“Obama va trebui sa spuna ce are de gand sa faca cu Europa de Est”
Vizita recenta a vicepresedintelui SUA, Joseph Biden, in Ucraina si Georgia a oferit motive de indoiala in legatura cu dorinta Washingtonului de a “reseta” relatiile cu Moscova. De-a lungul turneului sau, politicianul american si-a aratat sprijinul pentru aliatii din Kiev si Tbilisi, oferindu-le complimente sub forma de atacuri la adresa Rusiei. La mijlocul lui iulie, un grup format din 22 fosti oameni politici si de stat din cateva tari est-europene i-au trimis presedintelui SUA, Barack Obama, o scrisoare continand critici la adresa Rusiei, in care isi exprima nelinistea privind noua cooperare a Washingtonului cu Moscova. Semnatari sunt fostii presedinti ai Poloniei, Lech Walesa si Aleksander Kwasniewski, fostul presedinte ceh Vaclav Havel, ca si fosti lideri ai Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei si Romaniei. Despre cauzele ce au dus la aparitia acestei scrisori si efectul sau asupra politicii SUA a vorbit pentru “Vremia novostei” cunoscutul expert roman in materie de relatii internationale, director editorial al agentiei “Inforusia”, Corneliu Vlad:
– Sub aspect politic, aceasta scrisoare se aseamana cu o jalba trimisa de regii si printii din vremurile de alta data in acest colt de lume, adresata mai-marelui acestei lumi, – pe atunci, acesta era tarul rus, sultanul otoman si imparatul austro-ungar. De asemenea, aceasta epistola poate fi asemuita cu o petiti birocratica a cetateanului de rand, care se cocoasa in fata ghiseului de la primarie cerand un ajutor sau un servici… Un sentiment de dezamagire defineste tonul intregii scrisori, care emana umilinta si repros. Autorii scrisorii se plang de faptul ca SUA au uitat de aceasta parte a Europei, ca NATO isi pierde din putere, ca Rusia “revizionista” devine din ce in ce mai periculoasa iar Occidentul ii face “concesii”, ca diferentele dintre SUA si UE sunt din ce in ce mai mari, iar in regiune antiamericanismul este in crestere. Acest din urma lucru este foarte interesant, caci, la inceputul anilor ’90, se spunea ca, cu cat inaintezi mai mult spre estul Europei, cu atat sentimentele proamericane sunt mai puternice. Iar acum, tarile est-europene, care au intrat cu atata entuziasm in NATO si UE, incearca un sentiment de dezamagire, acolo raspandindu-se antiamericanismul. Iar autorii scrisorii nu se sfiesc sa exclame: ajutati-ne, ca si noi sa va putem ajuta!
V.N: Si totusi, in centrul atentiei autorilor scrisorii se afla Rusia — ei pretind sa indice presiunea exercitata de aceasta, o considera o amenintare la adresa securitatii energetice…
– Scrisoarea a aparut imediat dupa vizita lui Obama la Moscova de la inceputul lui iulie, care nu a avut rezultate impresionante. Cu toate acestea, autorii scrisorii sunt ingrijorati de faptul ca Obama, neavand o experienta prea mare in ceea ce priveste politica externa, a putut sa faca concesii Rusiei in detrimentul tarilor est-europene. Ei doresc sa ii atraga atentia, ca sa fie mai aspru in relatiile cu Moscova. Este, aici, un ecou clar al mentalitatilor din vremea “razboiului rece”.
V.N.:Va primi scrisoarea un raspuns din partea conducerii SUA?
– In scrisoare este propusa o renastere a NATO si o consolidare clara a articolului 5 din statutul Aliantei, cu principiul sau muschetaresc “unul pentru toti, toti pentru unul”, raportat la Europa de Est. Ne amintim ca presedintele american John Kennedy a venit in Berlinul de Vest pentru a spune: “Sunt berlinez!” (in vara anului 1963, n.r.). Este greu sa ne imaginam ca Obama, sosind astazi la Bucuresti, va spune: “Sunt bucurestean!” La fel de greu este sa ne imaginam si o coordonare a pozitiilor in relatiile cu Moscova, pentru ca, in relatiile Occident-Rusia, accentul este pus de ambele parti pe relatiile bilaterale. Fostii lideri propun o “solidaritate energetica” in cadrul UE. Insa, asa cum ne demonstreaza viata, discutiile legate de aceasta sunt multe, insa rezultatul este zero. In practica, scrisoarea impinge Administratia SUA spre momentul adevarului. Care este in realitate politica sa in ceea ce priveste Rusia si fosta Europa de Est? Obama trebuie sa spuna ce are de gand sa faca cu aceasta parte a lumii, ori, probabil, nu are de gand sa faca nimic. In jumatate de an de guvernare, nu a spus nimic concret legat de aceasta regiune, care, se pare, devine o “zona gri” pe harta Casei Albe. Cel putin, nu mai intra in randul prioritatilor politicii externe a Statelor Unite.
V.N.: Va raspunde Obama la mesaj?
– Ar trebui. Din pura amabilitate sau macar pentru ca, odata si odata, si el va deveni un “fost”, ca si autorii scrisorii.
