Băsescu se luptă cu Molotov şi Ribbentrop Armand Gosu (foto in picioare, gardand alti antiromani) „Din păcate, Republica Moldova condiţionează semnarea acestui acord (micul trafic de frontieră) de semnarea tratatului de frontieră. Cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român. Considerăm inutilă semnarea unui tratat de frontieră care să facă din şeful statului român un partener al lui Ribbentrop şi Molotov.“ (Traian Băsescu) Preşedintele argumentează refuzul României de a încheia un tratat de frontieră cu Republica Moldova cu dorinţa de a nu „consfinţi“ Pactul Ribbentrop-Molotov. Băsescu se referă la articolul 3 din protocolul secret care vorbea despre „interesul pentru Basarabia“ al URSS. S-a încetăţenit, în opinia publică, ideea că Basarabia a fost pierdută în 1940 ca urmare a pactului sovieto-german. Pactul a fost un factor care a contribuit la crearea premiselor cedării Basarabiei. Totuşi, renunţarea la Basarabia s-a făcut în urma unui schimb de note între Bucureşti şi Moscova, fără ca România vremii să tragă un foc de armă în apărarea ei. Sub pretextul recuperării Basarabiei, Antonescu a dat ordin, un an mai târziu, armatei române să treacă Prutul. A uitat, însă, să se oprească la Nistru, iar România a ieşit înfrântă din război. Atacarea URSS de către Germania şi aliaţii săi la 22 iunie 1941 a făcut caduc tratatul de neagresiune încheiat la 23 august 1939, în al cărui protocol secret se face referire la Basarabia. Deci, reprezentanţii Marii Britanii, SUA, URSS au fixat frontiera actuală a României prin Tratatul de pace de la Paris, de la 10 februarie 1947, pornind de la realităţile post-conflict, şi nu de la Pactul Ribbentrop-Molotov. Astfel, afirmaţia preşedintelui Băsescu că semnarea unui tratat de frontieră cu Republica Moldova ar echivala cu o consfinţire a pactului şi-ar fi avut raţiunea în 1940, când România a răspuns notelor ultimative ale URSS, şi nu astăzi. Invocarea Pactului Molotov-Ribbentrop nu este o formulare de pretenţii teritoriale, deşi exact asta pare pentru un observator din afară, ci indică neputinţa Bucureştiului de a contracara politica Chişinăului. Incapacitatea de a înţelege realităţile de peste Prut îi face pe politicieni să se comporte ca şi când România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Moldova. Adică, exact ceea ce acuză şi Voronin. Inutil proclamă preşedintele în parlament faptul că România „nu vrea să revendice drepturi asupra unor teritorii pierdute în trecut“, dacă peste o lună declară că nu vrea să „consfinţească“ Pactul Molotov-Ribbentrop, semnând un tratat de frontieră. Aceste declaraţii pot oferi un singur diagnostic politicii externe a României: incoerenţă. Semnele incoerenţei sunt de mult evidente, încă din 1991. România vrea să semneze acordul de mic trafic de frontieră, dar nu vrea să încheie tratatul de frontieră, fără niciun motiv, în cazul în care nu are pretenţii teritoriale. Cine să mai modernizeze, să apropie Republica Moldova de UE, dacă România acordă în regim de urgenţă paşapoarte – ca să plece mai repede din Moldova – tocmai celor care ar fi trebuit să contribuie decisiv la aceste procese? Ce rost are să mai vorbeşti de consolidarea opoziţiei democratice, când votanţii ei sunt invitaţi să-şi procure paşapoarte româneşti? Să nu ne mirăm dacă peste alţi 4 ani tot comuniştii vor fi votaţi de pensionarii care încă nu au plecat după copiii lor. Ruşii au argumente să combată diplomaţia română la Bruxelles. La rândul lui, Voronin poate să doarmă liniştit. România e cel mai bun agent electoral al comuniştilor. Felul în care Bucureştiul alege ambasadorii pentru Republica Moldova, dintre diplomaţii-ofiţeri ai serviciilor de informaţii, este o batjocură la adresa Chişinăului. Nominalizarea unui ambasador fără obţinerea acordului Moldovei este o probă de dispreţ. Iar felul în care comisia de politică externă a Parlamentului României s-a grăbit să voteze în câteva ore un candidat, fără măcar să se uite pe CV-ul lui, care vorbea de la sine despre apartenenţa la serviciile secrete, indică acelaşi dispreţ. Ce argument perfect i-a servit Băsescu lui Voronin în discuţia cu Solana şi cu alţi demnitari de la Bruxelles! Până să se lupte cu Molotov şi Ribbentrop, Băsescu ar face mai bine să se ocupe de curăţarea Ambasadei de la Chişinău. Nici măcar acum nu se vede unde a dus abandonarea relaţiilor cu Republica Moldova în mâna serviciilor secrete?
