a ţinut de mine pentru ca această ură să se diminueze şi v-aş aduce aminte, am condamnat crimele comunismului. Nu oameni, crime, acţiuni, oameni duşi în lagăre, deportaţi, oameni scoşi din şcoală pentru că tatăl său era chiabur, morţii de la canal. Am condamnat crimele comunismului. Interdicţia de chiuretaje, înfometarea, frigul din perioada lui Nicolae Ceauşescu, le-am considerat crime ale comunismului împotriva românilor. Acest lucru l-am făcut! Ce altă mare problemă, care era un lucru de dezbatere, dosarele Securităţii, tot ce am găsit s-a predat. Este public, poate să meargă oricine să vadă. Arhivele Comitetului Central al PCR le-am deschis, are acces cine vrea în ele. Apar şi poze cu Nicolae Ceauşescu şi tot ce vreţi. Nu cred că ar trebui să… că mai am ceva de făcut din punct de vedere al responsabilităţii preşedintelui. Generalii vechii Securităţi nu mai sunt în SRI, în SIE.
Radu Moraru: Deci instituţional credeţi că aţi făcut…
Traian Băsescu. Ce a ţinut de mine am făcut. Sigur erau şi altele, dar nu ţin de preşedinte. Astăzi sunt 19 ani de la revoluţie. Astăzi! Se instaurează un guvern nou la 19 ani. Ce mi-aş dori din tot sufletul, acea fractură care a fost între electoratul PD-L, PD şi electoratul PSD poate începe să se cicatrizeze. Dacă noi politicienii am reuşit să ne înţelegem, poate că şi suporterii noştri fără menajamente, nucleele dure vor spune, frate, totuşi au trecut 16 ani de când s-au despărţit ăştia, hai să vedem dacă mai avem atât de multe de împărţit. Ştiţi ce ar putea să fie? Se poate să îl contrazicem pe Brucan cu un an. El a spus 20, poate am ajuns la democraţie după 19, şi nu după 20 de ani.
Radu Moraru: Şi ultima întrebare.
Traian Băsescu. Este esenţial, nu sunt un adept al ideii să uităm tot, să ştergem tot! Nu. Realităţile nu se şterg, dar nici nu putem merge la nesfârşit să ne tot acuzăm unii pe alţii. Dosarele Securităţii sunt, crimele comunismului sunt condamnate.
Radu Moraru: Dar vă întreb aşa ca cetăţean şi ca preşedinte, ce ştiţi despre revoluţie şi ce ne puteţi spune? Mai sunt secrete clasificate?
Traian Băsescu. Nu. Nu există nimic clasificat, pentru că revoluţia însăşi nu a fost o revoluţie documentară.
Radu Moraru: Deci noi am putea să încercăm să aflăm totul măcar anul acesta, să ştim ce a fost?
Traian Băsescu. De la oameni, de la oamenii care au participat la ea. Toate documentele care ţineau de unităţi militare, ordinele pe care le-au primit, ordinele date de comandanţii lor sunt depuse la Parchet. Nu e nici un jurnal de luptă ascuns din perioada revoluţiei. Toate sunt depuse la Parchet, deciziile care s-au luat, văd că acum nişte condamnări au apărut la Chiţac şi Stănculescu. Nu îmi dau seama ce este în aceste dosare, nu ştiu ce este şi nici cum le apreciază procurorii şi judecătorii, dar am convingerea că în momentul de faţă, cel puţin la nivelul Parchetului General, există voinţa să se finalizeze odată ce e de finalizat. Dacă vor fi vinovaţi în viaţă sau morţi nu mai ştiu.
Radu Moraru: Dar mai e o spaimă că în anii în care eu cred, şi dacă mă credeţi pe mine ziarist, presa a fost… mai liberă de atât nu cred că a fost vreodată şi o spun uitându-mă şi în cameră către telespectatori şi publicul nostru, totuşi mulţi se tem de o dictatură instaurată de Traian Băsescu.