Se schimba Axa, se intoarce roata, ar putea zice unii dintre putinii comentatori de politica externa, dupa ce, ieri, chiar in ziua vizitei lui Obama la Moscova, portalul rus Pravda l-a elogiat, aproape obiectiv, pe Basescu. Desigur, la o scara mai mica, este ca si cum te-ar lauda Moldova Suverana. Qui prodest? Obama a pasit cu stangul spre Moscova, apreciaza reputatul analist Corneliu Vlad. Inainte de plecarea sa, sfatuit, gresit, de noua echipa a Departamentului de Stat, dominata de preferintele doamnei Clinton, Obama a aruncat un comentariu acid la adresa lui Putin: ca este “invechit”, cu un picior in trecut. Super-diplomatic, Putin i-a transmis ca nu se prea pricepe la spagat si ca, spera, va reusi sa-si aduca “modesta contributie” la intalnirea ruso-americana. Gafa diplomatiei americane demonstreaza ca subtilitatile nu-si mai au locul in jocurile internationale ale Washingtonului. Dovada si la Bucuresti. Ziua de 4 iulie nu a mai fost aceeasi, nici pentru angajatii ambasadei SUA de la Bucuresti, nici pentru cei de peste drum de locul receptiei, de la ambasada Rusiei de pe Kiseleff. Daca primii au fost cam acriti, refuzati de presedintele Basescu, cei din urma s-au amuzat copios si, pentru ca le merge creierul, au speculat imediat momentul. Articolul din Pravda este consecinta. Ca exista un fond real al axei frante, putem sa banuim. Noul ambasador american, Mark Gitenstein, expert in informatii, afaceri judiciare si probleme de securitate si un fidel de-al vicepresedintelui american Joe Biden, se zvoneste ca este trimis la Bucuresti pentru a-l sustine pe unul dintre adversarii lui Traian Basescu, apropiat cercurilor diplomatice americane si nu numai. Ca raspuns la mesajul nescris al lui Basescu, insarcinatul cu afaceri al SUA la Bucuresti, Jeri Guthrie-Corn, a decis sa actioneze dupa modelul lui Obama cu Putin. SUA sunt constiente ca presedintele Basescu “ar fi onorat si incantat” sa-l intalneasca pe Obama, dar acesta “are o agenda foarte incarcata” si, mai curand, vice-presedintele SUA, (acelasi) Biden, ar putea face o vizita in Romania. Ghiciti singuri cu cine va face acesta cele mai multe poze si, mai ales, cand. Acum, rusii, care stiu prea bine ca mirajul american nu prea mai functioneaza la romani, profita de presupusa fisura si-si baga, ca de obicei, coada in ea. Pentru principalul succes al presedintelui roman, “victoria pe care a obtinut-o la inceputul anului in diferendul cu Ucraina in disputa privind Insula Serpilor” – dupa cum scrie Pravda -, Basescu, la intalnirea cu Putin de la Bucuresti, ar fi vrut sa se asigure “de neutralitatea Rusiei in aceasta problema”. “Pe care a si obtinut-o”, considera autorul articolului. “Traian Basescu s-a aratat un politician iscusit, atragand atentia marilor puteri in prima jumatate a anului 2009. El nu a avut esecuri si de aceea poate fi numit unul dintre cei mai de succes politicieni din prima jumatate a anului 2009. Daca nu chiar cel mai norocos”, conchide Pravda, citata de InfoRusia. Acum, noi stim ca, parafrazand, trebuie sa ne ferim de rusi chiar si – sau mai ales – cand ne lauda. Basescu a fost transant cu Rusia, de nenumarate ori, mai ales in ceea ce priveste Basarabia. Totodata, a avut mari sperante in SUA, in special legate de Marea Neagra. Ceea ce ar trebui sa-l puna pe ganduri pe Basescu este istoria. Un alt presedinte roman, care, la fel, nu inghitea Moscova si intretinea relatii cu Washingtonul, a fost debarcat, de intranetul celor doua puteri: reteaua din retea. Spre castigul acestora. Vezi originalul la Analize si Comentarii ZIUA
Ziarul moscovit Pravda: Basescu este unul dintre cei mai de succes politicieni din 2009
Presedintele Romaniei Traian Basescu este unul dintre cei mai de succes politicieni din prima jumatate a anului 2009, scrie ziarul rusesc Pravda, atribuindu-i succesul obtinut la Curtea Internationala de Justitie de la Praga in disputa cu Ucraina sau implicarea in evenimentele din aprilie de la Chisinau. “Bineinteles, spre deosebire de colegii sai din SUA si Iran, Barack Obama si respectiv Mahmoud Ahmadinejad, el (Traian Basescu – n.r.) a oferit mai putine motive de discutie despre persoana sa. Dar despre aceste tari se vorbeste des, pe cand Romania este un „oaspete” mai rar al fluxurilor de stiri. Insa acest an a schimbat totul si acest lucru a fost posibil datorita presedintelui Romaniei”, scrie Pravda, publicatie rusa online privata din Moscova. Principalul succes al lui Basescu, potrivit Pravda, “este victoria pe care a obtinut-o la inceputul anului in diferendul cu Ucraina in disputa privind Insula Serpilor. Ucraina insista ca Insula Serpilor este o insula, iar platoul intercontinental din jurul acesteia reprezinta zona sa economica exclusiva. Insa Curtea Internationala de la Haga a sustinut Romania, care considera aceasta insula doar o stanca, iar acum dreptul de exploatare a platoului bogat in resurse de petrol si gaz le va apartine romanilor”, scrie publicatia rusa. “Evenimentele din primavara din Republica Moldova de asemenea nu s-au petrecut fara participarea lui Basescu. Oamenii care au iesit pe strazile Chisinaului au scandat lozinci de unificare a Moldovei cu Romania. Autoritatile de la Chisinau au acuzat direct