Revista 22
Mizeria de mai sus este aplaudata de oficiosul lui Voronin, Moldova Suverana, unde unul dintre cei mai buni spioni infiltrati de Romania in randurile comunistilor rusofoni de la Chisinau este nevoit, pentru a-si face jocul sub acoperire, sa scrie:
In ultimul numar al prestigioasei reviste ”22”, Armand Goșu, un cunoscator de prima mina al realitatilor din spatiul fostei URSS, face o analiza dura si autorizata a atitudinii Romaniei fata de Republica Moldova. Goșu reafirma ceea ce noi tot scriem de la venirea lui Basescu la conducerea Romaniei: presedintele roman, secondat sau condus de catre serviciile sale secrete, nu doar ca manipuleaza si inseala opinia publica nationala si internationala, ca foloseste false argumente in actiunile sale anexioniste fata de R. Moldova, dar, sub pretextul posturilor diplomatice, mentine Ambasada Romaniei de la Chisinau pe rol de Centrala a spionajului romanesc in spatiul estic, post-sovietic. Armand Goșu reconfirma si ultimele noastre dezvaluiri, potrivit carora Mihnea Constantinescu, cel care a fost propus ambasador la Chișinau, este agent acoperit. Editorialistul revistei ”22” rosteste un adevar usturator pentru Romania – acela ca politica Romaniei fata de R. Moldova este coordonata de catre serviciile secrete. Nu acelasi lucru il tot demonstram si noi in Moldova Suverana? (M. Contiu)
România a expulzat trei diplomaţi ruşi în scandalul de spionaj cu Ucraina – raport austriac
Relaţia României cu Rusia a fost afectată recent de scandalul de spionaj cu Ucraina, care a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni, dar şi a trei diplomaţi ruşi, a declarat preşedintele Traian Băsescu la întâlnirea avută recent cu ambasadorii UE, potrivit unui document obţinut de NewsIn. Un raport intern al Ambasadei Austriei, întocmit după întâlnirea de marţi a preşedintelui cu ambasadorii UE acreditaţi la Bucureşti, îl citează pe Traian Băsescu spunând că “relaţia (României) cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti”. Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti. Referindu-se la Transnistria, Băsescu este de părere că Rusia nu se va retrage niciodată din acest teritoriu, care va deveni un al doilea Kaliningrad. “Rusia a devenit în ultima vreme tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti”, a spus Băsescu. În relaţia cu Ucraina, preşedintele a identificat patru probleme: canalul Bâstroe – faptul că Ucraina nu respectă reglementările internaţionale de mediu, aplicarea verdictului Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor şi modul cum este tratată minoritatea română în Ucraina – lipsa reprezentării parlamentare, aşa cum este cazul pentru minoritatea ucraineană în Parlamentul României. “Cea mai recentă problemă a apărut în legătură cu cazul de spionaj ce a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni şi trei diplomaţi ruşi. Ca urmare a acestui caz, armata română a fost nevoită să-şi modifice toate frecvenţele sistemelor sale de comunicaţii”, a mai spus Băsescu. Anunţul preşedintelui, în cazul în care documentul austriac a consemnat fidel, reprezintă un element cu nou în scandalul de spionaj care a izbucnit la începutul lunii martie la Bucureşti, în care subofiţerul MApN Floricel Achim şi cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov sunt suspectaţi că au furnizat secrete militare unei terţe părţi. Preşedintele Traian Băsescu trebuia să meargă în vizită în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, dar vizita, prevăzută la câteva săptămâni după ce Curtea Internaţională de Justiţie pronunţase soluţia în cazul diferendului româno-ucrainean de delimitare a platoului din Marea Neagră, a fost amânată în ultimul moment din motive ce nu au fost explicate clar de oficialităţi. La scurt timp, a intervenit scandalul de spionaj care l-a avut protagonist pe subofiţerul MApN Floricel Achim, în care iniţial a apărut numele Rusiei, apoi al Ucrainei ca posibil stat destinatar al presupuselor secrete militare vândute prin intermediul omului de afaceri bulgar. În lipsa unor informaţii confirmate sau infirmate oficial, presa a scris că Ucraina şi România au procedat la expulzarea reciprocă a unor funcţionari diplomatici şi a făcut diverse speculaţii legate de motivele tensionării din relaţiile bilaterale, dar nu au existat informaţii că ar fi fost expulzaţi şi trei diplomaţi ruşi. Cu toate acestea, preşedintele comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, declara în 18 martie, cu ocazia audierii ministrului apărării Mihai Stănişoară, că dosarul de spionaj al lui Floricel Achim a reuşit să afecteze relaţiile României cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO. “Din punctul meu de vedere, cred că este una dintre cele mai nefericite decizii pe care le-a luat România în acest an, pentru că a reuşit să afecteze relaţiile cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO”, a spus Meleşcanu referitor la decizia de a face public cazul de spionaj şi modul în care a fost acesta gestionat. Pe de altă parte, revista ucraineană Stolicinîe Novosti scria, la începutul lunii martie, că decizia de dezvăluire a scandalului de spionaj dintre România şi Ucraina s-ar putea să fi fost luată în timpul vizitei ministrului de externe Cristian Diaconescu la Moscova. Imaginea Ucrainei, care aspiră să devină membră UE şi NATO, este şifonată semnificativ de scandalul de spionaj izbucnit la Bucureşti, scria revista, adăugând însă că presa română a subliniat la un moment dat posibila implicare a Rusiei în acest dosar. Moscova s-a grăbit să se distanţeze de scandalul de spionaj, ministrul de externe Serghei Lavrov declarând că acest incident nu este problema Rusiei, întrucât România nu a expulzat ataşatul militar rus, ci pe cel ucrainean. Pe de altă parte, publicaţia ucraineană consideră că este greu de înţeles de ce scandalul a izbucnit tocmai acum, având în vedere că Floricel Achim era urmărit încă din 2001. Dezvăluirea bruscă a acestui caz poate demonstra că undeva s-a luat o decizie în acest sens. Nu este exclus ca această decizie să fi fost luată în timpul vizitei ministrului român de externe, Cristian Diaconescu, la Moscova, care a coincis cu amânarea vizitei preşedintelui Băsescu la Kiev, potrivit publicaţiei ucrainene. În sprijinul acestei variante există o serie de elemente, mai scria revista. De exemplu, faptul că la sfârşitul lunii februarie în Estonia s-a încheiat procesul unui oficial eston din cadrul Ministerului Apărării, German Simm, care a fost condamnat pentru 12 ani şi jumătate de detenţie pentru spionaj în favoarea Rusiei. Evident că acest scandal nu putea să nu alarmeze serviciile secrete ale ţărilor NATO. Probabil că s-au făcut verificări amănunţite, mai ales în fostele membre ale Pactului de la Varşovia, presupune revista ucraineană. Iar Rusia, pentru a nu pierde totul, a decis să sacrifice ce e mai puţin important, şi anume direcţia românească, “reducând” scandalul la ataşatul militar ucrainean. Iar pierderile posibile de la Bucureşti pot fi compensate cu şifonarea dublă a imaginii Ucrainei: scandalul probabil va influenţa nu doar relaţiile NATO – Ucraina, dar şi relaţiile cu UE, era concluzia revistei ucrainene. De altfel, cazul Simm nu a rămas fără urmări, NATO expulzând recent doi diplomaţi de la misiunea rusă de pe lângă Alianţă, ceea ce a provocat o replică pe măsură a Moscovei, care a expulzat doi diplomaţi canadieni.
