July 3rd, 2011 
VR 
Cristian Tabara si-a dedicat intreaga sa emisiune de duminica de la TVR razboiului clandestin impotriva Romaniei si relatiilor romano-sovietice vs cele romano-americane. Experimentatul jurnalist a discutat “ca la carte” despre primul volum al lui Larry Watts, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni“. Totodata, Pacepa.ro a obtinut ultimul episod, integral, al documentarului exceptional realizat de Monica Ghiurco, Mostenirea Clandestina (III), pe care il puteti gasi, in exclusivitate, la PACEPA.RU.
Printre dezvaluirile din film: Mihai Pacepa, Corneliu Manescu, Silviu Brucan, Sergiu Celac – agenti sovietici. Mihai Caraman, agent dublu. Dupa ce, la lansarea cartii lui Larry Watts, seful SRI, George Maior, a afirmat despre protectorul lui Vladimir Tismaneanu, Ion Mihai Pacepa, ca a scris o carte care contine “mult neadevar, minciuna si propaganda”, iata ca si profesorul Cristian Troncota, decan al Facultatii de Informatii a Academiei Nationale de Informatii a SRI, reconfirma: “Pacepa a fost agent sovietic. Poate cel mai bun produs al scolii sovietice de spionaj. Ceausescu a fost inconjurat de agenti sovietici”. Si nu numai el. Larry Watts, prezent la Nasul Radu Moraru, nu poate infirma ca acelasi lucru nu s-a petrecut si cu urmatorii presedinti ai Romaniei, inconjurati, cu totii, pana azi, de “mostenitorii kominternului”.
Intreaga serie a documentarului cu cea mai mare audienta la TVR din ultima perioada poate fi gasita la Ziaristi Online
More from my site
- Ziaristi Online: Cazul Pacepa-KGB vazut de Larry Watts: Sfarsitul inceputului. Cazul Patapievici la UVT: Inceputul sfarsitului. Premiera: Demonstratie anti-UDMR. Aniversare: SPP 22. Conferinta dr Watts la Casa Academiei din Bucuresti
- Vladimir Tismaneanu, kominternist pentru eternitate la IICCMER? 20 de zile de cand Tismaneanu a promis ca-si da demisia, 14 zile de cand a “uitat” ca s-a instalat un nou Guvern. Cand va prelua onorabilul Dinu Zamfirescu Institutul?
- Larry Watts in apararea profesorului Dinu C Giurescu si a istoriografiei romanesti atacate visceral de Vladimir Tismaneanu: Ceea ce sovieticii defineau drept “nationalism” in sens peiorativ era folosit de Occident in sens pozitiv. Documente din Arhivele KGB de la Chisinau confirma
- VIDEO: Larry Watts despre CIA si Radio Europa Libera – Perceptia cognitiva. Batalia pentru adevar a lui Larry Watts – Prof Univ Dr Ilie Badescu la Institutul de Sociologie al Academiei Romane
- Corneliu Vlad: Premiul Mile Carpenisan este o emotionanta distinctie pentru gazetaria adevarata. Civic Media: Dl Corneliu Vlad este un model al jurnalistului de cursa lunga
Posted in 
Tags: 
Fragmente din cartea lui Pacepa, Orizonturi rosii, a fost transmisa in anii ’80 de postul de radio Europa libera. Coordonatorul sectiei romane era atunci reputatul si integrul istoric Vlad Georgescu, care imprimase postului o linie decenta, echilibrata, neavuta anterior.
Ma intreb de ce oare aceasta ‘opera’ nu a fost vazuta atunci deloc critic, cind stridentele sale erau evidente. Ma refer in primul rind la faimoasele telefoane care ascultau ce se vorbea in casa dupa simularea unui apel eronat, cred chiar o imposibilitate tehnica.
Despre “reputatul si integrul istoric Vlad Georgescu”:
Datorită relaţiilor familiei sale cu „prinţul roşu”, Scarlat Callimachi, este numit muzeograf la Muzeul Româno-Rus condus de acesta din urmă, în 1960. Doi ani mai târziu intră la doctorat sub conducerea istoricului Mihai Berza şi devine cercetător la nou (re)înfiinţatul Institut de Studii Sud-Est Europene. Începea astfel cea mai prolifică şi frumoasă perioadă din viaţa sa, după cum spune chiar Vlad Georgescu (într-un document aflat în arhivele Securităţii şi publicat de Raluca Spiridon), într-un context în care dezgheţul intern, politic şi cultural, era tot mai evident.
Sentimentul de cetăţean de clasa a II-a începuse să dispară odată şi cu primele sale ieşiri în străinătate. În 1967, pentru un an, este lector de istorie sud-est europeană la Universitatea din Los Angeles, ca apoi, în 1969, să facă cercetări în arhive austriece, iar în 1970 să participe la două congrese internaţionale de istorie, în Grecia. În 1971 face un lung turneu de conferinţe la mari universităţi americane, între 1970-1972 publică patru cărţi, dintre care una în străinătate, iar pentru alta primeşte premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei RSR. În 1973 este numit visiting profesor la prestigioasa universitate americană „Columbia”, la catedra „N. Iorga”, succedând în această calitate istoricului C.C. Giurescu. Totul culminează cu numirea sa în postul de secretar general al Congresului Internaţional de Studii Sud-Est Europene de la Bucureşti din 1974, la care au participat peste 1.000 de invitaţi din 33 de ţări. Urma în mod firesc o nouă afirmare, fiind propus ca director al Bibliotecii Române (a RSR-n.m.) de la New York.