Bucurestiul de incercare de lovitura de stat. Presedintele Romaniei a dezmintit totul, insa intr-adevar a dat motive de banuiala”, scrie autorul articolului din Pravda, explicand aceasta ipoteza prin refuzul presedintelui roman de a semna Tratatul interstatal si Acordul de frontiera cu Republica Moldova. “Traian Basescu, in varsta de 57 de ani, a devenit presedintele tarii in 20 decembrie 2004. Ajuns la putere, el s-a aratat un adept al apropierii de SUA si un critic al Rusiei. S-a intalnit de cateva ori cu Viktor Iuscenko si cu Mihail Saakasvili, a participat la crearea asa-numitei Comunitati a optiunii democratice (formate din Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Republica Moldova, Romania, Polonia, statele Baltice, Bulgaria). De asemenea, Basescu a sustinut operatiunea SUA din Irak. In perioada presedintiei sale, Romania s-a transformat intr-unul dintre aliatii principali ai Statelor Unite din Europa”, accentuiaza ziarul rus. “Desi multi au acuzat Romania ca a permis amplasarea pe teritoriul sau a inchisorilor secrete ale CIA, nimeni nu a reusit sa demonstreze acest lucru. Ceea ce nu a impiedicat Romania sa devina stat membru al UE incepand cu 1 ianuarie 2007, desi nivelul ei de trai este mult mai scazut decat al Poloniei sau al Letoniei. Faptul ca scopul a fost atins a devenit consecinta insistentei lui Basescu, care doi ani a vizitat birourile birocratilor europeni demonstrand ca Romania este gata sa devina stat mebru al UE”, potrivit Pravda. “Trebuie mentionat, subliniaza autorul, ca dupa aderarea Romaniei la UE, Basescu si-a schimbat politica sa externa. El nu a recunoscut independenta Kosovo. El nu a sustinut Georgia in timpul razboiului din Osetia de Sud. Nu a mai fost „oaspete” nelipsit al intalnirilor cu participarea lui Iuscenko si Saakasvili si nu a mai facut declaratii antirusesti (pana in mai 2009, cand a acuzat Rusia de „ambitii imperiale” drept raspuns la critica declaratiilor sale de nerecunoastere a statalitatii moldovenesti)”, scrie Pravda. “In aprilie 2008, Basescu l-a pimit pe Vladimir Putin la Bucuresti. Intrevederea a avut loc intr-o atmosfera linistita si prietenoasa. In mare parte atitudinea lui Basescu la adresa Rusiei a fost conditionata de disputa cu Ucraina privind Insula Serpilor”, scrie Pravda. “Pentru presedintele roman important era neutralitatea Rusiei in aceasta problema. Pe care a si obtinut-o”, considera autorul articolului. „Un alt subiect este atitudinea lui Basescu fata de Republica Moldova. In 2005, inainte de aderarea Romaniei la UE, el a inaintat un plan de unificare a celor doua tari, iar peste un an a pus sub semnul intrebarii in mod deschis existenta Moldovei ca stat”, arata publicatia rusa. “Romania si romanii reprezinta o singura tara, un singur popor, ramas divizat in Europa dupa unificarea Germaniei (…) Romania ramane divizata in doua state”, a spus Basescu, citat de Pravda. “In 2007, el a a declarat ca 1,5 milioane dintre locuitorii Moldovei detin deja buletine romanesti. Iar in mai 2009 a refuzat sa semneze acordul de frontiera cu Republica Moldova”, sustine autorul articolului. “In aceste conditii, consider inutila semnarea unui acord de frontiera, care l-ar transforma pe seful statului roman intr-un aliat al lui Ribbentrop si Molotov”, a spus presedintele roman, citat de Pravda. “Interesant este faptul ca doar Rusia l-a criticat pe Basescu. UE si SUA nu au facut nicio declaratie in acest sens”, comenteaza publicatia. “Trebuie recunoscut faptul ca presedintele roman stie sa obtina ce vrea. Astfel, tara sa a fost acceptata in UE, contrar regulamentului, care spune ca pentru acceptarea unor noi membri este necesar acordul de frontira cu statele vecine (iar Romania nu are un astfel de acord cu Moldova). In pofida retoricii sale la adresa Moldovei, Basescu nu s-a certat cu Rusia”, mai scrie autorul articolului. “In acelasi timp, desi a refuzat sa recunoasca Kosovo, el a ramas aliatul SUA”, continua Pravda. “Iar pe Iuscenko l-a invins abil in ceea ce priveste Insula Serpilor. In timp ce Ucraina isi cauta dusmanul in fata Rusiei, liderul roman a atacat-o din sud-vest”, remarca ziarul rus. “Astfel, Traian Basescu s-a aratat un politician iscusit, atragand atentia marilor puteri in prima jumatate a anului 2009. El nu a avut esecuri si de aceea poate fi numit unul dintre cei mai de succes politicieni din prima jumatate a anului 2009. Daca nu chiar cel mai norocos”, conchide Pravda. (L.B.) (06.07.09) https://www.inforusia.ro/
Hurezeanu: Ceaușescu era un diplomat în comparație cu Băsescu “Ceaușescu era un diplomat în comparație cu Băsescu (…) Nici cu turcii nu ne mai înțelegem (…) Dacă Traian Băsescu are grave probleme de politică externă nu îl mai ajută votul antirușilor”- Emil Hurezeanu, interviu cu Cristian Diaconescu, ministru de externe, la Realitatea TV, marți seara, ora 22.30. Cunoscutul jurnalist a spus în context că Traian Băsescu a tensionat politica externă, încingând relațiile aproape cu toată lumea și imobilizând practic diplomația românească. Dacă și Emil Hurezeanu a ajuns la această opinie față de dl. Băsescu semnalele sunt extrem de proaste pentru președintele în funcțiune.” – cel putin asa zice amploaiatul lui Felix Voiculescu, Badin.