Ambasada Rusiei este închisă şi nu poate oferi informaţii despre expulzarea a trei diplomaţi
Un reprezentant al Ambasdadei Rusiei la Bucureşti, contactat de NewsIn, a comunicat ca instituţia este închisă şi nu a putut să ofere vreo informaţie despre diplomatul care se află de serviciu pe ambasadă, pentru a comenta ştirea despre o eventuală expulzare a unor diplomaţi ruşi din România. Potrivit unui raport intern al Ambasadei Austriei obţinut de NewsIn, preşedintele Traian Băsescu a declarat la întâlnirea avută recent cu ambasadorii UE că relaţia României cu Rusia a fost afectată recent de scandalul de spionaj cu Ucraina, care a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni, dar şi a trei diplomaţi ruşi. Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti. Referindu-se la Transnistria, Băsescu este de părere că Rusia nu se va retrage niciodată din acest teritoriu, care va deveni un al doilea Kaliningrad. “Rusia a devenit în ultima vreme tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti”, a spus Băsescu. Anunţul preşedintelui, în cazul în care documentul austriac a consemnat fidel, reprezintă un element cu nou în scandalul de spionaj care a izbucnit la începutul lunii martie la Bucureşti, în care subofiţerul MApN Floricel Achim şi cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov sunt suspectaţi că au furnizat secrete militare unei terţe părţi. Presa a scris că Ucraina şi România au procedat la expulzarea reciprocă a unor funcţionari diplomatici şi a făcut diverse speculaţii legate de motivele tensionării din relaţiile bilaterale, dar nu au existat informaţii că ar fi fost expulzaţi şi trei diplomaţi ruşi. Cu toate acestea, preşedintele comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, declara în 18 martie, cu ocazia audierii ministrului apărării Mihai Stănişoară, că dosarul de spionaj al lui Floricel Achim a reuşit să afecteze relaţiile României cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO. “Din punctul meu de vedere, cred că este una dintre cele mai nefericite decizii pe care le-a luat România în acest an, pentru că a reuşit să afecteze relaţiile cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO”, a spus Meleşcanu referitor la decizia de a face public cazul de spionaj şi modul în care a fost acesta gestionat.
Preşedinţia verifică autenticitatea documentului austriac înainte de a se pronunţa
Administraţia Prezidenţială verifică veridicitatea documentului intern austriac ce relatează discuţiile pe care preşedintele Traian Băsescu le-a avut marţi cu ambasadorii statelor UE, înainte de a da o reacţie oficială, au precizat pentru NewsIn surse oficiale. Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul obţinut de NewsIn relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti. (Traian Băsescu – n.r.) “nu a luat decizia cu privire la o nouă candidatură”, o va face abia în septembrie 2009 şi va depinde de criza economică. În cazul în care criza “va putea fi depăşită cu un minimum de daune pentru populaţie”, va candida. “Premierul Boc este pregătit ca şi candidat de rezervă al PD-L, dacă Băsescu nu va mai candida încă o dată,” se arată în document. O altă informaţie nouă conţinută în document este că România ar fi expulzat trei diplomaţi ruşi în scandalul de spionaj din martie cu Ucraina.
Alte stiri rezultate din Raport: Băsescu promovează soluţia gazului natural lichefiat şi discută cu Quatarul în acest sens-raport
Preşedintele Traian Băsescu a spus că promovează soluţia gazului natural lichefiat (GNL) şi poartă discuţii cu Qatarul în acest sens, adăugând că procentul de 25% deţinut de Gazprom pe piaţa europeană este prea mare, se arată într-un raport intern al Ambasadei Austriei, obţinut de NewsIn. Cea mai bună soluţie pentru GNL, pe lângă porturile din Croaţia, este Constanţa, pentru că permite şi accesul vapoarelor de largi dimensiuni care au voie să treacă prin Bosfor. De asemenea, potrivit raportului redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova, Traian Băsescu a trimis înapoi către Guvern strategia energetică prezentată în CSAT, pentru a include date şi cifre concrete, iar în locul companiei energetice naţionale se are în vedere crearea a 2-3 companii de producţie, pentru a crea concurenţă pe piaţă. La capitolul energie, preşedintele a mai spus că producţia în domeniul hidroenergetic, termoenergetic şi nuclear ar urma să fie astfel împărţită, încât să existe şi un echilibru al costurilor între aceste companii. În raportul intern al Ambasadei Austriei se mai arată că preşedintele României a avut o conversaţie foarte insistentă cu preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, în care a acuzat Comisia că nu a făcut destule presiuni pentru ca Nabucco să fie construită rapid. Preşedintele Băsescu a vorbit şi cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi i-a cerut să nu lege proiectul Nabucco de chestiunea aderării la UE şi deschiderea capitolelor de negociere. Totodată, Traian Băsescu s-a arătat dezamăgit de interesul redus al Europei pentru transportul de petrol din zona caspică pe ruta maritimă Supsa (Georgia)-Constanţa şi apoi prin conducta PEOP (Constanţa-Trieste) către Europa Centrală. Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul obţinut de NewsIn relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.
