Iata totusi ca Justitia romana a stiut sa puna capat acestui atac la libertatea presei: saptamana trecuta Laszlo Tokes a pierdut procesul cu jurnalistul Florin Budea, la fel dupa cum l-a pierdut in urma cu 10 ani si pe cel cu Alison Mutler, corespondenta Associated Press, care il acuza de aceleasi fapte murdare.
Florin Budea marturiseste peblogul sau: Mai bine faceam inchisoare decat sa-i dau bani lui Laszlo Tokes
Europarlamentarul Laszlo Tokes a declarat, luni, după primirea cetăţeniei ungare, că este cel mai fericit moment din viaţa sa şi din ultimii 90 de ani, informeaza Ziare.ro citand Agerpres.
‘Cu această ocazie avem poate cea mai frumoasă sărbătoare de 15 martie din viaţa mea şi din ultimii 90 de ani, deoarece acordarea cetăţeniei maghiare se întâmplă în spiritul punctului 12 din revoluţia din 1848, care prescrie uniunea cu Ardealul. Mă refer la alegerile europarlamentare din 2007 când acesta a fost sloganul nostru: uniune cu Ardealul, uniunea Ardealului cu Europa, respectiv uniunea maghiarilor în Uniunea Europeană. Cred că în acest context dublu de uniune în Europa şi uniune a maghiarilor de pretutindeni putem sărbători cu excepţională bucurie sărbătoarea noastră din acest an’, a declarat Laszlo Tokes, imediat după ce i-au fost înmânate, de către vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, documentele care atestă obţinerea cetăţeniei ungare.
Europarlamentarul a mai spus că prin demersul de a acorda dublă cetăţenie maghiarilor din România, Guvernul Ungariei repară eşecul referendumului din 2004. Aproximativ 50 de cetăţeni români de etnie maghiară au primit luni certificatele de cetăţeni ai Ungariei, într-o ceremonie care a avut loc la Consulatul Ungariei din Cluj Napoca, în prezenţa vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt. Cei care au primit certificatele pentru a doua cetăţenie au depus şi jurământul de credinţă faţă de Ungaria. Printre noii cetăţeni ai Ungariei se numără şi europarlamentarul român Lazslo Tokes, precum şi consilierul local din Cluj Napoca Molnos Lajos, fost preşedinte al UDMR Cluj. AGERPRES
Astazi are loc la Oradea un nou termen in procesul Laszlo Tokes vs Libertatea Presei
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu hărţuirea jurnalistului Florin Budea de către vicepreşedintele Parlamentului European, Laslo Tőkés, pentru un articol publicat în săptămânalul orădean “Ghimpele de Bihor”. Materialul jurnalistic incriminat s-a intitulat „Tőkés, angajatul Securităţii”.
Potrivit sesizării transmise Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, autorul prezintă o serie de mărturii şi materiale pe baza cărora şi-a întemeiat afirmaţia. Florin Budea susţine că „titlul vrea să scoată în evidenţă faptul că Securitatea a intervenit pentru reangajarea d-lui Tőkés, nu că acesta ar fi fost lucrător al poliţiei politice. În plus, articolul însuşi, scris cu respectul cuvenit funcţiei pe care o deţine azi dl. Tőkés, nu este altceva decât o relatare anecdotică, nicidecum un material acuzator sau calomnios”.
De menţionat că autorul a insistat să obţină o reacţie a domnului Tőkés cu privire la informaţiile prezentate în articol. Acesta, însă, a refuzat să răspundă cererii scrise a jurnalistului înregistrată la Biroul parlamentar din Oradea, preferând să ceară in instanţă o sumă exagerată în cuantum de 70.000 RON, pentru prejudicii aduse imaginii sale. De altfel, Laszlo Tőkés a pierdut un proces similar intentat jurnalistei britanice Alison Mutler, corespondentul Associated Press in România, căreia i-a cerut aceeaşi sumă.
