Anchetatorii care investigheaza cauzele accidentului in care a murit presedintele polonez Lech Kaczynski au restrans ancheta la patru posibile cauze ale prabusirii avionului, transmite Ziare.com.
Astfel, Parchetul general polonez crede ca avionul Tupolev 154 s-ar fi prabusit fie din cauza unei probleme tehnice, a greselilor facute de echipaj, din cauza personalului de la sol sau din cauza unor actiuni a unei terte persoane, relateaza AFP.
Aceasta ultima ipoteza implica un act terorist, sugestii sau presiuni la adresa echipajului, se arata intr-un comunicat al Parchetului, informeaza Le Figaro.
Intre timp, zvonul privind asasinarea martorului incomod care a filmat cu telefonul mobil primele minute de dupa accidentul de la Smolensk, timp in care se aud clar impuscatori (vezi Video mai jos), par sa se adevereasca. Desi am vazut ca stirea circula pe bloguri inca din 22 aprilie, am asteptat o minima confirmare, care exista si nu prea, dar oricum merita mentionata. ConservativeMonster citeaza o agentie, APA, care citeaza CNN Turc. Conform acestora, Andrei Mendierej, autorul filmarii ar fi fost injunghiat intr-un bar din Kiev. Transportat inca in viata la un spital, acolo ar fi fost decuplat de la aparate. Stirea poate fi reala sau nu. Dar ce e absolut clar este ca nici pana acum un martor atat de important ca Andrei Mendierej nu a aparut la nici o televiziune si nici Parchetul polonez sau Comisia de ancheta ruseasca nu sufla un cuvant despre el. Unde este Andrei Mendierej, pentru care, in mod normal, CNN s-ar fi batut cu BBC ca sa-i prezinte marturia? Si de ce filmarea de mai jos, care a facut deja inconjorul lumii, dar doar pe internet, nu este dezbatuta de specialisti in securitate ai marilor trusturi media internationale?
Mai mult: la o zi dupa aparitia pe blogurile din spatiul slav a zvonului privind uciderea lui Andrei Mendierej, a survenit o stire menita sa o surclaseze pe aceasta, prin incarcatura sa emotionala. Este vorba de descoperirea cadavrului vanatorului de pedofili supranumit “eroul Lituaniei”, Drasius Kedys. Un blogger titra simplu: Coincidenta?
Jaroslaw Kaczynski, fratele geaman al fostului presedinte al Poloniei, Lech Kaczynski, va candida in alegerile prezidentiale din 20 iunie din partea Partidului Dreptate si Justitie (PiS), relateaza agentia de stiri PAP, citata de Karadeniz Press. „Polonia este marea noastra responsabilitate comuna. Trebuie sa trecem peste suferinta personala si sa actionam, in ciuda tragediei. De aceea am decis sa candidez”, a declarat Jaroslaw, citat de mass-media poloneza. Jaroslaw Kaczynski a ocupat functia de prim-ministru al Poloniei in perioada iulie 2006 – noiembrie 2007.
Candidati pe banda rulanta
Alianta Stangii Democrate poloneze (SLD, de opozitie), l-a desemnat, la sfarsitul saptamanii trecute, pe liderul sau Grzegorz Napieralski drept candidat la alegerile prezidentiale anticipate de la 20 iunie 2010. Napieralski, 36 de ani, se alatura celor doi candidati care au fost anuntati deja, favoritul scrutinului, presedintele interimar, liberalul Bronislaw Komorowski (Platforma Civica, la putere) si seful partidului taranesc PSL, aliat al liberalilor, Waldemar Pawlak. Scrutinul, care urma initial sa aiba loc la toamna, a fost devansat din cauza mortii presedintelui Lech Kacynski intr-un accident aviatic, la 10 aprilie 2010, in apropiere de Smolensk, in Rusia.
Dragi Doamne si Domni, in iunie anul trecut am negociat un Tratat bun pentru tara noastra, pentru reforma Uniunii Europene. In ciuda presiunilor tarilor europene mai mari pentru a accepta “solutiile” propuse anterior, noi am reusit sa obtinem toate punctele importante pentru Polonia: un sistem de vot mai bun in Tratatul de la Nisa, pana in 2017, compromisul de la Ioannina, care permite blocarea deciziilor proaste pentru tara noastra, solidaritatea energetica, pentru a ne proteja de santaj, si pastrarea prioritatii si suveranitatii legilor Poloniei peste cele UE.