Orice agresiune fata de Rusia va duce la o riposta demna de acest nume
Presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat, sambata, ca orice agresiune fata de Rusia va duce la o “riposta demna de acest nume”, declaratie facuta la parada militara pentru celebrarea a 64 de ani de la victoria Armatei Rosii asupra Germaniei naziste, relateaza AFP, citata de NewsIn. “Suntem siguri ca orice agresiune impotriva cetatenilor nostri va duce la o riposta demna de acest nume”, a declarat Medvedev.”Victoria asupra fascismului este un exemplu si o lectie pentru toata lumea, de actualitate intr-un moment in care unii sunt pregatiti sa se implice intr-un conflict”, a adaugat el. Aceste declaratii intervin pe fondul tensiunilor persistente intre Rusia si fosta republica sovietica Georgia. Intre cele doua tari a fost un scurt razboi in august. Ceremonia dn Piata Rosie a avut loc in prezenta a circa 9.000 de militari din 103 unitati, care au trecut prin fata tribunei oficiale in care se aflau Medvedev si Vladimir Putin.Ministrul apararii, Anatoli Serdiukov, a trecut in revista trupele in limuzina sa. “Felicitari, tovarasi! Va felicit pentru aniversarea a 64 de ani de la victoria din marele razboi patriotic”, a spus el. “Sa traiti, tovarase comandant! Ura!”, au raspuns soldatii Federatiei. O armata de tancuri, rachete si alte echipamente grele a defilat pe muzica militara.In aceasta rara demonstratie publica au figurat rachetele S-300 si S-400, precum si rachete balistice Iskander, pe care Rusia a spus ca le va desfasura in Kaliningrad, daca SUA mentin proiectul scutului. Apoi, Piata Rosie a fost survolata de zeci de elicoptere si avioane militare. Aniversarea victorie este marcata de parazi militare in multe orase ruse in fiecare an la 9 mai. Potrivit autoritatilor ruso-sovietice, 8,6 milioane de militari sovietici si 27-28 milioane de civili au fost ucisi in acest conflict.(Z.O., V.)
“- Rusia mai inseamna ceva pe plan mondial? – Nu cred! E ca un peste ce nu-i nici in apa, nici pe uscat, un peste care se zbate. Asta-i Rusia. Au fost prea nesuferiti, prea satanici ca sa mai pacaleasca pe cineva… Dar, orice ar face, nu vor mai ajunge unde au fost. Sunt convins, de pilda, ca Cernautiul nu va ramane in Ucraina, ca-i pamant romanesc. Am incredere in reintregirea Romaniei. Nu ma gandesc ca am o varsta si nu voi mai apuca asta. dar orinde voi fi, tot voi vedea faptul ca Romania va iarasi mare, de la Tisa pana la marginea cealalta. Asta-i cu Rusia… Ce vecin poate fi ala care-mi ia aurul din tara si nu mai vrea sa mi-l inapoieze?”
Parintele Arhimandrit Arsenie Papacioc – Cuvant despre bucuria duhovniceasca Editura Eikon – Cluj Napoca, 2003 – Biblioteca Ortodoxa – Editie ingrijita de Fabian Anton
“Un spirit rector e necesar pentru a inmanunchia aspiratiile de pretutindeni. Rusia imperialista a cazut. Ea nu stia sa infrateasca fiindca ii placea sa porunceasca. De fapt, aproape toate initiativele de dupa razboi privitoare la destinul ortodox au pornit din biserica Romaniei. Dupa Rusia, suntem poporul drept credincios cel mai numeros si statul cel mai bogat. Poate nici n’a existat in istoria ortodoxa popor care sa fi trait in sentimentul adanc al solidaritatii crestine ca poporul nostru. Razboaiele lui si marile lui acte de generozitate au fost facute in spiritul dezinteresat al acestei solidaritati. Nimeni nu s’a daruit lumii si idealurilor ortodoxe mai fara calcul ca noi. Aceasta o stiu la fel de bine ca noi, popoarele surori intru credinta. Sufletul romanesc si banul romanesc sunt amestecate indisolubil in istoria Balcanului si a Patriarhiilor orientale. Fara sa facem imperialism noi am luat asupra-ne protectoratul ortodox dela caderea Bizantului pana la reformele lui Cuza-Voda. Sperantele acestui zbuciumat colt de lume se indreapta din nou catre noi.”
Nichifor Crainic – Pacea Balcanului si Protectoratul Ortodox (Din Gandirea) Republicat de Revista Lamura, Anul V, Nr 13, 1 Octombrie 1924
“Acest sistem bolşevic îl cunosc prea bine, Domnia voastră! Acest sistem mi-a mâncat 17 ani din viaţă şi port în trupul şi în sufletul meu semnele şi rănile acestei fiare bolşevice, doar pentru că am iubit libertatea în Hristos. Ceea ce se întâmplă la ora aceasta pentru noi nu este nicio noutate. Ci este ceea ce s-a mai întâmplat prin 1946, 47, 48, pe străzile Bucureştiului când erau distruşi, maltrataţi şi urmăriţi cei mai buni fii ai neamului nostru, teroare care a continuat până în campania bolşevică de arestare a generaţiilor 1948, 1964. Cu toată ura şi răutatea s-au năpustit asupra tineretului nostru şi a lumii noastre creştin-ortodoxe, de care se temeau şi se tem şi acum, nu cumva să se reîntroneze viaţa noastră creştin ortodoxă pe planul acesta al Europei de Răsărit. Este aceeaşi mare Rusie de altădată ortodoxă şi care îşi întindea pretenţiile asupra Balcanilor cu forţele ei panslaviste sub firma ocrotitoare a creştinismului ortodox. Iată, aceeaşi comunişti de atunci s-au năpustit şi asupra fraţilor noştri basarabeni acum, secerând cu secera bolşevică sufletele nevinovate ale acestor tineri curajoşi şi bătând piroane cu ciocanul roşu în inimile îndurerate ale sărmanelor mame care se frământă cu nelinişte neştiind ce urgie va mai aduce şi ziua de mâine sau chiar sărbătoarea Învierii Domnului, şi nu găsesc nicăieri o mângâiere… de parcă am fi neamul cel mai condamnat de pe lumea aceasta. (…) Creştinii ortodocşi sunt temelia acestor neamuri din Răsărit! Nu uitaţi că Hristos S-a răstignit şi a înviat şi pentru românii de peste Prut!”