Traian Băsescu. Ţara asta e protejată de dictatură de Constituţia ei. Povestea asta cu dictatura care vine… Păi ce instituţie a statului ar răbda un preşedinte care uită de Constituţie şi începe să facă abuzuri de putere? Ce instituţie a statului?
Radu Moraru: Atunci dacă nu se poate, de ce sunt unii aşa de speriaţi?
Traian Băsescu. Pentru că încă mai cred în puterea propagandei de tip bolşevic. Minte, spune frecvent pentru că până la urmă aşa o să fie. Domnule Radu Moraru, Ion Iliescu, care e un om format de vechiul sistem, a avut toate structurile în mâna lui în trei mandate. A instaurat Ion Iliescu dictatură în România? Nu, pentru că nu se mai poate constituţional.
Radu Moraru: Eu zic că nu i-a ieşit, dar mă rog!
Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, şi dacă a vrut sistemul constituţional, nu îşi mai permite aşa ceva.
Radu Moraru: Are România anticorpi pentru…
Traian Băsescu. Are! Are instituţii care…
Radu Moraru: M-am prins! O să zic bine aţi venit la emisiunea Naşul, anticorpul dictaturii. Domnule preşedinte, ne-aţi făcut onoarea să scoatem această carte, „Traian Băsescu pe Calea Victoriei la Naşul”. Şi dacă nu ne dădeaţi voie tot o scoteam. Noi am considerat că avem 7 ani de acasă şi e prima carte din colecţia Naşul. Vom mai scoate. Sunt câteva emisiuni care cu adevărat au făcut istorie şi eu vă mulţumesc. Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, cred că cele cu Gigi Becali sunt mai pline de haz!
Radu Moraru: S-ar putea! E o carte care fără falsă modestie o recomand tinerilor mei colegi din presă, foştilor, actualilor, viitorilor politicieni, studenţilor, istoricilor, fanilor emisiunii Naşul, fanilor talk-show-ului acestui gen, care nu cred că e pe cale de dispariţie în România, pentru că îl veţi găsi aici pe Traian Băsescu aşa cum este. Nu am cenzurat nimic şi vă mărturisesc că şi mie mi-a plăcut această carte. Sunt cele 10 emisiuni, din 12 am ales noi 10 emisiuni interesante şi spre bucuria noastră Traian Băsescu a acceptat ca toate drepturile de autor, toate beneficiile să fie donate pentru nişte copii mai săraci care să meargă la şcoală. Cartea se găseşte în Orhideea de astă-seară la Carrefour, dar şi în ţară în librării, în Bucureşti în librăriile Sofia, Cărtureşti, Eminescu şi începând cu anul viitor în toată ţara. O carte populară, domnule preşedinte. E a dumneavoastră, pentru că aţi vorbit mult!
Traian Băsescu. Şi a dumneavoastră, domnule Radu Moraru.
Radu Moraru: Mulţumesc mult, domnule preşedinte, o să mergem să lansăm această carte în sală.
Traian Băsescu. Şi eu vă mulţumesc mult şi vă doresc „La Mulţi Ani!” astăzi când aţi împlinit 7 ani de la lansarea emisiunii Naşul.
Radu Moraru: Vă mulţumim! Avem Traian Băsescu pe Calea Victoriei, o carte cu autograf, o carte de interviuri cu Traian Băsescu! Poze din timpul emisiunii şi e prima carte de la Naşul pentru dumneavoastră, domnule preşedinte. Să fiţi iubiţi şi să trăiţi bine!
Traian Băsescu. La revedere! Sărbători cu bine! Eu pot să plec la munte de poimâine că mi-am făcut treaba, să rămână guvernul acum să îşi facă şi ei treaba. La revedere!
Radu Moraru: O seară bună, La Mulţi Ani!
