Posts Tagged ‘Basarabia’

14 SEPTEMBRIE 1992 – Reactivarea Mitropoliei Basarabiei. INEDIT: Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

“Acum 17 ani, în seara zilei de 14 septembrie 1992, se producea la Chişinău un eveniment care, în mod indiscutabil, a marcat pozitiv, profund şi pentru mult timp istoria românilor de la răsărit de Prut: era reactivată vechea Mitropolie a Basarabiei. Evenimente ca acesta impun o retrospectivă serioasă, chiar solemnă. Începând cu 1992, ziua de 14 septembrie a devenit în cununa anului un loc de întâlnire sufletească pentru toţi românii ortodocşi de la răsărit de Prut care simt şi gândesc la fel ideea de neam şi de Biserică a Neamului. Vorbim, aşadar, de un 14 septembrie românesc în Republica Moldova.” – Vlad Cubreacov

Roncea.Ro vă prezintă un Document Istoric:

Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

SANCTITATEA VOASTRA,
PREA IUBITE FRATE
ÎN DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS,

Cu dragoste frăţească, Vă aducem la cunoştinţă că am primit scrisoarea Sanctităţii Voastre din 24 decembrie 1992, care ne-a produs mâhnire şi durere multă. Aceasta pentru faptul că Sanctitatea Voastră consideraţi Actul Sinodal al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privitor la binecuvânmrea reactivării Mitropoliei Basarabiei, ca «ingerinţă anticanonică în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova».

Sanctitatea Voastră ! In conştiinţa umanităţii, în general şi mai ales la creştini, s-a impus de-a lungul istoriei principiul de valoare universală că nedreptatea, abuzul şi silnicia nu pot crea niciodată vreun drept. Acestea pot dura secole de-a rândul, dar când împrejurările permit, dreptatea istorică impune repararea nedreptăţii şi restabilirea adevărului precum şi a drepturilor ce decurg din această restabilire.

Conform acestui principiu, exercitarea jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra românilor ortodocşi din Basarabia, între anii 1769-1774, 1787-1791, 1808-1918, 1940-1941, 1944-1992, a fost un act nedrept şi abuziv din punct de vedere al realităţii istorice şi al normelor de drept canonic, deoarece a fost urmarea unor abuzuri politice care au lezat dreptul istoric.

Conform mărturiilor istorice, pe teritoriul locuit astăzi de români, cuvântul Evangheliei lui Hristos a fost propovăduit încă din primele veacuri creştine. Propovăduirea Evangheliei pe acest teritoriu a coincis cu însăşi formarea poporului român care a apărut în istorie ca popor creştin. Poporul român a devenit astfel unul din primele popoare creştine ale Europei, eveniment ce a avut loc cu multe secole înainte de creştinarea slavilor.

Viaţa creştină a avut o continuitate permanentă pe acest teritoriu, românii ortodocşi afirmându-şi neîntrerupt apartenenţa la Biserica Ortodoxă a Răsăritului.

Îndată ce condiţiile istorice au permis, românii ortodocşi au obţinut dreptul de a avea episcopi pământeni. Acest drept, bazat pe tradiţia canonică a Bisericii, a fost cerut cu multă insistenţă Patriarhiei de Constantinopol mai ales de creştinii ortodocşi români din teritoriile din stânga şi din dreapta Prutului, ce constituiau împreună un Principat român cunoscut în Europa cu numiele de Ţara Moldovei.

In anul 1401, Domnitorul Moldovei a cerut ca în fruntea organizării bisericeşti din această ţară să fie recunoscut de către Patriarhia de Constantinopol mitropolitul pământean IOSIF MUŞAT. Prin acest act, Mitropolia Moldovei era recunoscută ca servind o etnie distinctă în cadrul unui teritoriu bine definit geografic şi istoric. Drept consecinţă, potrivit legislatiei bisericeşti canonice, diferită de cea a imperiilor schimbătoare, nimeni şi niciodată nu avea dreptul să desfiinţeze, să modifice sau să înjumătăţească jurisdicţia ei în teritoriul ce-i revenea de la întemeiere şi cu recunoaştere canonică.

Cursul normal al lucrurilor a fost din păcate întrerupt în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, prin ocuparea de către armatele ruseşti a pământului românesc al Ţării Moldovei (1769-1774, 1787-1791). Printre măsurile luate în mod abuziv de ocupanţi a fost şi amestecul brutal în treburile Bisericii din Moldova prin impunerea la Iaşi, în 1789, a unui locţiitor de mitropolit, AMBROZIE, rus de neam, care venise în Moldova odată cu trupele ruseşti.

După o scurtă perioadă de normalizare şi când nu se terminase încă războiul ruso-turc (1806-1812), imperiul ţarist infiinţează un «exarhat» ce cuprindea Mitropoliile Moldovei şi Ţării Româneşti, subordonându-le din nou, în mod samavolnic, Bisericii Ortodoxe Ruse. Prin aceasta, Mitropolitul canonic al Mitropoliei Moldovei, VENIAMIN COSTACHI, este nevoit să se retragă din scaun spre marea durere a clerului şi credincioşilor români. La fel s-a întâmplat şi cu Mitropolitul DOSITEI FILITIS al Valahiei, care a fost îndepărtat din scaun în 1809 şi trimis în surghiun. Nedreptatea se «instituţionalizează» prin pacea nedreaptă de la Bucureşti din 1812, când s-a hotărât anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru la imperiul ţarist. Anexarea a fost fără valoare şi nulă de drept, căci Turcia nu avea drepturi teritoriale asupra pământului românesc, turcii având putere de suzeranitate, nu de suveranitate asupra acestui pământ. Moldova şi Valahia se bucurau de o completă autonomie pe baza unor vechi tratate încheiate cu Imperiul Otoman, prin care li se garanta integritatea teritorială în schimbul unui tribut anual. In plus, anexarea era un act imoral şi neloial faţă de intreaga Ortodoxie, întrucât Rusia pravoslavnicâ îşi întindea abuziv stăpânirea asupra românilor ortodocşi din stânga Prutului, cu vechime şi vrednicii în câmpul creştinătăţii, legaţi prin neam, limbă şi cultură cu cei din dreapta Prutului.