Costa sa fii hotarit in apararea interesului national al Poloniei.
Multumita acestei atitudini, guvernul anterior a reusit sa primeasca 67,5 miliarde euro de la UE. Astazi, aceste fonduri, impreuna cu contributiile Poloniei, schimba fata tarii noastre. Polonia iese din colapsul de civilizatie al erei comunismului
si prinde sansa de a avansa civilizatia noastra.
Dar nu tot ce este in UE este neaparat bun pentru Polonia.
Conform expertilor, unele articole din asa-zisa Declaratie a Drepturilor Fundamentale, ar putea genera, prin deciziile imprevizibile ale Curtii Europene de Justitie, mai multe pretentii germane impotriva cetatenilor polonezi, privind retrocedari sau compensatii pentru proprietati situate in teritoriile de vest si de nord, care au revenit Poloniei dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Tragedia poloneza din padurea rusa trimite gandul la istoria popoarelor si la soarta popoarelor. Trimitere patetica, dar explicabila.
Patetica, pentru ca mia de ani de istorie a polonezilor sunt un mileniu de incercari existentiale, cu clipe glorioase de apogeu si prabusiri abisale. Geografia statului polon a fost variabila, istoria zbuciumata, dar natiunea nu si-a pierdut identitatea si s-a pastrat mereu nealterata.Tara a cunoscut si momente de Finis Poloniae, si momente de Polonia redivivus si imi place sa cred ca pasarea din heraldica tarii prinde chipul unui Phoenix supravietuitor intre imperii.
Explicabila, pentru ca imputinarea napraznica a elitei poloneze intr-un stupid accident aviatic justifica, punctual, recursul la istoria relativ recenta, de acum 70 de ani, cand, si atunci, elita poloneza a cazut a masacrelor lui Stalin si alor sai. Catastrofa aeriana intarzie inchiderea ranii istorice de acum sapte decenii, dar o face si mai imperioasa. Si Varsovia, si Moscova, par hotarate sa gestioneze pentru totdeauna acest episod dureros, spre binele ambelor popoare. Istoria, par sa fi invatat si unii, si altii, nu mai trebuie politizata, ci doar asezata in adevarul ei. Din istorie nu sunt de extras la nesfarsit sange si venin, ci lectii de intelepciune.
Prăbuşirea aeronavei prezidenţiale poloneze, la finele săptămânii trecute, tragedie care s-a soldat cu 96 de morţi de la cel mai înalt nivel al ierarhiei statului polonez, la o distanţă de 70 de ani de evenimentele de la Katyn, a trezit un real interes la nivel mondial pentru aflarea cauzelor acestui accident. Multe ziare şi televiziuni din întreaga lume au prezentat diverse păreri, ipoteze şi scenarii legate de producerea accidentului. Ziarul „Curentul“ l-a contactat pe comandorul Nicolae Cârligeanu, până în urmă cu câţiva ani specialist în securitatea zborurilor la divizia militară 70 de la Aeroportul Otopeni . Domnia sa ne-a declarat că există o serie de elemente contradictorii care nu sunt conforme cu cele prezentate mass-mediei internaţionale. Câteva dintre acestea ar putea fi legate de limbajul special universal dintre piloţi şi turnurile de control, care nu necesită neapărat cunoaşterea limbii engleze.
De asemenea, distanţa dintre locul producerii accidentului şi pista aerodromului de la Smolensk este suspect de mare, chiar şi în condiţii de vizibilitate redusă din cauza factorilor meteorologici. Comandorul Cårligeanu ne-a mai spus că la fel de incertă este şi explicaţia dată de autorităţi vizavi de raza de circa 2 kilometri pe care au fost împrăştiate resturile avionului, în condiţiile în care s-a afirmat că au fost trei-patru încercări de aterizare. Acest lucru ar fi presupus un consum mare de cherosen, iar din puterea exploziei rezultă că avionul avea în rezervoare destul de mult combustibil, factorul determinant al exploziei. Mai trebuie luate în calcul şi variantele unor bruiaje din satelit ale aparaturii de la bordul unor astfel de avioane, precum şi sistemele de apărare antiaeriană amplasate lângă un astfel de aeroport militar. Vă prezentăm în continuare discuţia avută de ziarul „Curentul“ cu specialistul român în securitatea zborurilor civile şi militare, domnul comandor Nicolae Carligeanu.