Prin amabilitatea B1TV si Monitoring Media Foto: Cristina Nichitus
Razvan Ionescu a plecat azi de la Cotidianul la Adevarul, unde spera ca va face treaba mai buna decat a fost lasat sa faca sub “Fetele Cotidianului” si spectrul lui Buscu-RAAPPS. Cel putin asta am inteles de la el, dupa ce, diplomatic, mi-a spus ca a preferat sa faca o alta alegere. Traiectoria lui Razvan Ionescu pe masa de biliard a mass media centrale vorbeste si despre agonia presei romanesti (sau, mai precis, a presei din Romania).
In mod clar, de cand Ionescu a fost indepartat de la Evenimentul Zilei, ziarul a mers in jos. Nici acum nu si-a revenit. Dupa cum anunta 7Plus saptamana trecuta, si actualul redactor sef, Horia Ghibutiu, este pe picior de plecare, impreuna cu alti jurnalisti, in ciuda investitiilor si promisiunilor trustului Ringier. Conform 7Plus, EvZ a ajuns la circa 40.000 de exemplare. Problema – aceeasi cam de cand a plecat Cristoiu – este ca publicatia nu are o directie clara, veridica, sincera, ceea ce este valabil pentru mai toate ziarele centrale, aflate intr-o veritabila deriva ideologica. EvZ a comis si greseala, intentionata, de a parea un “oficios”, iar cititorul, care de cele mai multe ori este mai inteligent decat ziaristul si sforarul din spatele lui, respinge intr-un final incercarea de manipulare, oricat de abil ar fi mascata. Mai mult, EvZ a cazut in gaura neagra a ideologizarii excesive si sistematice intr-o directie clar anti-romaneasca, printr-un grup de profitori din gama intelectualilor rosii, asa-numit, caraghios, “Senatul EvZ”. Priviti mutrele din poza si veti intelege. Rezultatul: acreala. Majoritatea lor a rulat in acelasi film, dar la Cotidianul, devenit o foaie volanta a Noii Stangi, o Scanteia mai stufoasa si mai proasta. Din acelasi motiv va si disparea Cotidianul. Cine sa-l mai citeasca? Ei intre ei? Acum, problema se va muta la Adevarul, unde se afla si robinetul de la conducta cu bani. Cum Patriciu va fi milionar si maine, gasca profitorilor se muta, incet dar sigur, lasand in urma doar o dara cleioasa, spre KazAdevarul, MunaiDilema si GazForeign Policy. In mod amuzant, corul aplaudacilor la ordin ai presedintelui s-a transferat de la Evz la Adevarul, ca si cum nici ustoroi n-au mancat nici gura nu le miroase. Cu o satisfactie debordanta Patriciu a “capcanat” “oamenii presedintelui”, rand pe rand – chiar daca sunt de o calitate indoielnica – atat din presa cat si din politic: de la Plesu la Weber si Saftoiu pana la trioul cu un singur tricou Ciocazanu-Cartianu-Nahoi, acum incununat cu Razvan Ionescu. Asta s-ar putea sa le stopeze planurile celor trei de a emigra inapoi la EvZ, dupa cum se zvonea, pana ieri. Insa daca Razvan nu vrea sa aiba parte de insuccesul de la EvZ ar trebui sa aiba grija sa nu cada in aceeasi plasa si sa elimine la timp dinozaurii diplomatiei kaghebiste care si-au facut culcus sub acoperirea dilematicilor foreign policysti. Ceea ce e ca si imposibil. Altfel, cred eu, Adevarul va avea soarta EvZ, a Cotidianului sau a Romaniei libere, parca deja disparuta de pe piata media.
Un ziar care vrea sa se impuna trebuie sa aiba cu ce, pe sufletul cititorului. Dar in primul rand sa fie un ziar cat mai curat, fara “cartite”, turnatori si impostori. Pe cat se poate. Problema presei este de fapt aceeasi cu cea din politica, daca nu si cu cea din servicii. Tot cu ei? Tot aceeasi placa? Unde este suflul nou? Si, mai ales, in ce consta acel suflu indelung asteptat?