Parintele Arhimandrit Justin Pârvu, Stareţul mănăstirii Petru Vodă – Mesaj catre presedintele Traian Basescu – “Eu imi ofer cetatenia mea unui basarabean prigonit” 14 aprilie, 2009, Sfânta Marţi a Patimilor Domnului
Presedintele belarus Aleksandr Lukasenko a fost primit luni de Papa Benedict al XVI-lea la Vatican, in cadrul primei sale vizite in Europa Occidentala din ultimii 13 ani, a anuntat Sfantul Scaun intr-un comunicat citat de AFP, preluata de NewsIn. Acesta este prima intalnire a lui Lukasenko cu Benedict al XVI-lea. “Ne vom vedea in Belarus, daca vrea Dumnezeu”, a declarat liderul belarus la sfarsitul intrevederii, care a durat 20 de minute, si unde s-a prezentat cu fiul sau, Nikolai. Vaticanul nu a dezvaluit continutul discutiilor. Presedintele Lukasenko declarase sambata ca are intentia sa transmita Papei o serie de intrebari pregatite impreuna cu patriarhul Moscovei Kirill. Raporturile dintre Vatican si Biserica Ortodoxa Rusa sunt tensionate de multi ani, Patriarhia Moscovei acuzandu-i pe catolici de prozelitism in Rusia, repros pe care Biserica Catolica il neaga. Insa noul patriarh rus, care si-a preluat functia la inceputul lunii ianuarie, pare in masura sa amelioreze relatiile: ca “ministru de externe” al patriarhului Aleksei al II-lea, care a decedat in decembrie, el s-a intalnit de trei ori cu Benedict al XVI-lea. Lukasenko este invitatul premierului italian Silvio Berlusconi vineri la un dineu, au declarat surse diplomatice. Roma va cere presedintelui Lukasenko sa respecte “drepturile si libertatile fundamentale”, a declarat ministrul italian de externe Franco Frattini, intr-o scrisoare deschisa publicata luni de Corriere della Sera. (Z.O.)
Seful Directiei principale de informatii de pe langa Statul Major al armatei ruse (GRU), generalul Valentin Korabelnikov (foto), a fost destituit vineri de presedintele rus Dmitri Medvedev printr-un decret, relateaza Interfax, preluata de Agerpres. El a fost inlocuit prin alt decret cu adjunctul sau, generalul Aleksandr Sliahturov. Korabelnikov a detinut functia de sef al GRU din mai 1997. Inainte de a fi demis, el a fost decorat cu ordinul “Pentru merite deosebite aduse Patriei” de gradul III, pentru eforturile depuse in sporirea capacitatii de aparare a Federatiei Ruse. Conform cotidianului “Moskovski Komsomolet” generalul Valentin Korabelnikov se afla in prezent in concediu, urmand sa predea oficial stafeta dupa revenirea sa din vacanta. Destituirea sefului GRU intervine pe fondul divergentelor din ce in ce mai acute legate de modul in care se realizeaza reforma in armata. La inceputul acestui an, ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, a demarat o reforma ambitioasa de modernizare a armatei, careia i se opune segmentul generalilor conservatori. Reformele demarate de Serdiukov au antrenat reduceri masive de cadre in armata rusa si desfiintarea mai multor divizii de diferite tipuri, inclusiv a unor batalioane GRU. Presa rusa a relatat inca in iarna ca seful GRU, Valentin Korabelnikov, intentioneaza sa demisioneze, intrucat nu ar agrea reformele ministrului Apararii. (Z.O.)
Cel mai ambitios proiect de vecinatate al Uniunii Europene, cel care are in centru apropierea catorva tari din fosta Uniune Sovietica, cunoscut si sub numele de Parteneriatul Estic, are probleme. Oficiali de la Bruxelles, citati de Radio Free Europe sustin ca Rusia a lansat o contraofensiva pentru a distruge sau inabusi proiectul care vizeaza sase foste republici sovietice- Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova si Ucraina. Motivele Moscovei sunt usor de ghicit – se considera a detine puterea in regiune, insa Uniunea a admis public ca doreste sa le ofere acestor tari o alternativa la Rusia (care in sine este tot o sfera de influenta). Puterea de la Moscova pune presiune considerabila pe Belarus, Moldova si Armenia (“verigile slabe”), iar pe Georgia a redus-o la tacere prin razboiul din vara anului trecut. Ucraina a fost si ea destablizata prin razboiul gazului din ianuarie anul acesta. Azerbaidjanul, o alta veriga importanta pentru UE, pentru capacitatea de a genera o mai mare autonomie energetica Europei, a primit o oferta de nerefuzat din partea Moscovei – sa vanda rusilor intreaga sa productie de gaze naturale. Scenariul “de cosmar” trasat la Bruxelles este ca, la summitul Parteneriatului Estic de la Praga, din 7 mai, majoritatea liderilor estici prezenti la reuniune vor actiona ca marionete ale Rusiei – pentru ca Parteneriatul nu este suficient de atragator. Belarusul este cel care da cele mai multe batai de cap Bruxellesului. Presedintele Aleksandr Lukasenko ramane imprevizibil, insa europenii crede ca acesta are o agenda care inde sa puna in opozitie Rusia si UE. Moscova tolereaza aceasta pendulare a Belarusului, cu scopul de a-l convinge pe Lukasenko sa recunoasca republicile separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud. Daca Lukasenko cedeaza inainte de 7 mai, Bruxellesul s-ar putea trezi la Praga fara unul dintre cei mai importanti aliati din regiune, liderul georgian Mihail Saakasvili, care a declarat ca va boicota evenimentul intr-o astfel de eventualitate. Ucraina este o alta durere, mai veche, a Uniunii. Liderii de la Kiev s-au plans ca Parteneriatul Estic nu contine nimic nou pentru Ucraina. Aceasta tara a primit deja asigurari ca ar putea semna un tratat de asociere, ce ar pava drumul spre o intelegere de comert