Domnule comandor, ce ne puteţi spune despre concluziile preliminare trase vizavi de accidentul aviatic de la Smolensk, care a condus la moartea delegaţiei poloneze? Stau în picioare afirmaţiile autorităţilor ruse?
Ele stau în picioare până se definitivează ancheta, noi nu putem face decât nişte supoziţii, dar ele trebuie să fie cât de cât pertinente în funcţie de context, pentru că acest lucru este cel mai interesant. În primul rând, cine ar putea să intre aici: factorii umani şi cei tehnici. Haideţi să luăm întâi piloţii, care sunt cei mai importanţi, pentru că se spune că ei îşi iau în mâini soarta echipajului şi a pasagerilor. Vorbind de echipaj, trebuie să ţinem cont că este o aeronavă prezidenţială, deci nu este vorba de orice aeronavă. Vârsta piloţilor nu are nicio relevanţa, iar criteriu principal este cel calitativ, deci se face numai pe baza numărului orelor de zbor. De obicei, piloţii unor astfel de aeronave sunt foarte buni pentru că nimeni nu merge pe mâna unora mai puţin experimentaţi. Noi să nu uităm că piloţii de luptă sunt toţi tineri şi sunt cei mai buni piloţi, în special cei militari. Vârsta cea mai bună este cuprinsă între 25 şi 35 de ani. Nu putea fi unul de, să zicem, 50 de ani, cum se obişnuieşte în cursele civile TAROM, spre exemplu. Revenind, pilotul când pleacă în misiune îşi face o pregătire prealabilă foarte bună. El ştie de unde pleacă, cu coordonate cu tot, pe ce aerodrom vrea să ajungă, care este aerodromul de rezervă, condiţiile meteo şi staţiile de radiorelee sau pentru dirijare. Din punctul ăsta de vedere, nu pot exista semne de întrebare. Atunci nu rămâne decât partea tehnică. Să nu omitem, totuşi, că acele condiţii tehnice au favorizat accidentul. Dacă era un timp bun, se putea uita pe parbriz şi ar fi putut să vadă că nu este în zona respectivă. Putea să vadă „ochimetric“ că este departe de pistă, că nu este pe ax şi că nu are înălţimea optimă şi aşa mai departe. Viteza respectivă este una de aterizare, orice avion de genul acela aterizează cu o viteză în jur de 320 de kilometri la oră, poate chiar spre 360. Înălţimea unde se presupune că ar fi trebuit să aterizeze este de 8 metri, deci cât înălţimea pragului de aterizare. Lateralul de 150 de metri este un mare semn de întrebare. Să nu uităm ca aerodromurile militare, dar şi cele civile au şi pistă naturală alături.
Paranormalii KGB si GRU despre moartea lui Lech Kaczynski Încarcat de VRTV Paranormalii rusi afiliati KGB si GRU sunt interesati de accidentul aviatic de la Smolensk in care a murit Lech Kaczynski si elita poloneza. Cel putin asa sustine Fonareff Dmitry Nicolaevici, fost ofiter superior al KGB, responsabil in SPP-ul rusesc cu protectia unor demnitari ca Eltin si Gorbaciov sau Reagan si Ceausescu, care a lansat joi, 15 aprilie 2010, la sala de expozitii a Casei Armatei din Bucuresti, lucrarea METACONTACT, despre tehnicile speciale extrasenzoriale ale KGB. El mai afirma ca echipa sa va contribui la cercetarile privind moartea presedintelui polonez.
Cel mai mare pericol la adresa Gazprom, exploatarea intensa a imenselor rezerve de gaze naturale recent descoperite in Polonia, a disparut odata cu moartea lui Lech Kaczynski.
In timpul presedintiei lui Vladimir Putin, Katyn a devenit principalul obstacol in relatiile ruso-poloneze, comenteaza jurnalista Iulia Latinina in The Moscow Times.