Rompetrol Holding, actionarul majoritar al companiei media Adevarul Holding, a preluat tabloidul ucrainian Blic, informeaza publicatia rusa Kommersant, citata de portalul mediabusiness.com.Tabloidul a fost cumparat de la trustul Ringier. Elvetienii au renuntat la acest ziar, cu care si-au facut intrarea pe piata ucrainiana, deoarece a fost un esec.In Romania, dincolo de afacerile din domeniul energetic, omul de afaceri detine si un trust de presa. In portofoliul Adevarul Holding se afla publicatiile Adevarul, Click!, Dilema Veche, Dilemateca si Romania Literara, precum si cateva societati de distributie a presei si de monitorizare.Despre posibila extindere a trustului peste hotare se vorbeste in Romania inca din primavara acestui an. Primele vesti au aparut in martie, in urma unei intalniri la varf a top-managementului trustului. La vremea respectiva, Razvan Corneteanu, directorul general al trustului, a refuzat sa precizeze care sunt publicatiile sau tarile vizate.
Dinu Patriciu a făcut de toate în viaţă: a fost deputat tare în clanţă, a gustat din pita aditivată de ministru al lucrărilor publice, s-a infiltrat în afaceri şi a ras tot ce-a prins, a ajuns barosan de presă, păstorind ziare şi plănuind lovitura şi în audiovizual… A prietenit cu premieri şi s-a duşmănit cu preşedinţi… Are la activ şi oleacă de puşcărie, dar foarte oleacă, doar atâta cât să dea bine la c.v.-ul avocaţilor săi… Polivalent, a jucat şi pe o extremă, şi pe cealaltă, dovedind frumoase capacităţi tehnice şi o bună cunoaştere a trucurilor jocului. A fost când prea-prea, când foarte-foarte. Ca un bătrân corleone, pe care începe să-l supere guta, Patriciu încearcă acum deliciile mecenatului. Mai întâi, şi-a lăsat un barbete semipatriarhal, bun şi pentru că maschează un procent din guşă, apoi şi-a făurit o fundaţie care – ce coincidenţă şi câtă modestie! – îi poartă numele. Prin această fundaţie, după cum zice titlul unei gazete unde Patriciu a pozat recent, el “investeşte în inteligenţa tinerilor”, oferindu-le burse, burse şi burse. Frumos sună, prea frumos! Nu-l văd pe Patriciu scoţând bănuţul dezinteresat din pungă. Mai curând cred că, abil şi atent la posteritatea care vine în gonetă, el încearcă să-şi adjudece, pe căi ştiute, un loc în Rai; dar dacă se poate un loc unde să poată zidi o vilă cu etaj, piscină, garaj şi cu vedere spre sondele de petrol pământene. Desigur, dacă va avea semne că afacerea e haraşo, nimic nu-l poate împiedica să pornească o afacere imobiliară, care să le asigure muşteriilor terenuri în Rai, la preţuri avantajoase. Avantajoase pentru el, se înţelege. Mi-e greu să cred că nea Dinu e vreun fan sau măcar vreun fănică al inteligenţei, precum pozează. Cunoscându-i bine pe Ciocăzanu & Cartianu – aceşti “Tusea & Junghiul”, şefi ai ziarului patrician “Adevărul”, cărora neuronul le cântă-n cutiuţă mişcătoare cântece de singurătate – mă îndoiesc din răsputeri de aşa ceva. Dacă ar avea simţul valorii, pe ăştia doi nea Patry i-ar fi angajat dătători cu mopul pe parchetul redacţiei, nu conducători ai unui ziar istoric, la care au scris Lovinescu, Arghezi şi Sadoveanu.