Tökes ataca Romania cu munitie ruseasca Europarlamentarul sustine ca “Transnistria ar merita un statut de autonomie teritoriala, la fel ca Secuimea” Declaratiile si acuzele venite de la Moscova sunt reflectate aproape identic in Romania de episcopul reformat Laszlo Tökes. Teza lansata de candidatul la Parlamentul European… Campania antiromaneasca Odata cu obtinerea mandatului de europarlamentar, Tökes Laszlo a dus o campanie de promovare a ideilor separatiste si de atacare a statului roman, invocand o asa-zisa lipsa de drepturi a minoritatii maghiare din Romania. Prin declaratiile si initiativele sale, episcopul a sustinut… Moscova cere insistent potolirea Bucurestiului Rusia a cerut UE la Habarovsk “potolirea” Romaniei in relatia cu Republica Moldova. Ministrul adjunct de Externe rus, Aleksandr Grusko a declarat ieri ca “Federatia Rusa a atras atentia asupra necesitatii unor demersuri mai energice pe langa Romania, pentru ca aceasta sa inceteze… Summit fara rezultat Liderii Uniunii Europene si cei ai Federatiei Ruse nu au reusit sa depaseasca diferentele de opinie in legatura cu problemele sensibile ale securitatii energetice.Desi la summitul UE-Rusia de la Habarovsk s-a dorit ajungerea la un numitor comun in ceea ce priveste viitorul energetic… Seful Gazprom n-a avut timp de Videanu In 20 si 21 mai, o delegatie numeroasa, din care au facut parte directorii marilor companii energetice de stat din Romania cu ministrul Economiei Adriean Videanu (foto) in frunte, a fost la Moscova, unde a avut intalniri cu reprezentantii autoritatilor, dar si ai concernului rus… Ucraina ne ia la tinta Ministrul Apararii de la Kiev arata cu degetul spre Bucuresti si Moscova cand este intrebat de dusmanii tarii sale Kievul si-a stabilit inamicii, aceiasi din 2008 – Romania si Rusia – pe motiv ca au pretentii teritoriale vizavi de Ucraina. Cel care s-a relansat in declaratii acuzatoare… Sa traiti, huo! Fortele speciale protesteaza pe site-ul MApN * Mihai Stanisoara, ministrul Apararii, se confrunta cu cea mai grava situatie inregistrata in armata dupa 1990 Nemultumirile personalului MApN ca urmare a suspendarii sporurilor au atins apogeul. Intr-un material postat pe site-ul MApN,… Romania a pierdut haturile informatiilor Generalul de brigada (r) SIE, Petru Neghiu, dupa 31 de ani de spionaj a trecut in rezerva, fara a sta insa locului. Din anul 2003 conduce Asociatia Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere provenite din Serviciul de Informatii Externe. De putin timp Asociatia fostilor ofiteri…
Arhivele CIA de la Teheran In noiembrie 1979, fundamentalistii islamici au atacat Ambasada SUA de la Teheran, luand 69 de ostatici (functionari americani). Cu putin inaintea atacului, conform dispozitiilor, ofiterii CIA din ambasada, au distrus documentele secrete folosind „tocatorul, o masina de maruntit… Instructiunile REDTOPS Clasificare: SECRET RYBAT.Data: 9 ianuarie 1973.Catre: Sefi retea si baza.De la: Sef, divizia Blocul Comunist.Subiect: RYABAT REDTOPSReturnarea voluntarilor REDTOPS.Utilizare: Lectura si referinta.1. In cursul ultimelor luni, cetateni de nationalitate REDTOPS s-au… Manualele dezinformarii britanice In anii 1942 – 1943, serviciile secrete britanice pregateau un plan amplu care urmarea dezinformarea inamicilor, in special a Germaniei, prin lansarea unor informatii false pe mai multe canale. Dezinformarea urma sa fie realizata cu ajutorul unor personalitati publice, prin intermediul… Maresalul Romaniei Constantin Prezan Inainte de a fi numele unei strazi la Sosea, maresalul Constantin Prezan a fost un militar care a condus la victorii armatele romane, un sincer patriot, un om cu prietenii solide si o sotie superba. E cazul sa amintim chiar de la inceput de frumoasa Olga Prezan, pentru ca in epoca…
Asaltul Rusiei asupra Romaniei Moscova ataca Bucurestiul pe toate canalele: politice, diplomatice si, potrivit surselor corespondentului ZIUA de la Bruxelles, chiar militare * Scenariul Kremlinului, detaliat in editorialul de astazi, foloseste marionetele comuniste de la Chisinau pentru a planta 100 de tancuri…
Moldova: scenariul urmatoarei escaladari de Cristian UNTEANU Mi-a fost prezentat ca atare dintr-o sursa oficiala si, daca veti citi mai departe, veti intelege de ce intalnirea a fost pusa sub semnul unei confidentialitati absolute pe care sunt obligat s-o respect. Mai ales ca scenariul respectiv, chiar daca are toate datele unei constructii…