Urmare acestei anexări politice nedrepte s-a înfiinţat, în teritoriul ocupat de armatele ţariste, Eparhia Chişinăului de câtre Biserica Ortodoxă Rusă, în 1813. Fără a fi consultat clerul şi credincioşii, a fost sfâşiat teritoriul jurisdicţional al Mitropoliei Moldovei, înfiinţată cu peste patru veacuri înainte, şi a Episcopiei Huşilor. În scrisoarea Sanctităţii Voastre din 6 octombrie 1992 justificati aceasta acţiune prin faptul că la acea dată Biserica Ortodoxă Română nu era încă o Biserică autocefală. Este adevărat că recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române a avut loc după infiinţarea Eparhiei de Chişinău, într-un teritoriu ce nu cuprindea această eparhie. Dar, se impune a fi subliniată o constatare : în 1448 Biserica Ortodoxă Rusă a fost recunoscută de Patriarhia Constantinopol ca Biserică autocefală, dar fără a avea jurisdicţie asupra creştinilor ortodocşi români din Basarabia.

Actul anexării Basarabiei la imperiul ţarist şi înfiinţarea Eparhiei de Chişinău a dus nu «la eliberarea de sub stăpânirea otomană a Moldovei», cum afirmaţi Sanctitatea Voastră în aceeaşi scrisoare, ci a însemnat trecerea de la robia turcească la robia rusească mai aspră şi mai neîndurătoare. Turcii ne-au respectat tradiţiile, limba şi specificul national. Au acceptat voievozi şi ierarhi de acelaşi neam cu poporul păstorit. Imperialismul rus însă, folosindu-se de ierarhii ruşi înscăunaţi în Basarabia fără a se cere acordul clerului şi credincioşilor români locali, absolut majoritari, a exercitat asupra acestora un necruţător proces de rusificare, manifestat în diferite feluri.

Astfel, dintre toţi chiriarhii aşezaţi de Biserica Rusă în scaunul episcopal de la Chişinău numai unul a fost de acelaşi neam şi de aceeaşi limbă cu clerul şi credincioşii păstoriţi. Aceştia, adică românii, conform unui recensământ din 1817, reprezentau 86% din locuitorii Basarabiei. In 1813 a fost înfiinţat un seminar teologic, dar şi acest fapt, binecuvântat în sine, a fost transformat în mijloc de deznaţionalizare a românilor şi de îndepărtare a lor de fraţii din dreapta Prutului. Amintim în acest sens că, în prima perioadei a funcţionării acestui seminar, din 25 de profesori numai unul a fost român. Limba rusă a devenit de asemenea singura limbă de predare la Seminarul din Chişinău, conform Regulamentului Seminariilor din 1840, impus de ţarul NICOLAE I.

În acelasi timp, mănăstirile moldovene au fost supuse şi ele rusificării prin încercarea le a se înlocui limba română cu limba slavonă la oficierea slujbelor bisericeşti. Cărţile româneşti de slujbă au fost de asemenea distruse, aşa cum s-a intâmplat mai ales în timpul păstoririi arhiepiscopului PAVEL EBEDEV (1871-1881).

În această situaţie tragică a fost găsită Basarabia în aniul 1918, când popoarele din imperiul ţarist au putut să-şi recapete libertatea. Ne-a mâhnit adânc afirmaţia Sanctităţii Voastre că în «anul 1918 Basarabia a fost ocupată de armatele române» (scrisoarea din 6 octombrie 1992). Vă amintini doar că în 5 martie 1917 se primise la Chişinău telegramă oficială de la Petrograd in care se spunea că «Basarabia nu mai este în imperiu şi că de acum înainte toţi se pot bucura de libertate». In duhul acestei libertăţi şi fără prezenţa armatei române în Basarabia, s-a organizat Moldova suverană şi independentă şi s-a realizat apoi revenirea ei la sânul Patriei Mame, România. Cum era firesc, s-a reparat atunci şi nedreptatea săvârşită în 1808 pe plan bisericesc, clerul şi credincioşii din Basarabia revenind în matca Bisericii Mame Ortodoxe Române.

Normalizarea situaţiei bisericesti n-a durat insă multă vreme căci, în 1940 şi apoi în 1944, în urma ocupării Basarabiei de către trupele sovietice, Biserica Ortodoxă Rusă şi-a impus din nou, abuziv şi necanonic, jurisdicţia asupra credincioşilor ortodocşi români din acest străvechi pământ românesc, fără a încerca măcar un dialog cu Biserica Ortodoxă Română. Consecinţele acestui act sunt bine cunoscute : distrugerea sau inchiderea majorităţii bisericilor şi mănăstirilor de către regimul sovietic ocupant, numirea unei ierarhii străine de neamul şi limba clerului credincioşilor români moldoveni, desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei, înfiinţată de Patriarhia Română în 1925.

Suflul sfânt al dorinţei de libertate şi demnitate naţională a făcut ca o parte din Basarabia străbună să-şi dobândească suveranitatea şi independenţa în cadrul Republicii Moldova, începând cu august 1991. Ca urmare, apare firesc şi sfânt, reluarea legăturilor cu fraţii de acelaşi neam şi limbă din România pe diverse planuri, inclusiv cel bisericesc.