Pentru ca in cazul Patapievici am putea scapa de dracu’ si am da de ta-sau, bulibasa Plesu, sau chiar de ma-sa, papesa Mungiu, ambii aflati in conducerea ICR, prezentam prima parte a unui material de analiza si sinteza care expune Reteaua ruseasca din Romania:
Am mai precizat anterior ca analiza Cazului Patriciu este, in opinia noastra, de o covarsitoare importanta in sensul perceptiei orizontului societatii romanesti in intervalul urmator. Patriciu este un exponent ilustrativ, este expresia unei tipologii a oligarhiei romanesti. Aparitia sa recenta la rampa, cu un interviu in care a socat opinia publica sustinand ca Justitia ar trebui sa fie o afacere privata si ca reprezentantii statului ar trebui sa slujeasca oligarhia, arata continutul aproape patologic al reprezentarilor despre lume si viata ale acestui reprezentant de frunte al cleptocratiei.
Preocuparile sale de resort politic si social interfereaza si cu zona culturala si a societatii civile, spatiu din care se hraneste si se recruteaza clasa politica. Grupari mai mult sau mai putin vizibile ancorate in zona spatiului societatii civile, sau in civil, au rol de control si influenta, astfel ca am considerat necesara dezvaluirea legaturilor dintre astfel de grupari si politica cinica a Noii Oranduiri Oligarhice, oranduire reprezentata si ilustrata de Patriciu.
Am plecat de la convingerea ca Patriciu personifica resurectia grupurilor ascunse – conspirate pana in prezent – care au capitalizat resursele principale economice si acum isi asuma, la vedere, un post comisarial, de control total politic. Atat actualul premier, cat si cel care va urma sunt pioni ai lui Dinu Patriciu.
Preocuparile de politica culturala ale lui Dinu Patriciu nu sunt de azi, de ieri. Rompetrol Holding detine, pe langa cotidienele Adevarul si Click, si grupul de presa Satiricon (Dilema veche, Dilemateca – girate de Andrei Plesu si revistele Plai cu boi, Aspirina saracului – create de Mircea Dinescu si Romania literara – girata de Nicolae Manolescu). Matricea functionala, trasaturile si definitiile constitutive ale curentului cultural reprezentat de gruparea adapostita de ROMPETROL dezvaluie o accentuata si apasata orientare antiromaneasca.
Atacul la Eminescu pleaca din garnizoana Rompetrol si este hranit logistic de reteaua lui Patriciu. ROMPETROL adaposteste una dintre cele mai agresive grupari antiromanesti – o contraelita care are drept tinta constanta demolarea efigiilor nationale si a reperelor identitare. De ce un grup petrolier a ajuns baza logistica a acestei Miscari, plecata din curtea GDS, este un domeniu de analiza separat, asupra caruia vom reveni.
Banii proveniti din afacerile cercetate penal, din deturnare de fonduri, spalare de bani, evaziune fiscala, manipulare a pietei, tranzactionare nelegitima la Bursa, administrare frauduloasa etc. au ajuns in pusculita unor fete simandicoase, cu preocupari elevate. Grupul de crima organizata (conform Rechizitoriului DNA) creat si coordonat de Dinu Patriciu, organizat intr-o masinarie a infractiunilor, a reusit crearea unei baze a organizatiilor negre cu gulere albe ale societatii romanesti chiar in interiorul societatii civile.
Este ilustrativ cazul Fundatiei Noua Europa, beneficiara a banilor obtinuti prin frauda. Potrivit Oficiului National de Combatere a Spalarii Banilor, in data de 18.10.2002, Tudori Fondation a incasat suma de 6.600.000 USD de la OMV Aktiengesellschaft din Austria, reprezentand plata partiala a pretului de cumparare pentru societatea ROMPETROL. In data de 22.10.2002, din suma pe care a incasat-o, Tudori Fondation a efectuat mai multe plati. Una dintre ele, de doua milioane USD, a fost varsata in contul Fundatiei Anonimul, deschis la Banca Italo-Romena, cu explicatia donatii. Din acest cont s-au constituit depozite, iar 4,02 miliarde au fost transferate catre Fundatia Noua Europa.