Atacuri continue dinspre Kremlin In urma protestelor anticomuniste de la Chisinau, Moscova s-a angajat intr-o ampla campanie de acuzatii impotriva Romaniei, sustinand la nivel oficial ca manifestatiile de strada din stanga Prutului ar fi fost organizate de la Bucuresti. Desi OSCE a publicat un raport in care se… Militarii NATO pregatiti pentru razboi Indiferent de situatia politico-militara internationala actuala, analistii militari din UE, Pentagon sau Alianta Nord-Atlantica simuleaza scenarii privind posibilitatea izbucnirii unui conflict militar de intensitate mica, medie sau chiar cu implicatii la nivel mondial. Aceste scenarii… Modernizarea aeroportului Marculesti Aeroportul de la Marculesti este singurul aeroport militar din Republica Moldova, care a primit statutul de “aeroport international liber”printr-o lege din 9 iulie 2008 – in ciuda faptului ca se afla la o distanta de 150 de kilometri de Chisinau. Din toamna anului trecut s-au declansat…
Fundatia Europeana Titulescu a organizat o masa rotunda cu genericul “Noi accente in politica externa globala a Federatiei Ruse” la care au participat personalitati din lumea politicii, diplomatiei si analisti de politica externa.Directorul executiv al Fundatiei, George G. Potra, a subliniat ca schimbarile din politica globala care apar in ultima perioada dintre liderii marilor puteri merita a fi analizate pentru ca “se rasfrang si asupra tarilor mai mici”. Ministrul consilier, George Apostoiu, a puctat cateva accente din actuala politica externa rusa si anume: apararea intereselor economice, mentinerea din sfera de influenta a statelor ex-sovietice si recastigarea statutului de putere mondiala. Ambasadorul Ion Porojan s-a referit la prima intalnire a liderilor american si cel rus, Barack Obama si respectiv, Dmitri Medvedev, care au incercat sa imprime noi accente in dialogul dintre Washington si Moscova. “Abordarea celor doi lideri a problemelor privind reducerea armamentului, discutarea problemelor din Coreia de Nord si Iran pe cale diplomatica, fara utilizarea fortei denota faptul ca exista sanse de a fi rediscutate si redefinite relatiile”. Analistul de politica externa Corneliu Vlad, director editorial al Agentiei Inforusia a atras atentia ca liderul de la Kremlin, care va implini in luna mai un an de mandat, a tras “doua salve de tun chiar in prima luna de la instaurare in functie”. “Presedintele Medvedev a propus o noua constructie de securitate europeana, concept care este orientat statelor interesate, nu blocurilor si aliantelor militare, dupa care a lansat un nou aranjament energetic mondial, care acum cateva saptamani s-a configurat intr-un proiect de o noua Carta energetica”. Corneliu Vlad a mai spus ca din analizele politologilor si analistilor de politica externa denota faptul ca “americanii au mai multa nevoie de rusi pentru asi solutiona problemele lor si anumite probleme prin intermediul Moscovei (vezi Coreea, Iran), decat rusii de americani”. Referindu-se la prima intalnire dintre Obama si Medvedev a calificat-o drept o “intalnire de tatonare”, insa importanti sunt “pasii care vor fi facuti de acum incolo”. Publicistul Viaceslav Samoskin, senior editor al Agentiei Inforusia a tinut sa detalieze unele aspecte din rationamentele Kremlinului care au facut sa lanseze acest Tratat de securitate europeana, menit “sa completeze documentul actual”. Potrivit lui Samoskin noul Tratat “va concretiza interesele statelor la nivel global, fara a restrictiona sau a minimaliza interesul unui stat in detrimentul altui stat”.Diplomatul Vasile Buga a remarcat faptul ca Federatia Rusa in ultimul deceniu manifesta o continuitate in strategia politicii externe prin “asigurarea unui brau de securitate langa granitele ei si in sfera acesteia de influenta”.Dezbaterea a prilejuit o mai buna cunoastere a directiilor principale din politica externa a Federatiei Ruse in primul an de mandat al presedintelui rus Dmitri Medvedev.(inforusia.ro – Lucia BEIU) (04.05)
EDITORIAL
La vară, când va fi cald de Corneliu Vlad
Exista un tip de analişti – li se mai zice şi kremlinologi – care îşi bat capul să explice marelui public, dar şi marilor cancelarii, din Occident ce se întâmplă azi în Rusia. Unii dintre ei, cei mai „populari” se exersează, de câtva tip, într-un fel de joc de societate care seamănă cu cel pe care-l practică nuntaşii mai curioşi : cine-l calcă primul pe picior pe celălalt : mirele pe mireasă ori invers. Adică : de fapt, cine conduce Rusia, Medvedev sau Putin ? De vreun an şi ceva, cei doi lideri de la Moscova nu le dau, spre marea lor dezamăgire, indicii cât de cât de luat în seamă în formularea răspunsului la întrebarea : Cine e şeful. Dar şi analiştii serioşi sunt solicitaţi de probleme, e drept, mai serioase, şi ele. Cum pot fi definite, în acest moment, relaţiile dintre Rusia şi Occident ? De