liber si libertate de miscare in Uniune. Eecul Kievului de a capitaliza succesul obtinut la ultimul summit UE-Ucraina din Franta inseamna insa ca UE nu este presata sa urgenteze aceste actiuni in folosul Kievului. Probabil abia la urmatorul summit, din Suedia, va reusi Kievul sa stranga cu usa europenii pentru actiuni concrete. Celelalte state din regiunea vizata asteapta si ele ca Uniunea sa le rasplateasca cumva slaba impotrivire aratata fata de Moscova. Au inteles ca UE nu doreste ca Abhazia si Osetia de Sud sa fie recunoscute (si nici nu le convine deocamdata sa faca asta) si au tinut piept Moscovei, insa sperantele pe care le-au investit in UE trebuie sa-si gaseasca finalitatea. Incapacitatea UE de a raspunde acestor asteptari cu ceva in plus fata de constructia Parteneriatului Estic este un semnal in plus ca europenii nu pot deocamdata actiona in comun, pentru un scop unice. (Ana Ilie, Ziare.com)
Putin ameninta UE cu revizuirea relatiilor daca va mai continua sa ignore “interesele” Rusiei in Ucraina
Premierul rus Vladimir Putin a amenintat, luni, ca Moscova isi va revizui relatiile cu Bruxelles-ul, in cazul in care interesele Rusiei sunt ignorate. Declaratia sefului guvernului rus intervine la putin timp dupa ce UE a semnat in aceeasi zi cu Ucraina o “declaratie comuna”, in cadrul Conferintei internationale de a Bruxelles, pe subiectul modernizarii sistemului ucrainean de gazoducte. “Daca interesele Rusiei vor fi ignorate, atunci noi vom fi nevoiti sa incepem revizuirea principiilor relatiilor noastre”, a afirmat Vladimir Putin, citat de RIA Novosti. “Mi-as dori foarte mult ca sa nu se ajunga aici”, a adaugat el, transmite Agerpres. Ucraina, tara ce tranziteaza pe teritoriul ei 80% din gazele ruse livrate Europei, Comisia Europeana, Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Mondiala au semnat luni, la Bruxelles, la doua luni dupa conflictul energetic ruso-ucrainean, care a dus la intreruperea livrarilor spre UE, “o declaratie comuna” in care Kievul se angajeaza sa dea dovada de transparenta in domeniul gazelor naturale in schimbul unei viitoare sustineri din partea investitorilor occidentali. Vicepresedintele Gazprom: Ne pare rau ca Ucraina a fost atrasa in dispute europene Moscova, care a propus UE si Ucrainei un acord politic trilateral, si-a manifestat nemultumirea fata de documentul semnat, ministrul rus al energiei Serghei Smatko sustinand ca Rusia a fost practic exclusa de la dezbaterile pe subiectul modernizarii gazoductelor ucrainene. Serghei Smatko s-a declarat totodata “surprins” ca textul semnat luni, la Bruxelles, “nu face nicio referire la Rusia ca furnizor si partener strategic”, subliniind ca Moscova si-a manifestat intotdeauna dorinta de a participa la modernizarea gazoductelor ucrainene, inclusiv financiar. “Fara implicarea Rusiei, vor fi puse in cauza diversificarile ulterioare prevazute”, a amenintat el, referindu-se la proiectele de gazoducte dintre Moscova si anumite societati europene, precum Nord Stream, care urmeaza sa lege Rusia de Germania pe sub fundul Marii Baltice, ocolind Ucraina. “Documentul semnat are un predominant caracter politic”, a mai declarat Serghei Smatko, tinand sa adauge ca “dezvoltarea retelei ucrainene, izolata de reteaua rusa, este imposibila”. Potrivit agentiei de presa ucrainene Unian, delegatia rusa prezenta la Conferinta internationala de la Bruxelles a parasit forumul dupa anuntarea ceremoniei de semnare a declaratiei comune. ”Nu ne mai intereseaza ce se va intampla mai departe. Si asa totul este clar. Insa ne pare rau ca Ucraina a fost atrasa in dispute europene”, a declarat vicepresedintele concernului rus Gazprom, Valeri Golubev, inainte de a parasi forumul. Premierul demisionar al Ungariei ar putea prelua conducerea South Stream Publicatia rusa Kommersant scrie, in editia de luni, ca premierul aproape demisionar al Ungariei, Ferenc Gyurcsany, ar putea prelua fraiele proiectului South Stream, alternativa rusilor la proiectul UE Nabucco, transmite NewsIn. Kremlinul a gasit in Gyurcsany unul dintre cei mai activi sustinatori ai gazoductului rus si, potrivit presei ruse, Moscova a fost “neplacut sursprinsa” de anuntarea demisiei oficialului din functia de prim-ministru pentru ca “realizarea acestui proiect poate fi franata” pe fondul slabirii sustinerii politice in UE si a problemelor financiare cu care se confrunta gigantul rus Gazprom. Ungaria a semnat pentru finantarea studiului de fezabilitate
In urma cu doua saptamani, la Moscova, in prezenta lui Gurcsany si a omologului sau rus, Vladimir Putin, s-a semnat un acord pentru contructia gazoductului pe teritoriul Ungariei, tradus printr-un studiu de fezabilitate finantat de Banca Ungara pentru Dezvoltare. In acord ar fi inclusa si constructia unui joint-venture ruso-ungar pentru sectorul ungar al South Stream. Opozitia ar putea decide cursul proiectului Kommersant precizeaza ca urmasul lui Gyurcsany este, de fapt, cel care va determina cursul relatiilor intre Rusia si Ungaria, iar in situatia in care noul premier va fi membru al Opozitiei, se va face apel la “eliberarea” Ungariei de sub jugul rusesc in contextul in care 70% din necesarul de gaz al tarii este asigurat de Gazprom. Publicatia nu omite sa aminteasca ca premierul ungar a sustinut si proiectul Nabucco, propunand, dupa incheierea crizei energetice din ianuarie, o conferinta la Budapesta pentru promovarea proiectului european.