Andrei Plesu este fondator si presedinte al Fundatiei Noua Europa, iar membrii Consiliului de Administratie – Victor Babiuc, Maria Berza, Heinz Hertach, Helga Junkers, Joachim Nottelbeck, Heinz Rudi Spiegel, Serban Stati si Andrei Pippidi, sotul Alinei Mungiu Pippidi, sefa “Coalitiei pentru un Parlament Curat”.
Este semnificativ ca pe lista cu politicienii patati intocmita de Alina Mungiu, sefa a SAR, o pseudosocietate academica de apartament, Patriciu nu a figurat si nici subordonatul sau, Calin Popescu Tariceanu, desi era publica informat ia despre anchizitionarea de autoturisme Citroen de catre institutii din subordinea Ministerului Industriilor, de la Tariceanu direct, practic, deoarece acesta era unic importator. Mungiu si-a asumat functia de comisar al spatiului public, oferind certificate de buna purtare selectiv insa, dupa cum se vede.
Si o alta organizatie academica s-a aflat pe statul de plata cu bani proveniti din frauda. La data de 07.11.2002, membri fondatori si actionari ai Academiei Catavencu au fost platiti cu suma de 8.626.095.788 lei din aceeasi sursa mentionata de Oficiul National de Combatere a Spalarii Banilor.
Revenind la afacerile culturale ale lui Patriciu, este de mentionat ca protejatul sau, Andrei Plesu, este totodata si fondator, alaturi de Dinu Patriciu, al unei alte fundatii liberale, Institutul de Studii Liberale. Printre membrii fondatori se mai numara Zoe Petre, Nicolae Manolescu, Horia Roman Patapievici.
Cum a ajuns partenerul lui Patriciu, Andrei Plesu, consilierul prezidential al lui Basescu, este un mister care face parte din ciudateniile tipice sistemului politic din Romania.
Personaje de pe statul de plata al mogulilor si oligarhilor au reusit sa-si gaseasca un culcus in ograda celui mai inversunat dusman declarat al sistemului oligarhic – Traian Basescu. Este fie o mare abilitate, fie expresia unui oportunism desantat, care are la baza profitul prin orice mijloace.
Cazul legaturii ombilicale Patriciu – Plesu este ilustrativ nu doar in planul discursului moral. Pana la banii insusiti de la Patriciu, Plesu a mai avut parte de finantari controversate pe adresa fundat iei inscrise la domiciliul sau. Scopul constituirii fundatiei – facilitarea contractelor interna- tionale in domeniul cultural si stiintific – suna destul de obscur, dar a devenit mai cunoscuta datorita unui scandal urias, care a dus la cererea de demitere a lui Plesu, in 1998, din functia de ministru de Externe.
S-a dezvaluit in presa ca fundatia, in care Plesu detinea functiile de presedinte pe viata si de director, a primit o finantare externa consistenta – un milion de marci – din partea unei organizatii legate de statul german, ceea ce a ridicat serioase semne de intrebare cu privire la integritatea si statutul ministrului de Externe. Plesu, beneficiar al unor sume mari de bani proveniti din afara – sume neinregistrate la Administrat ia Financiara, nu a gasit altceva de cuviinta decat sa ceara sanctionarea ziaristilor care, in opinia sa, s-ar fi facut vinovati de subminarea sigurantei nationale. Stranie opinie despre rolul Justitiei.