In 2006, rude ale ofiterilor polonezi ucisi in masacrul de la Katyn din 1940 au intentat un proces pentru a forta guvernul rus sa elibereze arhivele cu privire la tragedie, insa procurorul general a respins cazul. Acelasi lucru s-a intamplat si in 2008 si in 2009.
In acelasi timp, presa controlata de guvernul de la Kremlin a sustinut ofensiva pe doua fronturi. In primul rand, a scris ca germanii au fost cei care i-au impuscat pe polonezi, iar apoi a scris ca impuscaturile de la Katyn au fost razbunare pentru soldatii Armatei Rosii, care au fost ucisi in lagarele de prizonieri in urma razboiului cu polonezii.
Un interviu cu istoricul Natalya Narochnitskaya publicat in “Komsomolskaia Pravda” chiar inainte de vizita prim-ministrului Vladimir Putin, in Polonia, in luna august, a provocat un mare scandal in Polonia prin sugerarea faptului ca taberele prizonierilor de razboi polonezi au servit drept prototip pentru lagarele de concentrare germane.
Apoi, tot acest scandal s-a terminat brusc. Putin a calatorit saptamana trecuta la Katyn, impreuna cu prim-ministrul polonez Donald Tusk. El a decis sa faca gestul fara precedent de a comemora crimele comise de URSS la Katyn.
KARADENIZ PRESS: Kremlinul, suspectul principal in catastrofa aviatica de la Smolensk
Serviciile preşedinţiei poloneze şi ale premierului au inceput ieri organizarea funeraliilor preşedintelui Lech Kaczynski, mort saptamana trecuta în catastrofa aeriană din Rusia, relateaza mass-media poloneza, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Funeraliile preşedintelui Lech Kaczynski, al cărui sicriu va fi expus publicului de marţi, vor avea loc duminica, iar pentru înmormântare sunt avute în vedere trei locuri: la Varşovia – Catedrala „Sf. Ioan” sau cimitirul istoric Powaski, şi la Cracovia – Catedrala Wawel, unde odihnesc regi şi preşedinţi ai Poloniei. Concomitent, in capitala rusa Moscova, rudele celorlalte 96 de victime continuă identificarea trupurilor, în majoritate desfigurate. Corpurile victimelor se află la morgă în capitala rusă, unde au fost transferate după accidentul de lângă Smolensk. Doar 14 rămăşiţe au putut fi identificate, alte zece ar putea fi recunoscute după semne particulare, pentru identificarea celorlalte fiind necesare teste genetice. Toată lumea aşteaptă rezultatele anchetei privind cauzele accidentului, premierul rus, Vladimir Putin, promiţând din nou ieri o „anchetă obiectivă şi completă”. În ajun, comitetul de anchetă al Parchetului rus a declarat că nu se pune problema unei defecţiuni tehnice a aparatului, profilându-se ipoteza unei erori de pilotaj. În paralel, experţi ruşi şi polonezi studiază cutiile negre. Varşovia păstrează tăcere totală privind opinia sa în ceea ce priveşte cauzele, dar polonezii le-au cerut ruşilor să lucreze la locul accidentului până joi.
Potrivit controlorilor aerieni de pe aeroportul militar de la Smolensk, piloţii polonezi au încercat să aterizeze de trei ori, a patra tentativă fiind fatală. Condiţiile meteo erau nefavorabile, ceaţa, foarte deasă, şi au ignorat sfatul – şi nu ordinele, aşa cum susţin oficiali ruşi – de a ateriza la Minsk sau la Moscova. Experţii arată că piloţii ar fi putut fi victimele unei proaste coroborări a altimetrelor. Avion vechi, echipat cu instrumente rustice, Tupolev 154 nu permite aterizarea pe orice vreme, iar aeroportul din Smolensk nu dispune decât de două balize antice NDB (sistem ce datează din anii 1930), o categorie de emiţători pe cale de dispariţie în restul lumii.