fapt, relaţiile cu Occidentul, in integrum, sau pe felii : cu Statele Unite, NATO, UE (ori, şi aici, cu Germania, Franţa, Marea Britanie etc. luate în parte ?) Dinamica Rusia-Occident e, oricum, destul de greu de definit într-o formulă succintă. De pildă, relaţiile ruso-americane odată cu ieşirea din scenă a catastrofalei Administraţii George W Bush şi instalarea la Casa Albă a preşedintelui Obama. Semnele unei relansări (resetări – spune doamna H. Clinton) sunt, în mare parte, încurajatoare, deşi mai vin şi semnale contradictorii. Cert ar fi, după opinia dominantă a comentatorilor, că unul dintre actele importante in „primele 100 de zile” ale noului preşedinte este demersul de înviorare a relaţiilor cu Moscova. Procesul este însă abia la început, se înaintează prudent, se calculează totul cu grijă. Dar fapt este că, pe de o parte, noua Administraţie americană a temperat iniţiative importante şi temerare (dacă nu chiar riscante) ale precedentei echipe prezidenţiale : marşul spre Est (în foste republici sovietice) al NATO şi proiectul de instalare a unor componente de scut spaţial în Polonia şi Cehia. Preşedintele Obama nu declară nici că a abandonat aceste două direcţii (anunţate) de acţiune, nici că le va continua. Iar această stare de ambiguitate, de aşteptare, face să curgă multă cerneală din pana analiştilor. Un lucru, oricum, este sigur : preşedintele Obama şi echipa sa vor duce un alt tip de politică faţă de Rusia decât precedenta Administraţie. La urma-urmei, nici nu s-ar fi putut altfel : o linie în politica internaţională a SUA mai păguboasă decât cea a preşedintelui George W.Bush e greu să fie depăşită în ce priveşte contraperformanţele. Preşedintele Obama a anunţat, încă din timpul campaniei sale electorale, că va aplica o politică a schimbării. Şi în politica internă, şi în cea externă. Primii ghiocei ai acestei schimbări au apărut deja, cu timiditate. Se aşteaptă, însă, mult, de la întâlnirea de la vară, când va fi cald (vorba preşedintelui Obama) dintre liderii din vârful puterii de la Washington şi Moscova).(08.05)
FARA COMPLEXE
De ce vrea Rusia un Helsinki-2?
de Viaceslav Samoşkin
În promovarea ideii unei noi arhitecturi de securitate euroatlatică, propusă în urmă cu aproape un an de preşedintele rus Dmitri Medvedev şi deja botezată în mass media „Helsinki-2” sau „Helsinki Plus”, se observă o anumită continuitate în raport cu politica externă a URSS, care, la mijlocul anilor ’50, a propus organizarea unei conferinţe paneuropene în privinţa securităţii de pe continent. Ei bine, realizarea acelui proiect a necesitat atunci aproape două decenii, din care doi ani a durat elaborarea Actului final, semnat în capitala finlandeză în vara anului 1975. În momentul de faţă, propunerea liderului rus va figura printre cele trei probleme majore, pe agenda summitului UE-Rusia care va avea loc la Habarovsk, între 20 şi 23 mai. Se poate pune întrebarea de ce tocmai Rusia promovează o iniţiativă asemănătoare cu cea de acum peste trei decenii? Părerea mea este că, după destrămarea URSS, în fostul spaţiu sovietic au apărut aşa-zisele „conflicte îngheţate” (Transnistria, Osetia de Sud şi Abhazia, Nagorno – Karabah), unde cele 10 principii ale Actului final de la Helsinki nu prea funcţionează. Şi aceasta priveşte, în primul rând, cele două principii care par să se bată cap în cap – cel de integritate teritorială a statelor şi cel privind dreptul popoarelor la autodeterminare. Problema constă în faptul că, în Actul final, aceste principii nu sunt detaliate în destulă măsură, nu sunt precizate clar raporturile concrete dintre ele, adică nu sunt specificate, să zicem, condiţiile în care proclamarea independenţei unui stat ar fi legitimă sau nu. Nu sunt explicite nici circumstanţele în care intervenţia externă într-o ţară sau altă este legală sau nu. Nu-i de mirare că toate acestea au condus la controversatul caz de recunoaştere a independenţei provinciei sârbe Kosovo, care a împărţit lumea în două. Aşadar, problema principală a Actului final este că acesta nu are şi o bază normativă, ale cărei norme juridice ar permite aplicarea celor zece principii obligatorii. A fost mai curând o declaraţie de intenţii. Pentru prima dată, preşedintele rus a prezentat motivele propunerilor sale şi conţinutul lor concret în discursul rostit la Universitatea Helsinki, la 20 aprilie, în timpul vizitei sale oficiale în Finlanda. El a subliniat că în nici un caz nu este vorba de renunţarea la Actul final de la Helsinki. Dimpotrivă, conţinutul acestuia trebuie să fie confirmat şi dezvoltat în conformitate cu noile realităţi de pe continent.