Potrivit jurisprudenţei CEDO în materie, relevată cu titlu de principiu în cauza Handyside contra Regatului Unit, „libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice şipriveşte nu numai informaţiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar şi pe cele care contrariază, şochează sau neliniştesc; aceasta este exigenţa pluralismului, a toleranţei şi a spiritului de deschidere într-o societate democratică. (…) Presa are datoria să transmită informaţii şi idei cu privire la chestiunile de interes public. Obligaţiei presei de a răspândi astfel de informaţii şi idei, i se adaugă dreptul publicului de a le primi”.De asemenea, Curtea „nu acceptă opinia (…) potrivit căreia obligaţia presei ar consta numai în răspândirea informaţiilor, în timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al cititorului”.
„Cele mai importante argumente care susţin cauza jurnalistului sunt demonstrarea bunei credinţe şi a probei verităţii, stipulate clar în legislaţia CEDO. Având în vedere că acesta a insistat să obţină opinia reclamantului faţă de informaţiile pe care le deţinea, nu putem vorbi de o rea-credinţă din partea jurnalistului. În acelaşi timp, prezentarea în articolul incriminat a mărturiilor surselor de informare, pot face proba verităţii în orice proces din lume”,afirmă Cristi Godinac, preşedinte al FRJ MediaSind.
Având în vedere evidenţa acestor argumente europene privind libertatea de expresie, precum şi posibilitatea apariţiei unui precedent periculos împotriva dreptului constituţional al publicului de a fi informat, FRJ MediaSind consideră că soluţionarea pe cale amiabila a cazului Florin Budea, jurnalist profesionist premiat pentru excelenţă în mass media, ca singura soluţie viabilă pentru buna funcţionare a instituţiilor democratice în România.
“Parlamentul European va continua sa lupte cu fermitate impotriva oricaror forme de represiune si obstructie a jurnalistilor”, afirma Hans-Gert Pöttering la o ceremonie de decernare a premiului Parlamentului European pentru Jurnalism. Cu toate acestea, fara precedent in intreaga istorie a forului legislativ al Europei, actualul vicepresedinte al Parlamentului European, Laszlo Tokes, pe langa faptul ca se afla intr-un rasunator proces de divort pentru adulter, a mai si actionat in judecata un ziarist roman, incercand sa obtina condamnarea acestuia pentru simpla reproducere a unei marturii legata de trecutul sau intunecat. Este vorba de relatia lui Tokes cu Securitatea, certificata in ultimii 21 de ani de documentele aparute in presa, dintre care nu lipseste Angajamentul sau olograf, si stabilita clar de Tribunalul Bucuresti in urma cu 10 de ani, in faimosul proces pe care pastorul Laszlo Tokes l-a pierdut cu jurnalista britanica Alison Mutler si institutia internationala de media Associated Press. Ziaristi Online a obtinut stirea originala din 2001 a agentiei de presa Associated Press, pe care o reproducem integral mai jos. Dupa 10 de ani, inarmat cu un certificat de buna purtare de la CNSAS si bazandu-se pe functia sa europeana, Laszlo Tokes vrea sa rastoarne sentinta din 2001. Pentru aceasta si-a ales drept victima un jurnalist oradean, Florin Budea, care nu a facut decat sa reproduca intr-un material declaratiile unui fost ofiter de Securitate care a sustinut raspicat: “Sa fie clar: Tökés László a fost numit de fosta Securitate ca preot la Timisoara! Eu l-am pus acolo… cu acest deget. A fost greseala vietii mele!“.
Articolul incriminat, pe care il publicam integral mai jos, considerat de Laszlo Tokes “calomnios”, s-a intitulat „Tőkés, angajatul Securității” si a apărut în săptămânalul orădean “Ghimpele de Bihor” în luna ianuarie a anului trecut. Desi in aceeasi perioada au fost publicate marturii similare despre Tokes, in lucrari de specialitate si in presa centrala, vicepresedintele Parlamentului European a preferat sa actioneze pe plan local, in fieful sau de “ardelean”, dupa cum se recomanda europarlamentarul maghiar la Bruxelles.
Vicepresedintele PE s-a prezentat pentru audieri la Judecatoria din Oradea
Biroul de Presa al viecepresedintelui Parlamentului European ne-a informat saptamana aceasta ca vinerea trecuta a avut loc la Judecătoria Oradea un nou termen al procesului care a constat in audierea părţilor. Vicepreşedintele PE a apărut la proces însoţit de avocatul său, dr. Előd Kincses, şi a răspuns la întrebările judecătorului şi ale pârâtului.