Pilotul avionului prezidential polonez care s-a prabusit la Smolensk cunostea foarte bine limba rusa si avea deja la activ aterizari pe acest aeroport, scrie marti presa poloneza, dupa ce in ziua precedenta un controlor de trafic din Rusia, Pavel Plusnin, ultimul care a vorbit cu echipajul avionului, s-a plans ca pilotii vorbeau “prost ruseste”. Oficialii polonezi sustin insa ca Arkadiusz Protasyuk, comandantul navei, vorbea la perfectie limba rusa si engleza, scrie publicatia rusa RBK, citata de Olga Popescu in presa online de la Bucuresti. Bartosz Strolinski, colonel in armata poloneza, a precizat ca zburase impreuna Protasyuk la Smolensk cu trei zile inainte de tragedie, cand l-au dus in Rusia pe premierul Donald Tusk.
Verdict israelian
Mass-media israeliană a criticat versiunea oficială a autoritatilor ruse in cauzele accidentului din regiunea Smolensk. Unele publicații israeliene sunt înclinate să vadă în acest accident un „asasinat în stil Kremlin”, informează izrus.co.il, citata de mass-media internationala. Principalele surse mass-media israeliene a treia zi contestă explicațiile oficiale privind cauzele accidentului de lângă Smolensk, care a dus la moartea președintelui Lech Kaczynski și altor înalți oficiali polonezi. Multi comentatori cred că această tragedie a fost pusă la cale de Kremlin, care-l “ura” pe Kaczynski, din cauza opiniilor sale anti-ruse.
Prima dintre mass-media israeliană care a menționat o posibilă implicare a lui Putin, a fost al doilea canal ITV. „Kaczynski a fost mantaua roșie a toreadorului pentru Putin și Medvedev”, spunea în seara de 10 aprilie, editorul departamentului de știri internaționale, Arad Nir. Prezentatorul de știri a subliniat că, atât timp cât ancheta se desfășoară sub supravegherea Putin, este puțin probabil să se afle vreodată adevărul despre cauzele accidentului.
A doua zi, la 11 aprilie, toate edițiile tipărite speculau deja tema teoriei conspirației. „Polonezii, care sunt obișnuiți să se simtă înconjurați de dușmani, cu greu pot să creadă că toată conducerea politică și militară a dispărut, ca urmare a unui accident, provocat de un set tragic de circumstanțe, defecțiuni tehnice și factorul uman”, scria ziarul Yediot Ahronot. Ziarul Ha’aretz adaugă: ”În primele ore după accident în Polonia a devenit răspândită teoria a conspirației despre implicarea rușilor în accidentul de avion, pe fonul relației tensionate între Kaczynski și Putin”. Publicația Maariv a mers și mai departe, intitulându-și un articol „Mirosul lichidării”. „Moscova a promis să investigheze, Putin a devenit șef al comisiei de anchetă, dar este puțin probabil ca adevărul să iasă vreodată la iveală”, se spune în articol. Site-ul NRG al aceleiași publicații, publica: „Acuzațiile de asasinarea vizată în stil Kremlin va însoți această poveste în următorii ani, eventual întotdeauna”. Un important comentatorul politic, Ynet Atila Somfalvi, scria pe „Facebook” că “niciodată nu i-a putut suporta pe ruși şi acum aceștia sunt principalii suspecți”. Chiar și publicația religioasă Be-Hadrei Haredim, care de obicei nu acordă atenție politicii internaționale, menționa: ”Este posibil ca Rusia și conducătorii ei, care, puțin spus, nu-l simpatizau pe președintele Kaczynski, stau în spatele morții acestuia”.
Suspiciuni media
În după-amiaza zilei de 11 aprilie motivele prăbușirii avionului polonez în regiunea Smolensk a fost discutat de jurnaliștii și analiștii în domeniul afacerilor internaționale ai postului public de radio Reshet Bet. Cei mai mulți dintre cei prezenți afirmau că Putin este direct implicat în moartea președintelui Kaczynski.
Diplomatii polonezi au transmis presei si opiniei publice romanesti ultimul discurs al presedintelui Poloniei, Lech Kaczynzki, pregatit pentru manifestarea de la Katyn. Il redau integral:
“Dragi reprezentanti ai familiilor celor ucisi la Katyn. Doamnelor si Domnilor. In aprilie 1940, peste 21.000 de prizonieri polonezi din lagarele si inchisorile NKVD au fost ucisi. Genocidul a fost comis la dorinta lui Stalin si la comanda celei mai inalte autoritati a Uniunii Sovietice.