În ultimii 33 de ani, a subliniat şeful statului rus, s-a schimbat în mod considerabil caracterul relaţiilor internaţionale în spaţiul cuprins între Vancouver şi Vladivostok, a dispărut confruntarea ideologică de altădată. În acelaşi timp, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), structura menită să vegheze respectarea principiilor de securitate europeană, în ultimii ani se ocupă mai curând de probleme periferice în ceea ce priveşte securitatea, iar potenţialul ei politico-militar ar fi dificil de reanimat. În al doilea rând, urmare a destrămării Uniunii Sovietice, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei, pe continentul european a apărut un număr mare de subiecţi noi ai dreptului internaţional, s-a schimbat harta geografică, economică şi politică a Europei. În al treilea rând, activitatea şi construcţia militară de pe continent, după părerea lui Dmitri Medvedev, trebuie să corespundă situaţiei politice şi pericolelor militare reale. Nu poate să se extindă NATO doar de dragul extinderii!„Contăm pe faptul, a spus Medvedev, că noul Tratat propus de Rusia va permite crearea unui nou sistem de cooperare în sfera securităţii în spaţiul euroatlantic… Considerăm important ca în documentul actualizat să fie fixate mecanisme unice de prevenire şi reglementare a conflictelor prin mijloace paşnice şi să se treacă la o nouă treaptă de colaborare pentru a contracara ameninţările la adresa securităţii”. Şi încă un motiv pentru un Helsinki-2. Preşedintele rus este convins că elaborarea noului Tratatului „va contribui la o înaintare importantă pe calea care duce spre o lume liberă de arme nucleare”. Dar care ar fi formatul pentru a se elabora un nou cod de securitate euroatlantică, updatat la situaţia de la începutul secolului XXI? Cât se poate de extins, crede Dmitri Medvedev, pentru că nici o structura existentă – fie ea NATO, UE sau CSI – nu se potriveşte, neincluzându-i pe toţi protagoniştii din spaţiul întins dintre Vancouver şi Vladivostok. Prin urmare, un start pentru negocierile multilaterale asupra noului Tratat de securitate ar putea să dea organizarea unei conferinţe cu participarea tuturor organizaţiilor internaţionale şi regionale, inclusiv OSCE, UE, CSI, NATO şi OTSC… Primele reacţii ale principalilor parteneri occidentali la propunerile ruse au fost reţinute: am vrea să vedem lucruri mai concrete, au spus ei. Printre cei care au fost mai receptivi la iniţiativă se numără şi România. Iată de ce, în timpul recentei vizite a ministrului de externe român, Cristian Diaconescu, la Moscova, omologul lui rus, Serghei Lavrov, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de partea română pentru „disponibilitatea de a discuta şi în continuare propunerile preşedintelui Medvedev privind securitatea euroatlantică”. Summitul UE-Rusia de la Habarovsk ar putea consemna un progres în drumul spre Helsinki-2.(07.05)
Intr-un interviu acordat publicaţiei ruse Nezavisimaia Gazeta liderul tiraspolean Igor Smirnov a declarat că problema transnistreană va fi examinată in cadrul apropiatei şedinţe a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. “Atunci multe se vor clarifica”, a adăugat Smirnov, fără a preciza ce anume, transmite Intrelic.md. Intrebat dacă Transnistria doreşte să devină a doua regiune Kaliningrad, Smirnov a răspuns: “De ce să devenim regiunea Kaliningrad? Noi vom fi o regiune transnistreană a Rusiei”. Referindu-se la recenta intrevedere trilaterală de la Moscova, Smirnov a spus că, in prezent, Chişinăul şi Tiraspolul examinează posibilitatea normalizării relaţiilor dintre două “state” vecine, nu posibilitatea unirii celor două maluri ale Nistrului. In ceea ce priveşte relaţiile regiunii transnistrene cu Rusia, potrivit lui Smirnov, acestea se află intr-o perioadă de “renaştere”. Asta deoarece Moscova, practic, garantează viabilitatea economică şi politică a regiunii, unde fiecare al treilea locuitor este cetăţean al Federaţiei Ruse. Potrivit liderului tiraspolean, relaţiile cu Rusia sunt mai bune acum decat pe timpul lui Putin. “Acum, in plină criză, Rusia şi-a luat angajamentul să achite toate plăţile sociale, inclusiv pensiile. Sistemul nostru bancar este legat de cel rusesc”, a spus Smirnov. De asemenea, el a menţionat că Rusia examinează posibilitatea acordării un credit in valoare de 200 de milioane de dolari. ZiuaOnline
Cine-si inchipuie ca cea mai mare putere a Europei, noua-veche Rusie, fosta URSS cu armata sa cu tot, va sta cu mainile incrucisate in fata avansului trans-atlantic asupra fortaretei Maicii Rossia, nu are ce sa mai caute in cladirile NATO de la Bruxelles. Semnele s-au dat, in trecut, tot anul. Prin vorbe sau prin fapte.