Ceea ce însă ne produce un adânc sentiment de tristeţe, este atitudinea Înalt Prea Sfinfitului Arhiepiscop VLADIMIR, acum Mitropolit de Chişinău, faţă de clerul şi credincioşii ce-şi manifestă dorinţa legitimă a unor legături mai strânse cu Biserica Mamă – Patriarhia Română. Deoarece un mare număr de preoţi şi credincioşi şi-au manifestat, în mod sincer, aceste sentimente cu totul sfinte, au fost supuşi unei prigoane barbare, Prea Sfinţia Sa fiind chiar depărtat violent şi samavolnic din reşedinţa din oraşul Bălţi. Şi din acest motiv, Prea Sfinţitul Episcop PETRU a făcut apel la Patriarhia Română, după ce el s-a plâns Sanctităţii Voastre, dar fără rezultat.

Inalt Prea Sfinţitul VLADIMIR a manifest, de asemenea, atitudine de nerespect faţă de obligaţia canonică de a nu avea nici un fel de legături cu grupurile schismatice, rupte din trupul Bisericii Ortodoxe. Astfel, a invitat, ca oaspeţi de onoare, în luna noiembrie 1992, doi «arhierei» schismatici din România. Această atitudine contravine flagrant cu declaraţia de la Constantinopol a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, din martie 1992, care prevede că «este necesar ca toate Sfintele Biserici Ortodoxe locale, fiind în solidaritate deplină unele cu celelalte, să condamne aceste grupuri schismatice şi să se abţină de la orice comuniune cu ele, oriunde s-ar afla acestea».

Situaţia bisericească din Republica Moldova a devenit şi mai tensionată prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, din 5 octombrie 1992, privind acordarea «independenţei Bisericii Ortodoxe din Moldova». Această hotărâre a fost luată în ciuda celor discutate la întâlnirea Noastră de la Constantinopol şi a intervenţiei adresată de Noi Sanctităţii Voastre, la 2 aprilie 1992, prin care Vă arătam «că nu este momentul potrivit a se lua în discuţie problema Bisericii din Moldova», «afirmaţie justă», recunoscută chiar de Sanctitatea Voastră în scrisoarea ce Ne-ati adresat la 6 octombrie 1992.

De aceea, în contextul acestei hotărâri unilaterale, precum şi a atitudinii antiromâneşti a Inalt Prea Sfinţitului VLADIMIR şi persecuţiilor de tot felul la care au fost supuşi cei care întreţineau legături cu fraţii şi neamurile lor din România, Prea Sfintitul Episcop PETRU, scos afară de la Bălţi, după ce s-a adresat Patriarhiei Moscovei, a fost nevoit să se adreseze Bisericii Neamului său. Clerul şi credincioşii, supuşi aceloraşi persecuţii din partea Înalt Prea Sfinţitului VLADIMIR, constituindu-se în Adunarea eparhială, au reactivat statutar vechea Mitropolie a Basarabiei, l-au ales ca lociţiitor de mitropolit pe Prea Sfinţitul PETRU şi au cerut oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române. Biserica noastă a luat act cu binecuvântare de dorinţa şi hotărârea lor recunoscând autonomia cerută, precum şi păstrarea calendarului vechi şi a tradiţiilor bisericeşti locale.

In scrisoarea Sanctităţii Voastre sunt invocate o serie de canoane pentru susţinerea opiniei cu privire la aşa-zisa «ingerinţă anticanonică din partea Patriarhiei Române în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova».

Mai întâi, precizăm că invocarea canonului 8 al Sinodului III ecumenic nu poate, în nici un caz, justifica extinderea jurisdictională a Patriarhiei Moscovei asupra Bisericii romîneşti din Republica Moldova. Prin acest canon se recunoaşte tocmai îndatorirea Bisericii unei naţiuni (Biserica Ciprului), de a se organiza etnic şi de a se conduce independent de Biserica altui neam (Biserica Antiohiei). Se prevede aici obligaţia ca «nici un episcop să nu cuprindă altă eparhie, care nu a fost mai de demult şi dintru început sub mâna lui sau a celor dinaintea lui. Iar dacă cineva a cuprins o eparhie străină şi în chip silnic a pus-o sub stăpânirea lui, pe aceasta să o dea înapoi, ca să nu se calce canoanele părinţilor, şi nici sub cuvânt de lucrare sfinţită, să se furişeze trufia stâpânirii lumeşti».

In spiritul acestui canon putem aprecia că tocmai Biserica Ortodoxă Rusă, datorită împrejurărilor politice cunoscute, este aceea care a cotropit jurisdicţional o mare parte din vechea Mitropolie a Moldovei, care datează de la sfârşiiul secolului al XIV-lea. Anexarea imperialistă (ţaristă şi apoi comunistă) a teritoriului românesc de la răsărit de Prut, dinspre hotarele poloneze până la Marea Neagră, nu a justificat prin nimic extinderea jurisdicţiei bisericeşti a Patriarhiei Moscovei asupra teritoriului jurisdicţional al Mitropoliei Moldovei.

Canoanele 13, 21 şi 22 ale Sinodului de Cartagina, precum şi canonul 2 al Sinodului II ecumenic interzic, cum bine afirmaţi şi Sanctitatea Voastră, «episcopului unei anumite eparhii să-şi întindă puterea asupra altei eparhii». Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin binecuvântarea acordată reactivării Mitropoliei Basarabiei, nu făcut altceva decât să restabilească adevărul istoric şi dreptatea canonică ce fuseseră incălcate de atâtea ori prin extinderea necanonică a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra unei pârţi a Mitropoliei Moldovei. O astfel de extindere este, conform canonului 13 al Sinodului de la Cartagina, «nulă» de drept, iar repararea unei nedreptăţi se impune cu necesitate.