Detalii murdare despre viața fostului episcop reformat de Piatra Craiului, actualul vicepreședinte al Parlamentului European Tokes Laszlo, ies la iveală. Aflat în plin divorț de soția Edith, care l-a acuzat de infidelitate, Tokes este acuzat acum de infidelitate și comportament urât față de nevastă de un martor care a depus mărturie în favoarea lui Tokes Edith, la Judecătoria Oradea.
Într-o declarație care datează din luna noiembrie 2010, dată în timpul procesului de divorț al soților Tokes, preotul reformat Balogh Barnabas, povestește cu lux de amănunte umilințele la care a fost supusă Tokes Edith, în cei 25 de ani de căsnicie. Preotul reformat, care acum locuiește în Ungaria, a fost consilier pe lângă Tokes Laszlo, începând cu 1998. “În 1998, a fost ales episcop, iar eu episcop vicar, au fost două funcții diferite, este însă adevărat că facem parte din două tabere distincte, între care este multă tensiune. Am lucrat cu el timp de 8 ani, fiind consilier pe lângă acesta, iar relațiile dintre noi s-au înrăutățit după 1998, când am fost ales vicar”, a explicat preotul reformat în declarația de la dosar. Barnabas mărturisește că îi știa însă pe soții Tokes din 1990 și a povestit că a asistat în multe ocazii la “comportamentul pârâtului față de soția sa”. “Generalizând, pot spune că a fost umilită, batjocorită. Cu diverse ocazii, la aniversări, de față cu ea, el făcea afirmații legat de decolteul altor doamne sau alte vorbe care arătau că soția era poate a doua sau a treia femeie din viața lui și nu prima, așa cum ar fi trebuit”, se arată în declarația dată de preot în noiembrie. Martorul a spus că în discuțiile cu apropiații, Tokes Laszlo o caracteriza pe soția lui ca fiind “o țărancă proastă și primitivă”.
Găsit beat, doar în chiloți
Preotul reformat a pomenit, în declarația lui, despre un eveniment din anul 2000, din comuna Biharia, unde el a fost invitat să țină un discurs. “A venit și familia lui, care a fost mai apoi trimisă acasă, iar el a rămas acolo cu o doamnă de vreo 30 de ani”, a spus martorul chemat în proces de soția europarlamentarului. El a adăugat că la un moment dat, Tokes a dispărut de la evenimentul respectiv și a fost găsit de gărzile de corp, în stare de ebrietate. “Eu am fost înștiințat de acest comportament de participanții la eveniment și chiar am crezut că ulterior își va da demisia, lucru care însă nu s-a întâmplat. El a fost găsit atunci dezbrăcat, doar în chiloți”, scrie în documentul depus mărturie în divorț.
La sfârșitul lui decembrie 1993, am avut privilegiul să fiu singurul jurnalist de presă scrisă pe care celebrul general al revoluției române, Iulian Vlad, l-a primit în apartamentul său, imediat după eliberarea din închisoare.
În primul rând permiteţi-ne ca în mod demn de o naţiune europeană civilizată, să ne exprimăm sincerele urări de bine poporului român cu ocazia zilei sale naţionale, 1 Decembrie.
Totuşi, nici bunăvoinţa şi solidaritatea noastră necondiţionată nu poate să dea uitării că ceea ce ei sărbătoresc ca zi de bucurie, pentru noi este o zi de doliu – acum 90 de ani România Mare s-a făurit prin dezmembrarea tragică a patriei noastre strămoşeşti maghiare. Tocmai din această cauză considerăm extrem de regretabil faptul că România liberă, concepută în focul Revoluţiei de la Timişoara (1989), şi-a ales ca zi naţională, sub semnul tradiţionalului naţionalism al statului naţional, o zi a cărei bucurie şi serbare noi, maghiarii din Transilvania, nu o putem împărtăşi cu Fraţii noştri – majoritari – români.