Alianta dintre cel de-al Treilea Reich si Uniunea Sovietica, Pactul Ribbentrop-Molotov si atacul sovietic asupra Poloniei din 17 septembrie 1939 au atins un punct culminant terifiant prin masacrul de la Katyn. Nu numai in padurea Katyn, dar si in Tver, Harkov si alte locuri de executie necunoscute, cetateni ai celei de-a doua Republici Poloneze, oameni care au pus baza statalitatii noastre, care si-au servit patria cu tarie au fost ucisi.
In acelasi timp, familiile celor ucisi si mii de cetateni ai teritoriului rasaritean al Poloniei antebelice au fost trimisi in exil in locuri indepartate ale Uniunii Sovietice, unde suferinta lor indescriptibila a marcat drumul Golgotei Poloneze din Rasarit.
Cea mai tragica oprire pe acest drum a fost Katyn. Ofiteri, preoti, oficialitati, politisti, vamesi si gardieni polonezi au fost ucisi fara judecata si fara condamnare. Au fost victimele unui razboi cumplit. Uciderea lor a fost o incalcare a drepturilor si conventiilor din lumea civilizata. Demnitatea lor ca soldati, polonezi si oameni, a fost terfelita. Gropi ale mortii aveau drept scop sa ascunda pentru totdeauna trupurile celor ucisi si adevarul despre aceasta crima.
Lumea nu trebuia sa afle niciodata. Familiilor victimelor li s-a luat dreptul sa-i jeleasca in public pe cei ucisi, sa-i comemoreze cu mandrie. Pamantul a acoperit urmele crimei si minciuna trebuia sa o stearga din memoria oamenilor.
O tentativa de a ascunde adevarul despre Katyn – rezultatul unei decizii luate de cei care au pus la cale aceasta crima – a devenit una dintre temeliile politicii comuniste in Polonia postbelica: o temelie mincinoasa a Republicii Populare Polone.
A fost momentul in care oamenii au fost nevoiti sa plateasca un pret greu pentru ca stiau si-si aminteau adevarul despre Katyn. Totusi, rudele celor ucisi si poporul curajos au pastrat amintirea, au aparat-o si au transmis-o mai departe catre urmatoarele generatii de polonezi. Au reusit sa pastreze amintirea Katyn in perioada comunista si sa o raspandeasca in perioada Poloniei libere si independente. Drept urmare, le datoram tuturor respectul si multumirea noastra, indeosebi familiilor celor ucisi la Katyn. In numele statului polonez, va multumesc sincer ca, aparand amintirea rudelor voastre, ati reusit sa salvati o dimensiune extrem de importanta a constiintei si identitatii noastre poloneze.
Katyn a devenit o rana dureroasa a istoriei poloneze, ce a otravit timp de decenii relatiile dintre polonezi si rusi. Sa lasam rana Katyn sa se vindece si sa se cicatrizeze in sfarsit. Suntem deja pe cale sa realizam acest lucru. Noi, polonezii, apreciem ceea ce rusii au facut in ultimii ani. Ar trebui sa urmam calea apropierii dintre natiunile noastre, nu sa ne oprim sau sa ne intoarcem.
Toate circumstantele crimei de la Katyn trebuie investigate si dezvaluite. Este important ca nevinovatia victimelor sa fie confirmata oficial si ca toate dosarele legate de aceasta crima sa fie deschise, astfel incat minciuna Katyn sa poata disparea definitiv. Cerem acest lucru, inainte de toate, de dragul memoriei victimelor si al respectului pentru suferinta familiilor lor. Il cerem, de asemenea, in numele valorilor comune, care sunt necesare pentru a crea temelia increderii si parteneriatului intre natiunile vecine in intreaga Europa.
Sa omagiem memoria celor ucisi si sa ne rugam. Glorie Eroilor! Vie amintirea lor!
Foto: Marta Kaczynski, fiica presedintelui, si Jaroslaw, fratele sau geaman, la primirea ramasitelor pamantesti ale fostului sef al statului, pe aeroportul din Varsovia