Invocarea canonului 59 al Sinodului de Cartagina este, de asemenea, fără obiect, neavând legătură cu problema în cauză.

Canonul 15 al Sinodului local de la Constantinopol, prevede nu numai interdictia ca un episcop «să nu se depărteze de comuniunea cu propriul său patriarh», ci şi posibilitatea ca episcopul respectiv «să se despartă pe sine de comuniunea cu Intâistătătorul său», dacă acesta propovăduieşte un lucru nedrept şi necanonic. Nedreptatea şi lipsa de canonicitate caracterizează tocmai hotărârile Bisericii Ortodoxe Ruse de a extinde şi menţine jurisdicţia sa asupra unei etnii, alta decât cea rusă, în speţă asupra românilor ortodocşi din Basarabia.

Prevederile canonului 16 al aceluiaşi Sinod, ce interzic numirea de episcopi într-o eparhie al cărei titular este încă în viaţă, n-au jost nici acestea încălcate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin recunoaşterea Prea Sfinţitului Episcop PETRU, ca Locţiitor de Mitropolit al Basarabiei, conform hotărârii organelor canonice ale acestei eparhii. Mitropolia Basarabiei este o altă eparhie decât cea condusă de Înalt Prea Sfinţitul VLADIMIR, căci Inalt Prea Sfinţia Sa, conform normelor canonice, poate avea jurisdicţie numai asupra credinciosilor ortodocşi ruşi din Republica Moldova, atâta vreme cât se supune jurisdicţiei Patriarhiei Moscovei. In lumina aceluiaşi canon 16 de Constantinopol şi ca o încălcare a prevederilor acestuia, constatăm cu tristeţe că, de multe ori, în decursul timpului, Biserica Ortodoxă Rusă a purces la numiri de episcopi în Basarabia în timp ce chiriarhii legitimi erau încă în viaţă. Amintim, spre exemplificare, cazul deja menţionat al Mitropolitului VENIAMIN COSTACHI, obligat să-şi părăsească scaunul mitropolitan de la Iaşi în 1808, şi cel al Mitropolitului EFREM ENĂCHESCU, înlocuit de Biserica Rusă în 1940 şi 1944, pe când era încă în viaţă. Înalt Prea Sfinţia Sa a fost silit să se refugieze peste Prut, în urma pactului Ribbentrop – Molotov.

La cele de mai sus, rugăm frăteşte pe Sanctitatea Voastră a lua în considerare canoanele: 8 al Sinodului III ecumenic şi 34 apostolic, în lumina cărora se poate evalua corect decizia Sfântului Sinod al Bisericii Noastre din 19-20 decembrie 1992.

Canonul 8 al Sinodului III ecumenic a reglementat raportul dintre două Biserici surori. Biserica Antiohiei voia, contrar tradiţiei canonice, să-şi întindă jurisdicţia asupra unei etnii diferite ce forma Biserica Ciprului. Sfintii Părinţi ai Sinodului III Ecumenic de la Efes (431) au socotit nelegală şi necanonică această tendinţă şi au impus respectarea principiul etnic în raporturile dintre Biserici. Acest principiu s-a mentinut în istorie şi mai târziu când, din cauza năvălirii islamice arabe şi apoi otomane, teritoriie jurisdicţionale s-au păstrat intacte pe bază etnică.

In acelaşi sens, se pot înţelege şi prevederile canonului 34 apostolic. Acesta stabileşte modalitatea de conlucrare între «episcopii fiecărui neam» şi se statorniceşte principiul sinodalităţii în cadrul unei etnii bine definite. Se prevede aici ca episcopii fiecărui neam să aibă un Întâistătător al lor, pe care să-l consulte, iar acesta să hotărască împreună cu ei lucrurile mai importante. Acest principiu canonic fundamental în conducerea bisericească ortodoxă s-a perpetuat de-a lungul istoriei, în ciuda tendinţelor imperiale de hegemonie romano-bizantină sau de altă natură, şi el este valabil şi azi în toate bisericile autocefale, care nu fac abstracţie de realitatea istorică a unui popor sau neam. Aşa se explică faptul că, în majoritatea cazurilor însăşi titulatura oficială a Bisericilor Ortodoxe autocefale conţine numele etniei sau neamului pe care îl slujeşte Biserica respectivă. De aceea, pretenţiile unei Patriarhii Ortodoxe a unui neam sau popor anume, de a avea jurisdicţie peste ortodocşi de alt neam, care au propria lor Patriarhie, sunt necanonice şi nedrepte, fiind motivate secular-politic, nu spiritual-pastoral.

Sanctitatea Voastră,
Suntem datori să nu uităm că, până nu de mult, atât Biserica Ortodoxă Rusă, cât şi Biserica Ortodoxă Română, au avut de suferit, vreme îndelungată din pricina unor stăpâniri lumeăti, fără credinţă în Dumnezeu, care au prigonit pe toţi cei credincioşi şi au impus ura şi dezbinarea între neamuri.

Acum însă, mulţumind Bunului Dumnezeu care ne-a dăruit puterea de a ne elibera de sub aceasta robie potrivnică credinţei, ii revine responsabilitatea de a îndrepta nelegiuirile săvârşite de stăpânirea sovietică atee, care, între altele, a încercat să indepărteze pe românii ortodocşi din Basarabia şi Bucovina de Nord de fraţii lor de acelaşi neam şi limbă.

De aceea, ne exprimăm incredinţarea că vom găsi la Sanctitatea Voastră şi la Biserica Ortodoxă Rusă înţelegerea necesară cu privire la actul de binecuvântare acordat de Biserica noastră reactivării Mitropoliei Basarabiei.