Daca americanii si compania nu au prea inteles rusa de “lac rusesc” a lui Putin sau Lavrov, Ivanov si Medvedev au explicat mai clar: instalam acusica in Kaliningrad cele mai performante rachete de pe continent. Iar la Marea Neagra, in cealalta enclava rusa, Transnistria, lasam un cui ascutit pregatit pentru a fi bine infipt in viitorul cosciug al Uniunii Europene. Dupa care taiem gazul. Iata de ce Ucraina, “buna” noastra vecina, are toate motivele sa-si scrie testamentul. Din care nu trebuie sa lipseasca urmatorul enunt: “Lasam de drept Romaniei toate teritoriile stravechi romanesti confiscate de regimul criminal sovietic si abuziv insusite de ceea ce a vrut sa fie Ucraina. Amin”.
Dupa cum le place rusilor simbolistica, semnalul dat de anul nou prin prima faza a razboiului declansat asupra Ucrainei, taierea gazului, asa o sa o tinem tot anul. Insa intr-un crescendo care, daca Ucraina si NATO nu vor intelege ca Rusia nu suporta nici macar sa fie atinsa de potentialul inamic, va duce pana la fragmentarea actualului stat derivat din fosta Republica Sovietica Socialista Ucraineana. Crimeea, teritoriu national rusesc, este doar una dintre feliile bune pe care Rusia este indreptatita sa si-o revendice. Mai mult: o jumatate din actuala Ucraina se considera rusa. O alta halca importanta este poloneza, iar Polonia este un stat NATO si UE cat se poate de solid, care mai beneficiaza si de un ideolog de renume mondial in echipa presedintelui american Barack Obama: Zbigniew Brzezinski. Chiar si ungurii isi revendica, in contradictoriu cu romanii, Transcarpatia. Iar un sfertulet din fosta RSSU, actuala Ucraina, este, dupa cum bine stim, romanesc de-a dreptul. Si de mare importanta: pe langa pamantul romanesc vorbim de o iesire a fluviului european Dunarea la Marea Neagra, in coastele careia se mai afla si o stanca antica romaneasca, Insula Serpilor, al carei areal este disputat acum la Haga.
Daca una este Rusia, in cazul Ucrainei putem vorbi fara gres despre o intreaga politica regionala tradatoare a intereselor europene “comune” – vezi Bastroe, Insula Serpilor, Transnistria. Aceasta pe langa politica de purificare etnica a romanilor din Bucovina de Nord, Tinutul Herta si Basarabia de Sud, la care Romania asista ca proasta satului UE. Poate doua palme via NATO-Rusia sa o mai trezeasca pe “buna” noastra vecina, Ucraina, scriam in editorialul “2009. Marsul spre Est”, publicat la sfarsitul anului trecut. Iata ca n-au trecut nici doua-trei zile si Ucraina si-a si luat primele doua palme: Rusia i-a taiat gazul si UE a anuntat ca, momentan, nu se baga.
Pana la alte palme care sa trezeasca autoritatile de la Kiev, poate si Romania isi aduce aminte ca avem romani nu numai in Moldova, ci in intreaga Basarabie istorica si Bucovina de Nord si, atunci, ar trebui sa avem la Guvern un Oficiu pentru Moldova si Ucraina, pentru Rasaritul romanesc. Un departament special care sa apere drepturile congenerilor nostri, conform Strategiei Nationale de Securitate si normelor interne din cadrul comunitatii nationale de informatii.
Poate si NATO – alianta politico-militara in care suntem membri cu drepturi depline -, observa ca Ucraina, ca stat CSI, cam incalca normele euro-atlantice in cazul situatiilor de la Gurile Dunarii europene sau al implicarii mafiote a autoritatilor ucrainene in Transnistria si reconsidera si asa-zisul Membership Action Plan.
E bine de stiut ca, daca Ucrainei i se taie doar gazul, Kievul taie insa zilnic si de ani buni drepturile romanilor – aflati practic sub ocupatie -, la propria lor identitate, sfidand orice norma europeana, internationala si, pana la urma umana. Sigur, si romanii sunt afectati de sifonarea gazului, intr-o oarecare masura. Dar, personal, de-ar fi sa inghet pana la sfarsitul vietii si nu mi-ar parea rau, pentru ideea ca, din aceasta disputa ruso-ucraineana, romanii si-ar putea recastiga, intr-o buna zi, libertatea.
July 28th, 2009 
VR 
“Obama va trebui sa spuna ce are de gand sa faca cu Europa de Est”
Posted in Uncategorized 
Tags: 
BODY LANGUAGE. Cat de stresat e Obama si cat de flegmatic e Putin la micul dejun de lucru. NO COMMENT VIDEO Culmea: la fel si Medvedev FOTO