Maghiarimea din Ardeal a fost ruptă de patria sa împotriva voinţei sale, prin decizia injustă şi nedreaptă a marilor puteri care au câştigat Primul Război Mondial. Însă în cadrul comunităţii naţiunilor Europei unite, care doboară graniţele, corectarea şi îndreptarea deciziei de la Trianon a început deja. Tocmai de aceea privim frontierele româno-maghiare ca fiind realitatea existentă, şi construim punţile peste ele, pe cale paşnică.
Dincolo însă de frontierele stabilite în mod arbitrar, ziua de 1 Decembrie ne aduce aminte şi de deciziile luate de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care promiteau „deplină libertate naţională”, autoguvernare şi autonomie naţiunilor din Transilvania. Noi, maghiarii nu putem serba Ziua Naţională a României nici pentru că punerea în practică a Proclamaţiei de la Alba Iulia se lasă aşteptată de nouăzeci de ani, până şi în ziua de azi – ba mai mult, diametral opus acelor decizii, în perioadele succesive ale naţionalismului şi şovinismului, precum şi al naţional-comunismului maghiarii ardeleni şi consorţii lor aparţinând altor minorităţi în loc de promisa „libertate naţională” au avut parte de cea mai cruntă asuprire posibilă. Acesta este, printre altele, motivul pentru care în decursul unui secol raportul iniţial echilibrat de 55:45% dintre majoritatea românească şi minorităţi – ca urmare a asimilării artificiale, a politicii de colonizare forţată şi a stimulării premeditate a emigrării minorităţilor – a ajuns la 80:20%.
Acestea sunt faptele şi împrejurările din cauza cărora niciun maghiar adevărat nu sărbătoreşte şi nu ciocneşte un pahar pe 1 Decembrie.
“Romania vrea sa sarbatoreasca furtul Ardealului in Teatrul National de la Budapesta” este numai unul dintre titlurile aparute in presa maghiara, dupa ce s-a aflat vestea ca Ambasada Romaniei a inchiriat Teatrul National de la Budapesta pentru sarbatorirea zilei de 1 Decembrie.
“Pentru unguri, Ziua Nationala a Romaniei a Romaniei coincide cu o zi de doliu, caci Tratatul de pace de la Trianon a rupt Ardealul din Regatul Ungariei si a fost oferit Romaniei. Ardealul era o parte organica a Regatului Ungariei de o mie deani, iar pierderea aestei bucati de pamant este mai dureroasa decat pierderea altor teritorii”, scrie Hungarian Ambiance.
Teatrul National din Ungaria se afla in centrul unui plin scandal legat de inchirierea salii principale autoritatilor romane. Sub presiunea unor demonstratii anuntate, directorul Teatrului a decis anularea angajamentului de a pune spatiul institutiei la dispozitia Ambasadei Romaniei, de Ziua Nationala. MAE si-a exprimat regretul fata de decizia oficialului maghiar si a anuntat ca misiunea diplomatica se afla, deja, in cautarea unei alte locatii, relateaza Gandul.
Membri ai KDNP, formatiune aliata la putere alaturi de Fidesz (a premierului Viktor Orban) si ai partidului nationalist Jobbik l-au acuzat pe directorul teatrului, Robert Alfoldi, de “tradare”, pentru ca ar fi “colaborat cu fortele anti-ungare” prin acceptul dat la solicitarea Ambasadei Romaniei.
Potrivit unui comunicat al Jobbik, formatiunea il acuza, indirect, si pe premierul Orban de “provocarea” Romaniei, caci “teatrul ar fi o institutie de stat si Guvernul este responsabil pentru functionarea ei”.
Anexa 16 la “Spionajul si extremismul maghiar in Romania” de Aurel Rogojan si Traian Poncea, lucrare aflata in curs de tiparire la Editura Proema (520 pagini) pentru a fi lansata pe 20 octombrie la Targul de Carte “Gaudedamus”
18. 2004, ianuarie, 17
Adoptarea Statutului de Autonomie a Ţinutului Secuiesc
Anterior, în şedinţa Comisiei Permanente a Consiliului Naţional Secuiesc, desfăşurată în 7 ianuarie 2004, la Miercurea Ciuc, s-a definitivat Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc, elaborat de Csapó József. Peste zece zile, în adunarea consiliului de la Sfântu Gheorghe, statutul a fost adoptat, preconizându-se promovarea lui în Parlamentul României, în cursul lunii februarie, cu sprijinul unor parlamentari maghiari. Statutul de autonomie prevede structuri legislative şi executive proprii, legi de autoguvernare a secuilor, înfiinţarea structurilor poliţieneşti proprii. Totodată, se mai prevede organizarea instituţiilor proprii de autodeterminare şi adoptarea de ordonanţe în plan regional.