Gyurcsany cu South Stream, pe modelul Schroder cu North Stream Premierul ungar ar putea calca pe urmele lui Gerhard Schroder, care, dupa ce a demisionat din postul de cancelar al Germaniei, a fost numit presedinte al Consiliului Actionarilor al companiei operatoare a proiectului North Stream. Astfel, Kommersant noteaza ca s-ar putea ca Gyurcsany sa ocupe fotoliul ramas liber la South Stream, proiect aflat in coordonarea unei companii infiintate de Gazprom si grupul energetic italian ENI. intregistrata la 18 ianuarie 2008 in cantonul elvetian Zug din Elvetia. In 2008, Gazprom i-a propus fostului premier italian, Romano Prodi, sa preia conducerea proiectului, insa rusii au fost refuzati “cu tact” de italian. ZIUA Online
Comentariul avizat al cititorului Alex Pandrea la articolul meu despre Goma, Basescu si Basarabia: Exista nationalism românesc în Basarabia? Desigur. Si înca foarte mult. De ce? Fiindca exista si mai mult rasism rusesc amestecat si cu internationalism comunist. Si înca si mai mult mesianism ortodox rusesc. Vladimir Voronin spunea zilele acestea ca nu va admite rusofobie in R.M.. Si foarte bine va face… Dar românofobie (Voronin însusi a denumit, si de multe ori, tricolorul “steag fascist”, poporul român “popor de tigani”, iar România “stat imperialist”)? Dar rasism? Dar apartheid? Dar mesianism? Cum se manifesta nationalismul românesc din Basarabia? Prin cultura. Cum se manifesta rasismul rusesc (mai ales cel comunist) în Basarabia? Prin ura. Cum se manifesta apartheidul în Basarabia? Prin umilirea economica, sanitara, educationala a bastinasilor de etnie româna, care locuiesc majoritar în zona rurala. El se mai manifesta, dupa 27 august 1991, si prin faptul ca nenumarate fundatii rusesti deschid locuri de munca bine platite numai pentru rusofoni (“rabota dlea ruskoiazâcinih”), dar mai ales prin intoxicarea informationala. La Chisinau se editeaza zilnic principalele ziare rusesti de la Moscova cu pagini locale, apar si o multime de ziare si reviste locale rusesti, iar posturile de radio “Russkoie radio”, “Radio Sanson”, “Avto radio”, “Hit FM”, “Retro FM”, “Serebreannii dojdi”, “Radio na semi holmah” si multe altele nu au nici un fel de concurenta în Basarabia din cauza frecventelor bune, a dotarii tehnice exceptionale si a salariilor mari pe care le primesc jurnalistii. Chiar sa vrei sa scapi de televiziunile ruse, multe cu studiouri chisinaune (în care îsi monteza reportajele si jurnalistii de la Bucuresti), nu poti. Sunt bine dotate, au reporteri, analisti, realizatori si formatori de opinie profesionali, transmit fluxuri foarte bune de stiri, inclusiv reportaje on-line din cele mai instabile puncte ale Pamântului. Si, desigur, multe filme, dar nu titrate, ci dublate. Omul, animal media, ce sa faca? Consuma ce e mai bun si mai pe degeaba. Consuma, asadar, si multa românofobie ruseasca, injectata direct în subconstient. Dar cum se manifesta mesianismul ortodox rusesc? Raspunsul îl gasim într-un citat dintr-un articol aparut zilele astea la Chisinau în media promoscovita : “…sub o forma de confederatie libera a tarilor ortodoxe (din care ar face parte si o Românie reîntregita!) în frunte cu tarul Rusiei…”. Paranteza cu “România întregita”, la care trebuie sa adaugam sintagmele “teritoriul Moldovei” si “mitropolitul României”, folosite recent de Alexei al II-lea într-un interviu, antifiletismul (adica lupta contra bisericilor ortodoxe etnice), cât si insistenta cu care este mediatizat termenul “Moldova” de catre polit-tehnologii rusi, arata ca scenariul “confederatiei libere de tari ortodoxe în frunte cu tarul Rusiei”, desi e vechi, e pus anume acum pe rol. Nu trebuie sa ne mire, asadar, insistenta cu care ideologii lui Vladimir Voronin (Mark Tcaciuc, Victor Stepaniuc, Oleg Reidman) propaga idea Moldovei Mari, a Moldovei Istorice care nu apartine României, a “dependentei totale a economiei moldovenesti de piata rusa” (nu doar de cea energetica) si a dominatiei înfumurate, ignorante, violente a moldovenismului prorusesc asupra românismului proocidental. Daca tinem cont de faptul ca actualmente în Basarabia, cu 3,5 milioane de vorbitori de limba româna, nu se vinde nici un ziar românesc, nici o revista (macar culturala) româneasca, ca nu exista nici un magazin de carte românesc (iar cea ruseasca ajunge pentru 10 milioane de oameni) sau de CD românesc, cum se apara saracul român din Basarabia contra acestei invazii naucitoare de gazeta, carte, revista, radio, televiziune, CD rusesc ? Se apara si el cum poate. Se apara singur. Se apara cu firea lui româneasca. Se apara cu traditia lui româneasca, cu hora, cu doina, cu arhitectura “casniciei lui sedentare” (A. Russo), cu Stefan cel Mare, cu Eminescu si cu “Tatal nostru”. Se apara cu limba lui cea româna. Ce îi mai ramâne sa faca ? Taranii români vorbesc la Piata Centrala din Chisinau cu “domnule”, “doamna”, în timp ce rusii (si ucrainenii, evreii, gagauzii, bulgarii, adica rusofonii) folosesc în adresare termenii ridicoli, umilitori ai epocii sovietice “mujcina”, “jenscina”, “devusca”. Românul spune: “Nu Va suparati, doamna, cât costa ceapa?”. Rusul “Po ciom luk?” Dar cel mai important criteriu al “nationalismului românesc” din Basarabia este faptul ca absolut toti românii vorbesc perfect limba rusa, iar rusii, practic toti, desi traiesc în Basarabia de zeci de ani, nu vor sa învete nici macar “buna ziua”. Si ei, rusii, marea majoritate veniti în Basarabia dupa 1945 pe roluri de comisari, ofiteri NKVD si functionari de toate nivelele, reprezinta doar 6 la suta în structura demografica a Basarabiei, primesc cele mai mari pensii si au dreptul la cea mai solida protectie sociala. Si mai interesant este faptul ca si rusii de la Moscova (în special politrucii din massmedia, chiar si cei democrati) din 1989 încoace nu au mai vorbit de bine românii din Basarabia. Numai de rau. Daca e sa ne luam dupa massmedia rusa, apoi românii sunt cel mai înapoiat popor de pe Pamânt. Tonul discursului oficial si neoficial rusesc este atât de urât, încât presa de la Chisinau s-a întrebat de nenumarate ori: “De ce urasc rusii atât de tare poporul român?” Recent, pâna si