Considerând că lămuririle de mai sus sunt pe deplin edificatoare pentru a înţelege în mod just, dar şi cu dragoste, drepturile sfinte ale clerului şi credincioşilor din Republica Moldova de a avea legături duhovniceşti cu Biserica Mamă, ne exprimăm dorinţa şi speranţa că relaţiile frăţeşti dintre Bisericile noastre vor continua, spre întârirea Ortodoxiei noastre sfinte.

In spiritul celor de mai sus, suntem gata a continua discuţiile pentru a lămuri problemele şi neînţelegerile şi a dovedi astfel că, în relaţiile dintre două Biserici surori, nu trebuie să domine considerentele vremelnice de până acum, ci comuniunea frâţească a Sfintei noastre Ortodoxii.

Incredinţându-Ne rugăciunilor Sanctităţii Voastre, Vă îmbrăţişăm frăţeşte în Hristos Domnul nostru,

TEOCTIST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

19 mai 1993
Sursa: Roncea.Ro

CAMPANIA ANTI-CIP IN BASARABIA. Miscare de protest a credinciosilor basarabeni: TOACA anunta Drumul Crucii si manifestare in Chisinau pe 4 noiembrie

Cui îi convine ca creştinii ortodocşi să fie impuşi să trăiască în ceartă cu conştiinţa lor religioasă sau, atunci când o urmează, să fie marginalizaţi şi trecuţi la categoria a doua de cetăţeni în propria ţară?
Nu vom vorbi aici despre impactul nefast al codurilor de identificare asupra vieţii personale a omului şi asupra libertăţii sale religioase. La această temă am publicat mai multe materiale şi vom reveni în continuare.
Problema zilei constă în faptul că cei care au conştientizat deja pericolul codului şi doresc să se debaraseze de el se ciocnesc de zidul legislativ şi birocratic existent la noi. Se impune întrebarea: cui îi convine ca creştinii ortodocşi să fie impuşi să trăiască în ceartă cu conştiinţa lor religioasă sau, atunci când o urmează, să fie marginalizaţi şi trecuţi la categoria a doua de cetăţeni în propria ţară?
Se poate, totuşi, de trăit fără de cod în Republica Moldova? Se poate. Mărturie a acestui adevăr sunt cei circa 400 de creştini ortodocşi întruniţi pe 25 iulie în incinta Uniunii Scriitorilor din Chişinău pentru a-şi pune în discuţie problemele stringente: imposibilitatea plecării peste hotare pentru închinarea la locurile sfinte sau pentru vizitarea rudelor (Formularul nr. 9 – unicul document fără cod din ţară – nu prevede aceasta), imposibilitatea întocmirii actelor de vânzare-cumpărare, imposibilitatea înregistrării nou-născuţilor fără de cod ş.a.
Cum e să trăieşti fără de cod în Republica Moldova? E foarte dificil. Acest lucru l-au confirmat într-un glas participanţii la întrunire. Exemple concrete în care creştinii fără de cod se pomenesc în situaţii fără de ieşire şi sunt nevoiţi să caute cele mai neverosimile soluţii au povestit părintele Veaceslav de la Tudora, Ştefan-Vodă (vizavi de imposibilitatea primirii documentului fără de cod care certifică naşterea), şi creştina Ala Alexeionoc din Vadul lui Vodă (cu privire la nocivitatea vaccinurilor şi la presiunile nelegitime de impunere a lor) ş.a.
Dintre persoanele oficiale solicitate de creştini pentru a clarifica unele aspecte ale (supra)vieţuirii fără de cod au dat curs invitaţiei doar dna Angela Chirilov, şef al Direcţiei Asistenţă Socială a Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, şi dl Ruslan Ciobanu, director al Întreprinderii de Stat „Registrul Animalelor”, afiliate Ministerului Agriculturii. Aceştia, dincolo de retorică, s-a dovedit că au venit cu … mâna goală. Adică fără de vreun mecanism de lucru pus la punct care ar ţine cont de convingerile religioase şi de necesităţile creştinilor ortodocşi. E adevărat că cei prezenţi, care ca şi cum ar fi străini, ca şi cum nu ar exista la ei acasă, s-au ales cu promisiuni a căror îndeplinire o vom monitoriza în paginile ziarului nostru: dna Chirilov a anunţat că până la finele anului se vor perfecta documentele în baza căror posesorii Formularului nr. 9 vor putea beneficia de ajutoare sociale, iar dl Ciobanu a făcut publică intenţia de a înainta în legislativ iniţiativa conform căreia, la cerere, va fi posibilă evidenţa fără de cod a animalelor.
Situaţia creştinilor ortodocşi care au refuzat codul (antihristic) personal de identificare, devine tot mai dificilă. Căci factorii de decizie, cu toate că problema s-a ridicat în repetate rânduri, nu vor sau nu sunt în stare s-o pună în discuţie şi s-o rezolve. De aceea participanţii la întrunire au convenit asupra organizării unei acţiuni de protest pe 4 noiembrie, 2009, în faţa Parlamentului.
Problema vieţii fără de cod, vor sau nu vor guvernanţii opaci la convingerile religioase ale propriului popor, există. Şi, într-o ţară care se vrea aliniată la standardele moderne, ea nu poate fi trecută cu vederea, cerând o soluţionare echitabilă. Cu atât mai mult cu cât este vorba de creştinii ortodocşi care constituie majoritatea covârşitoare a cetăţenilor ţării.