Aici însă ascensiunea lui Vlad Georgescu se întrerupe brusc. După şapte ani (1967-1974) de sprijin total din partea autorităţilor de la Bucureşti, după o perioadă în care „am avut mereu sentimentul unei activităţi apreciate, m-am simţit util şi fericit, parte a progresului general întreprins de cultura şi istoriografia română”, Vlad Georgescu declara la o întâlnire cu un ofiţer de securitate că în sfârşit se simte „pe deplin un cetăţean de clasa I-a”.
…
Perioada tinereţii şi afirmării sale ca istoric, în ţară, comportă câteva precizări legate de colaborarea sa cu Securitatea şi care pot explica, desigur, în mică parte, ascensiunea lui Vlad Georgescu. Documentele aflate în arhivele Securităţii probează în mod incontestabil această colaborare, prin angajamentul său olograf şi câteva note informative din perioada 1963-1964. Este foarte adevărat că recrutarea sa, după cum se specifică în documente, a avut loc pe baza „sentimentelor sale patriotice” prin metoda „convingerii”, la 15 august 1963. La acel moment, Vlad Georgescu avea 26 ani şi lucra încă la Muzeul Româno-Rus în calitate de „îndrumător” (după cum se specifică într-un raport al Securităţii din iulie 1965), deşi în biografia sa îl găsim deja încadrat la Institutul de Studii Sud-Est Europene. Numele său conspirativ era „Călinescu Mircea” şi, în această calitate, până în ianuarie 1964, a furnizat ofiţerului care îl recrutase, un număr de şapte note informative, despre angajaţi şi „situaţii negative” din cadrul Muzeului Româno-Rus.
…
Astfel, în 1982, prin sursa externă „Konrad” a fost lansată o versiune după care plecarea şi rămânerea în străinătate a lui Vlad Georgescu nu ar fi fost întâmplătoare şi că în timpul reţinerii sale de la penitenciarul Rahova, el ar fi fost recrutat şi apoi folosit de Securitate fiind trimis în SUA cu sarcina de a pătrunde în CIA şi la postul de radio „Europa Liberă”.
Există şi opinia, bine argumentată, a unui cercetător recunoscut în ceea ce priveşte istoricul Securităţii, Florian Banu, după care acest scenariu este de fapt varianta reală a celor petrecute cu Vlad Georgescu. În opinia acestuia, ascensiunea profesională fulminantă şi repetatele plecări în străinătate ale istoricului s-au datorat colaborării acestuia cu Direcţia de Informaţii Externe, iar nemulţumirile ofiţerilor de securitate de la Informaţii Interne erau cât se poate de reale, aceştia, datorită compartimentării activităţii, nefiind la curent cu activitatea externă. Fără sprijinul discret al D.I.E., avizul pentru numeroasele plecări în Occident, acordat unui fost colaborator care „dăduse cu tifla” Securităţii, este de-a dreptul inexplicabil. În momentul când Vlad Georgescu, dintr-un motiv sau altul (poate fusese deconspirat de serviciile americane!) încearcă să facă cu D.I.E. acelaşi lucru pe care îl făcuse cu ofiţerii de la „interne”, încep necazurile pe toată linia. Cercetătorul citat invocă şi cazul, oarecum similar, al unui informator de talia lui Dan Amedeo Lăzărescu.
Stiamate domnule Victor Roncea,
Aceste detalii nu le-am cunoscut.
Pot spune insa ca Vlad Georgescu a imprimat o nota de mai multa seriozitate postului de radio Europa Libera in limba romana. Anterior, adica in anii ’60, ’70, postul nu se bucura de prea mare audienta. Tara prospera iar pentru toata lumea era clar ca o rasturnare de situatie nu este posibila. In plus, receptia pe unde scurte era de slaba calitate. Ascultate erau Vocea Americii, transmisa si pe unde medii, si BBC, care avea reputatia de obiectivitate. Ulterior, prin 1974, a aparut in eter si Vocea Germaniei, cu o tinuta sobra, tipic germanilor de alta data.
Perioada Vlad Georgescu a coincis cu pierderea accelerata de popularitate a lui Ceausescu datorata in primul rind austeritatii absurde impuse pentru rambursarea accelerata a datoriei externe. Aceasta a facut sa creasca audienta postului, care transmitea mai multe emisiuni centrate pe situatia din tara.
Comentariile lui Vlad Georgescu excelau prin echilibru. Unul singur mi-l amintesc ca fiind mai aparte. Vorbesc de cel in care Vlad Georgescu, cu ezitari in voce, a afirmat ca, in pofida respectului datorat marii puteri democratice care sint Statele Unite, postul de radio Europa Libera este un post romanesc. Evident, aceasta denota disesiuni cu conducerea superioara a postului care, cel mai probabil, avea alta viziune. Este deci posibil ca, daca disparitia sa prematura este consecinta unui asasinat, autorii sa apartina la cu totul alte structuri decit mult incriminatei Securitati.