Sa-i bagam la inchisoare pe ziaristii care scriu despre afaceri dubioase este un laitmotiv care a inspirat o lunga lista de politicieni si oligarhi totodata. Este de luat in considerare ipoteza ca Andrei Plesu sa-l fi inspirat pe emulul si finantatorul sau, Dinu Patriciu, in panseurile sale de astazi despre justitia privata. (va urma)
Proaspatul miliardar mai promite si burse pentru elevi de liceu si studenti. Omul de afaceri Dinu Patriciu vrea sa-si deschida o universitate care sa formeze economisti, specialisti in stiintele sociale si politice, dar si in arte frumoase. “In trei-patru ani voi deschide o universitate cu trei departamente, iar pina atunci trebuie gasit un partener strain, de preferat o universitate americana, care va fi ca model”, a anuntat Dinu Patriciu. Acesta crede ca “o universitate este o afacere, insa invatamintul privat din Romania este extrem de precar”. Fundatia “Dinu Patriciu” va investi 70-75 de milioane de dolari pentru construirea universitatii, banii fiind alocati din fondul fundatiei, de aproximativ 100 de milioane de dolari. “Banii din fond sint plasati in plasamente financiare pe termen lung, pentru a aduce randamente medii de 10%”, a declarat Dinu Patriciu. Acesta a precizat ca taxele vor fi mari, dar ca va acorda si burse. “Cei bogati vor plati pentru cei saraci. Va fi o haiducie”, precizeaza omul de afaceri, care spera ca acest exemplu sa le foloseasca si altor oameni care au mijloace sa faca la fel ca el. “Aceasta idee, de a ajuta tinerii fara posibilitati, ar putea fi preluata de oameni adevarati, nu de maimute care se bat cu pumnul in piept si arunca cu fisicul de bani”, spune presedintele Rompetrol. Pina la infiintarea universitatii, fundatia lui Dinu Patriciu vrea sa investeasca peste 5 milioane de dolari in doua programe de burse. “Inventeaza-ti viitorul!” este destinat sustinerii financiare si dezvoltarii performantelor scolare ale tinerilor liceeni si studenti ce provin din familii cu resurse financiare modeste. Astfel, Fundatia “Dinu Patriciu” va acorda, incepind cu 2008-2009, 5.000 de burse in valoare de 200 de lei pe luna pentru elevii de liceu si 500 de burse in valoare de 300 de lei pe luna pentru studenti. “Elevii trebuie sa aiba o medie a ultimului an de studii cel putin egala cu 8 si o situatie sociala modesta, respectiv sa provina din familii cu un venit pe membru de familie in ultimele trei luni mai mic de 400 de lei pe luna”, explica Tincuta Baltag, directoarea fundatiei. Prin programul “Orizonturi deschise” se vor acorda 100 de burse in valoare de 15.000 de dolari fiecare, pentru masteranzi sau doctoranzi in universitati occidentale de prestigiu. “Beneficiarii burselor se angajeaza sa se intoarca in tara dupa terminarea programului pentru o durata de timp cel putin egala cu cea a studiilor urmate. Iar toti cei care vor primi burse vor semna o declaratie de onoare, pentru ca nu vor face o mare birocratie, dar ei rebuie sa stie ca, daca mint, vor suporta consecinte”, explica Daniel Barbu, profesor la Universitatea din Bucuresti si coordonator al Programelor de burse “Dinu Patriciu”. Dosarele tinerilor vor fi evaluate de catre un comitet de incredere format din Daniel Barbu, profesor la Universitatea din Bucuresti, Ecaterina Andronescu, deputat si rector al Universitatii Politehnica Bucuresti, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, Ioan Panzaru, rector al Universitatii din Bucuresti, Andrei Plesu si Petre Roman.
October 9th, 2009 
VR 
Dupa ce l-a caracterizat pe Patapievici drept “un pitigoi psihopat” Patriciu i-a facut profilul moral si lui Olteanu: “Un ciumpalac labil psihic, mediocru şi neloial”. Ce coincidenta, ambele personaje sunt beizadele de nomenclaturisti comunisti cu parinti sau bunici veniti din URSS si ambele personaje s-au introdus la BNR, personal sau prin interfata, in cazul lui Patapievici, care si-a angajat sotia, Ioana, ca “consilier”, cu salariu “confidential”.
Posted in Uncategorized 
Tags: 