Această luptă nu este uşoară, fiindcă este pentru păstrarea identităţii creştine şi împotriva sistemului antihristic, ce tinde să înghită toată lumea. Iar fără ajutorul Bunului Dumnezeu nu poate exista nici o izbândă. De aceea trebuie să stăruim cât mai mult în rugăciune şi în post. De aceea s-a şi întreprins Drumul Crucii pe perimetrul Moldovei, drum de rugăciune continuă şi de osteneală în numele Domnului.
La protestul ce va avea loc la Chişinău pe 4 noiembrie 2009, sunt datori să vină creştinii din toată ţara. Fiecare dintre noi are propria responsabilitate faţă de Dumnezeu şi să nu creadă cineva că problemele lui vor fi rezolvate de alţii.
Toţi cei care nu vor să-L trădeze pe Hristos şi să-l primească pe antihrist, toţi cei care nu vor să intre în lagărul electronic global, să vină pe 4 noiembrie la Chişinău şi să-şi mărturisească credinţa, cerându-şi drepturile ce li se cuvin în propria ţară.

Departamentul Juridic al ACOM
“Fericita Maică Matrona”

SIMPATICUL PAUL GOMA despre Basarabia si ZIUA, Roncea si Basescu (Traian si Elena), Tapalaga si Macovei, in Jurnalul sau pe 2009