un site prorusesc din Basarabia a pus (cu bataie lunga) întrebarea cu privire la “românofobia ruseasca”. Ar fi bine sa-si puna aceasta întrebare si generalii din politica româneasca. Pe 21 martie 2006 massmedia rusa (www.kreml.org) a lansat un nou proiect pentru Basarabia – “Novaia Moldova”. Acest proiect scoate completamente Basarabia din contextul ei european si românesc, asa de parca ar fi vorba de o enclava rusa din sud-estul Europei, orienteaza devenirea Republicii Moldova spre îndepartarea de UE si NATO (România nici nu este pomenita) si spre dependenta totala a Basarabiei de piata energetica rusa si ofertele de pe piata muncii din Rusia. Este un necrutator proiect rasist, îndreptat contra etniei majoritare din R.M. (de 80%), împotriva pacii si stabilitatii europene. Fiindca, cum am aratat si în alta parte, zona de contact a Europei cu “pusta rusa” si Orientul înca multa vreme va destabiliza situatia social-politica în Europa daca nu se va stabiliza hotarul ei de sud-est, care acum trece tocmai prin Basarabia cea româneasca. Acest hotar (practic o jumatate din distanta dintre Marea Baltica si cea Neagra) are doar o singura sansa pentru a fi bine întarit: reunificarea neconditionata a Basarabiei cu România în baza votului Sfatului Tarii din 27 martie 1918, a Tratatului de la Paris din 28 octombrie, 1920 si a votului Senatului SUA din 28 iunie 1991. O fi, asadar, nationalist poporul român din Basarabia, dar atâta timp cât anume acest popor sta pe linia întâi a hotarului civilizatiei europene, nationalismul lui este, de facto, manifestare culturala europeana, bun simt european, reduta întarita europeana. Iar daca Europa nu vede acest lucru, în ce se transforma Basarabia? În lacrima de sânge a României. Ce se mai stie de nationalismul romanesc in Basarabia de Alex.Pandrea
Urmare solicitării dumneavoastră, vă transmitem următoarele informaţii:
1. Tezaurul României depus la Moscova Problematica Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului război mondial face obiectul de discuţii al Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Această Comisie a fost creată în baza Declaraţiei comune a miniştrilor afacerilor externe român şi rus semnată la 4 iulie 2003, concomitent cu Tratatul politic de bază. Comisia a avut trei sesiuni, prima la Bucureşti, în anul 2004, a doua şi a treia la Moscova, în anul 2005, respectiv, în anul 2006. Ulterior, partea rusă nu a mai dat curs invitaţiilor repetate ale părţii române pentru organizarea unei noi sesiuni a comisiei comune. În cadrul recentelor discuţii bilaterale la nivel de miniştri ai afacerilor externe (februarie 2009), partea română a solicitat sprijinul părţii ruse în vederea impulsionării organizării unei noi sesiuni a acestei comisii în cel mai scurt timp posibil. Până în prezent au fost discutate aspecte privind contextul istoric în care a avut loc depozitarea Tezaurului României la Moscova şi privind perioada imediat următoare (1916-1918), problema aurului Băncii Naţionale a României, probleme de drept internaţional conexe depozitării Tezaurului României la Moscova, elemente legate de dialogul bilateral şi multilateral pe marginea problemei Tezaurului României, precum şi aspecte de natură organizatorică care ţin de funcţionarea Comisiei comune.
2. Acorduri pregătite pentru semnare – Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea economică – Protocolul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse pentru amendarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor – Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea tehnico-militară – Protocolul între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România şi Ministerul Învăţământului şi Cercetării din Federaţia Rusă privind colaborarea în domeniul învăţământului pentru anii 2008-2012 – Acord de colaborare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse În ceea ce priveşte Acordul în domeniul transporturilor maritime, respectiv Acordul privind înfiinţarea şi regulile de funcţionare a institutelor culturale român şi rus, negocierile sunt într-un stadiu avansat, existând perspectiva ca acestea să fie finalizate astfel încât aceste documente să poată fi semnate cu ocazia preconizatei vizite a Preşedintelui României în Federaţia Rusă (subl mea).
Cu stimă, Alin Şerbănescu, Purtător de Cuvânt
PS de la un cititor avizat: Domnul Roncea, ca de obicei MAE pur si simplu dezinformeaza, ca sa nu spun ca minte pur si simplu ! De ce ? Fiindca: 1) De peste 3 ani “problematica Tezaurului” NU mai face obiectul de discutii al Comisiei comune romano – ruse, dovada fiind adresa secretarului Comisiei, din partea rusa, Viktor Ischenko, care l-a anuntat pe prof. Ioan Scurtu, in iunie 2006, ca “partea rusa a decis inchiderea lucrarilor Comisiei”; 2) Comisia respectiva NU A AVUT NICIODATA, CA OBIECT PRINCIPAL DE STUDIU, PROBLEMATICA TEZAURULUI, ci doar “sa se ocupe de studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului romanesc”, adica sa se ocupe,cu prioritate, DE ISTORIA RELATIILOR BILATERALE, dar si,in subsidiar, de problema Tezaurului romanesc; 3) Comisia nu a avut 3 sesiuni, ci doar doua (!), o intalnire pregatitoare si o simpla “intalnire de lucru”, ultima in aprilie 2006; 4) Partea rusa a avertizat de 3 ori partea romana ca respectiva Comisie isi depaseste atributiile si le politizeaza excesiv, dar partea romana nu a tinut cont de observatiile rusilor, drept pentru care rusii au anuntat ca atata timp cat partea romana schimba rolul si obiectivele Comisiei, prefera sa nu mai participe la nici o sesiune; 5) partea rusa a cerut un inventar exact al obiectelor de patrimoniu pe care le mai pretinde partea romana, dar acest inventar nu a fost niciodata comunicat partii ruse; 6) mai sunt cel putin 5 – 6 alte motive pentru care afirm ca MAE minte, dar nu vreau sa acaparez spatiul (si rabdarea) cititorilor dvs. PS personal: Va multumesc si va asigura ca nu cred ca plictisiti pe nimeni cu informatii bune, asa ca va mai asteptam cu astfel de comentarii avizate.
May 26th, 2009 
VR 
Băsescu se luptă cu Molotov şi Ribbentrop
Posted in Uncategorized 
Tags: 
+Gen+Valentin+Korabelnikov.jpg)