19. 2005, ianuarie – iunie
Campania anti-Trianon
Turneul organizat în Transilvania pentru difuzarea documentarului de lung metraj „Trianon” constituie un prilej de reiterare a temelor propagandei revizioniste din perioada interbelică.
20. 2005, a doua jumătate a anului
Glorificarea lui Horthy
Mai multe ziare de limba maghiară din România încep o adevărată campanie de reconsiderare a lui Horthy, însoţită de publicarea jurnalelor unor ofiţeri care au comandat, în septembrie 1940, trupele de ocupaţie din Ardealul de Nord.
21. 2005, noiembrie
Reuniune internaţională privind autonomia teritorială în Europa
Gál Kinga, membră a FIDESZ – PCU şi deputat în Parlamentul European, a prezidat o reuniune internaţională privind autonomia teritorială, care a precedat iniţiativa proclamării autonomiei „Ţinutului Secuiesc”.
Concomitent, postul ungar de televiziune Duna TV anunţă că, în viitorul apropiat, va lansa un nou canal, ce se va numi „Autonomia”. De asemenea, la Radio Kossuth – Budapesta, Smaranda Enache, copreşedinte al Fundaţiei „Pro Europa”, îşi exprima convingerea că Uniunea Europeană va exercita presiuni asupra României pentru ca autonomia „Ţinutului Secuiesc” să fie acceptată.
Campanie de defăimare a Zilei Naţionale a României
În presa de limba maghiară, îndeosebi publicaţiile din judeţele Covasna, Harghita şi Bihor, sunt publicate numeroase articole care iau în derâdere semnificaţia zilei naţionale a României.
23. 2006
„Rememorare pozitivă” a ocupaţiei horthiste
Continuă campania de „rememorare pozitivă” a perioadei ocupaţiei horthiste a Ardealului de Nord, care a urmat Dictatului de la Viena.
24. 2006, februarie, 28
Consiliul Naţional Secuiesc trimite preşedintelui României modele de autonomie
Într-o nouă încercare de a convinge autorităţile de la Bucureşti să accepte autonomia Ţinutului Secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc i-a trimis preşedintelui României, Traian Băsescu, argumente referitoare la autonomia teritorială în Uniunea Europeană.
25. 2006, iunie, 05
Acord de colaborare cu organizaţia separatistă „Forumul Uighur”
Lideri ai Adunării Naţionale a Secuilor au semnat un acord de colaborare cu „Forumul Uighur”, una dintre organizaţiile separatiştilor din provincia chineză Xinjiang, pe care separatiştii o numesc „Turkistanul de Est”. Mişcarea islamică din „Turkistanul de Est” a fost inclusă, la 26 august 2002 – potrivit afirmaţiilor adjunctului secretarului de stat al SUA, Richard Armitage – pe lista organizaţiilor teroriste. Conform informaţiilor Ambasadei SUA la Beijing, organizaţia uighură a planificat un atac terorist împotriva misiunii diplomatice a SUA în Kîrgîzstan.
March 15th, 2011 
VR 
Dupa cum va informam in articolul “Angajatul Securitatii” Laszlo Tokes vrea sa obtina de la un jurnalist oradean ce n-a reusit de la Alison Mutler si Associated Press: Onoarea si 700.000.000 de lei, urmat de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind intervine in cazul Florin Budea atacat de Laszlo Tokes, ziaristul liber din Oradea se afla intr-o situatie limita: i se cerea de catre ditamai vicepresedintele Parlamentului European sa-si vanda toata agoniseala de-o viata – o fosta uscatorie transformata in garsoniera – pentru pretinse “daune morale”, doar pentru ca publicase declaratiile unui ofiter de Securitate care certifica un fapt binecunoscut: Laszlo Tokes a fost si informator al Securitatii si agent al serviciilor ungare.
Posted in 
Tags: 