Miercuri 4 martie 2009

Surpriza: Victor Roncea publica in Ziua (de maine) un text:
Cum ar putea Goma si Basescu sa schimbe fata Basarabiei
Un prim scandal public de spionaj – o premiera post-decembrista “made in SRI-SIE” – este un subiect gras. De cele mai multe ori, insa, miza reala a unui astfel de eveniment ramane ascunsa. La fel stam si cu “problema Paul Goma” legata de cetatenia sa, furata de comunisti si pe care Guvernul nostru, pretins roman, nu vrea sa i-o dea nici astazi, la aproape 20 de ani de la caderea regimului totalitar. Va propun sa aflati astazi de ce Paul Goma nu-si va obtine, probabil niciodata, inapoi, propria sa cetatenie, romana, un drept natural pe care-l primesti de la Dumnezeu, la nastere.
Cazul scriitorului Paul Goma, este edificator si mai actual ca niciodata, scria zilele trecute colegul meu de la Gardianul, Emil Neacsu. Pentru cei care nu stiu, lui Paul Goma i s-a retras cetatenia romana in 1977, cand era inca in tara, iar dupa 1990 nu i s-a redat acest drept pentru ca… nu a depus cerere. Paul Goma a refuzat sa faca o cerere pentru redobandirea unui drept, cel de cetatean roman, capatat prin nastere, mai ales ca decizia a fost luata abuziv de catre securistii lui Ceausescu. Paul Goma a renuntat sa mai solicite cetatenia romana intr-o scrisoare adresata in 2006 presedintelui portocaliu Traian Basescu. “Nu voi cere niciodata sa primesc cetatenia pe care doar Dumnezeu mi-o poate lua (iertare, a mai fost unul: Ceausescu – veti fi auzit ce-a patit…), eu, ca si membrii familiei mele, fiind romani prin nastere. Tot eu sa fac cerere? Atunci cand guvernantii comunisti mi-au luat cetatenia a fost cumva… la cererea mea? O cerere tapana, «conform legii», corect timbrata? Nu am cersit un favor (pentru care sa fac cerere), ci am anuntat ca este timpul – 17 ani! – sa mi se restituie drepturile civile, morale, materiale pe care statul roman mi le-a furat in 1977-78.”, reda Gardianul din scrisoarea lui Paul Goma.
“Prioritatea numarul 1 a Romaniei o va constitui recunoasterea cetateniilor romanilor deposedati abuziv de acest drept natural de catre regimul sovietic bolsevic” – a fost un slogan la moda si la Bucuresti si la Chisinau, in perioada alegerilor. Acestea au trecut si romanii basarabeni si bucovineni au ramas la fel ca si inainte. Senatori si deputati, unii mai grasi ca altii, s-au indesat bine mersi in fotoliile de plus de la Parlament, pe spezele bietilor romani din jurul granitelor, multi asupriti salbatic si azi, cum sunt cei din Ucraina. Deconturile au inceput sa curga, afacerile la fel. Numai subiectul cetateniilor romane a disparut cu desavarsire. Ca de obicei, organele au hotarat: “acum nu e momentul”. Iar tutarii de serviciu s-au conformat cu un scurt “sa traiti!”. Daca mafiotilor de stat nu le e rusine, ce zice Presedintele Romaniei si ce explicatii vor da fripturistii care si-au obtinut locurile caldute din Senat si Camera Deputatilor pe lacrimile si suferinta de zeci de ani a romanilor abandonati in fosta URSS?!
Este foarte clar: de la parlamentarii ajunsi prin “redistribuirea” sau “rearanjarea” a voturilor sa reprezinte drepturile romanilor din afara tarii – estimati la circa 10 milioane – nu ne putem astepta la nimic. Un atu este la Ministerul de Externe, momentan, reprezentat de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, care ar trebui sa treaca la elaborarea unei strategii clare pentru congenerii nostri, din jurul granitelor, conform strategiei nationale de securitate a Romaniei, prin care acestia sa fie protejati si, totodata, sa fie eliminata din fasa orice tentativa de profit pe seama acestora. La Ambasada Romaniei de la Chisinau ca si la Ministerul de Justitie trebuie de urgenta sa se treaca la schimbari majore, prin care sa dispara spagarii din sistem, definitiv. Pentru ca pe listele de cetatenii se gasesc mai multi de Mustafa sau Chun-Hsin decat Lesco sau Popa, romani care stau si cinci si zece ani pe liste interminabile aruncate in saci aproape putreziti.
Si, nu in ultimul rand – desi, este adevarat, “problema Goma” tine de Ministerul Justitiei – presedintele Romaniei, Traian Basescu, ar putea, printr-o manevra de-a sa clasica, sa-si impuna opinia si sa determine Justitia sa-i ofere scriitorului anticomunist cetatenia inapoi. Astfel s-ar declansa “precedentul Goma” si toti romanii deposedati abuziv de propria lor cetatenie vor putea beneficia automat de aceasta prin simpla dovada a nasterii din parinti romani. Sau nu.
Victor RONCEA”
Ce-l va fi manat pe Roncea la lupta? Cumva il roade constiinta din pricina comportamentul fata de mine din urma cu doi-trei ani? ïn termeni neaosi, mioritici: tacerea?; ne-raspunsul la texte de-ale mele, trimise, neraspunsuri la cererile mele de exercitare a dreptului de raspuns?
Joi 5 martie 2009
…Bine, trecem cu buretele, vorbim de textul de azi si zicem:
-Daca este o incercare, din partea lui Roncea, de a masura nivelul marii din lighean – Dumnezeu cu el: a incercat sa-si aranjeze ploile folosindu-ma si pe mine ca berbece de spart zidul… nerecunoasterii lui ca gazetar de elita (si mai ales: fidel Basescului) : va ramane ce va ramane, pe mine nu ma priveste;
-Daca insa, rescurmindu-se cenusa “cazului” meu, o suma de basarabeni si bucovineni vor primi cetatenia romana, atunci voi fi cu adevarat fericit, desi mare scofala nu facusem: pentru a multa oara, “stind-capra”, i-am ajutat pe consangeni sa sara hopul, gardul, santul acesta. Nu-mi facusem decat… meseria eu fiind de profesie “statator-capra”, iar in cazul acesta – deie domnul sa iasa asa cum vrea si Roncea – nu mai provoc doar obtinerea unui favor: un pasaport, ca in 1977, ci recapatarea unui drept de care ai mei, toate milioanele de oameni abandonati Rusului (si Ucrainenului, sa nu fie uitata victima devenita manadreapta a stapanului) fusesera furati, fie direct, fie prin parinti, bunici…
Si-atunci… De ce-as fi trist?, vorba poetului…
Miercuri 3 iunie 2009
Sunt obligat sa citez din V. Roncea – promit ca va fi ultima oara, chiar de nu am alta sursa de informatii – citez numai pasajele citate de el, in Ziua:
“«Eu sunt nationalista. Sunt foarte nationalista: imi iubesc tara!»”, a afirmat Elena Basescu fata in fata cu Ion Cristoiu, un critic cunoscut al tatalui sau, acum intr-o postura candida, aproape paterna”
Ce cuplu fatal: Aia-Mica a lui Basescu – Ala-Micu, cel cu o rata sau oaie violata in mod bestial de un tovaras flacau din Gagesti.
Ma opresc numai la citatele date de Roncea:
«Dar, daca politicienii sunt ce sunt (porci, explicatia aflindu-se in pasajul precedent – P.G.), eurocandidatele sunt iepe. Cel putin asa ne spune despre Elena Basescu un fel de ziarist, Tapalaga, fost purtator de cuvant la Ministerul Justitiei si consilier special al Monicai Macovei: ca EBA este “o martoaga chioara, surda, obosita, tampa si cazuta”. Bine-bine, ne intrebam, daca Elena Basescu, la cei 29 de ani ai sai, este o “martoaga cazuta”, cum e, ca intre colege de tarc european, fosta si viitoarea sa colega PDL, destul de trecuta, ca sa zic asa, Monica Macovei? Sau pe unde s-ar fi incadrat, la capitolul euro-patrupede, posibila sa inlocuitoare, membra in “Grupul celor Trei Gratii” civile, Macovei, Weber si Alina Tatiana Mungiu?»
In sfarsit, am inteles… “paradoxul romanesc”, vorba lui Sorin Paradoxescu, nepotul monumentului lui Eliade:
ïn aceasta Romanie, nu Becali, nu V.C. Tudor, nici chiar Evanghelie – cel Adriean – carevasazica “policitienii”, vorba lui Boc cel Mare – nu bat recordurile de trivialitate, incultura crasa, mahalagisme nesimpatice; in cazul fetei lui Basescu analfabetismul exprimat in repetate randuri paleste pe langa “prestatiile” unor (prea multi) jurnalisti. Este vorba, nu doar de “lipsuri” (de bun-simt, de educatie, de cultura) ci de “plusuri” – ca la Gaura Ungureanu (e-he, daca n-ar fi existat etalonul-aur Adrian Paunescu la specialitatea lingere-cur-prezidential, ai zice ca e primul), iar acum acest Tapalaga, cu numele sau predestinat a tapalagì niste podele inca neimbalegate de opincile consilierului special al procurorului Monica Macovei… Asadar, juna Basescu este: “martoaga, chioara, surda, obosita, tampa si cazuta”. Sa-mi fie cu iertaciune: toate cele sase (doar atatea) cuvinte tapalagice sunt, nu ale unui manuitor de cuvinte, ci ale unui unui prostalau de tractorist imbetivat la chenzina si care, proaspat respins de o gagica (pai daca puteà a bere borhotita), i-o zice – pre limba lui:
«’Ai sictir d-acilea – “martoaga, chioara, surda, obosita, tampa si cazuta”, ca d-alde tine pot regula o suta…»
Daca as avea rabdare, as putea masculiniza femininele folosite de Tapalaga, ca sa i le lipesc lui, pe tapalaga fruntii sale:
Martog, chior, surd, obosit, tamp si cazut”.
Uf! M-am racorit.
Of! Iata-ma aparator al lu‘ Nuti-a-Basescului! Am si motive: din cate am dedus (din Roncea), fata asta nu a raspuns tapalagismelor azvarlite in capul ei, galeata de zoi. Sa semnifice ca, asa cum este ea, nitel necitita (!), oarecum toanta, are vana de tribun? (trebuia sa corectez, introducind femininul: de…tribuna?)

Extrase din

BASARABIA CRESTINA se ridica impotriva insemnarii cu cip precum "dobitoacele din gospodărie" si a vaccinurilor

CHIŞINĂU: PE 25 IULIE, CREŞTINII ORTODOCŞI DIN MOLDOVA AU PARTICIPAT LA ÎNTRUNIREA CU TEMA “VIAŢA FĂRĂ COD” iulie 26 2009 – 09:02 (Centrul MDN)

Pe 25 iulie, aproximativ 400 de creştini ortodocşi din întreaga ţară au participat în incinta sălii mari a Uniunii Scriitorilor la o întîlnire duhovnicească pe tema codului antihristic de identificare personală (despre acest eveniment s-a anunţat prin intermediul ziarului ortodox “Toaca” şi prin viu grai pe la diferite parohii din ţară). Problema respectivă, deosebit de gravă şi apăsătoare pentru întreaga suflare creştinească din ţară, a fost abordată din mai multe perspective: s-a discutat din punct de vedere juridic situaţia actuală din ţară referitor la posibiltiatea exercitării drepturilor cetăţeneşti de către creştinii necodificaţi, s-au discutat şi diferitele feluri de rezistenţă în faţa mecanismelor anticreştine diriguite de duşmanii credinţei sus-puşi.
Deşi la această întîlnire au fost invitaţi reprezentanţi din numeroase ministere şi departamente nemijlocit implicate în crearea şi implimentarea directă a aşa-numitei “Moldove electronice”, doar 2 funcţionari au găsit de cuviinţă să vină la întîlnirea cu cetăţenii ortodocşi ai ţării: dna Angela Chirilov, şef al Direcţiei Asistenţă Socială, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului şi dl Ruslan Ciobanu, director al Întreprinderii de Stat “Registrul Animalelor” (structură subordonată Ministerului Agriculturii). Chiar dacă fiecare dintre cei 2 invitaţi au vorbit în jur de 20 de minute fiecare, aceştia nu au reuşit să exprime nici un mesaj concret referitor la problemele cu care se confruntă în fiecare zi creştinii care nu au primit codul antihristic sau care s-au lepădat de acesta. Totuşi, aceştia au promis că pînă la sfîrşitul anului curent se vor lua unele măsuri guvernamentale care vor ameliora niţel situaţia actuală. Creştinii, reprezentaţi de părintele Anatolie Cibric, conducătorul Asociaţiei Ortodoxe „Fericita Maică Matrona” şi dna Elena Bîtcă, jurista Mitropoliei Moldovei, au cerut să fie informaţi cu privire la mersul discuţiilor şi luării decizilor în această direcţie.
În cadrul întîlnirii s-au dat şi răspunsuri la situaţii concrete din viaţa creştinilor. Astfel, părintele Veaceslav, parohul bisericii satului Tudora (Ştefan-Vodă), a mărturisit în faţa creştinilor experienţa sa personală: soţia acestuia, cu ajutorul medicului ortodox din Ucraina, Veaceaslav Zakrevski, a născut în condiţii casnice, astfel izbutind, după o serie de “bătălii” prin instanţele de judecată, să evite codificarea pruncului nou-născut. Apoi, dna Alexeionok Ala a relatat felul în care se luptă împotriva vaccinării copiilor ei şi ai altor creştini, menţionînd că la momentul actual nu există, din păcate, o pîrghie juridică bine conturată de împotrivire în faţa vaccinurilor nimicitoare de om. Ulterior, au fost prezentate creştinilor 4 filme documentare de scurt metraj care au arătat cum funcţionează la modul real guvernul electronic, relaţiile electronice om-stat, cum se implantează un cip în trupul omului, cum administrează dirijorii sistemului electronic de supraveghere a populaţiei fiecare pas al omului etc.
La întîlnirea de ieri s-au făcut şi 3 anunţuri importante pentru orice creştin-ortodox din ţară şi anume:
O nouă ultimă manifestaţie de protest împotriva guvernării electronice şi pentru obţinerea de către creştinii necodificaţi a drepturilor legale cetăţeneşti va avea loc miercuri, 4 noiembrie, ora 1000 în faţa Parlamentului;
Drumul Crucii în jurul Moldovei începe pe data de 5 august din orăşelul Ştefan-Vodă, după săvîrşirea Sfintei Liturghii; (vom reveni cu detalii despre traseu)
Se organizează o nouă provocare antihristică din partea sectanţilor (adventişti şi nu numai) pe 15 august în Piaţa Marii Adunări Naţionale. S-a discutat felul în care creştinii ortodocşi vor protesta împotriva acestei pîngăriri de scară naţională, urzită în premieră pentru ţara noastră.
Despre toate aceste evenimente de care ne apropiem cu paşi grăbiţi vă vom informa la momentul potrivit.
AICI puteţi vedea cîteva imagini de la întrunirea creştinilor basarabeni

SCRISOAREA DESCHISA a jurnalistului Ovidiu Ohanesian catre Redactia ziarului Moldova Suverana

In atentia : Domnului Director Ion Berlinski

Domnule Director,

Constatand cu regret similitudinea dintre evenimentele violente din ultima perioada de la Chisinau si diversiunea petrecuta in Romania, in Decembrie 1989, nu puteam ramane cu mainile in san. Sper ca sesizarea penala facuta in nume personal, impotriva unor demnitari din fosta conducere a Republicii Moldova – inclusiv a lui Vladimir Voronin -, sa ajute la aflarea adevarului in aceasta diversiune in curs. Regret deasemenea, ca autoritatile moldovene nu au putut (sau nu au vrut) sa impiedice varsarea de sange, precum si incalcarea drepturilor omului si al dreptului la libera exprimare. Dimpotriva, se pare ca au fost partase la violente, alaturi de diversionisti.
Actiunile ilegale de intimidare, rapire, sechestrare desfasurate de o parte a autoritatilor de la Chisinau impotriva colegilor nostri jurnalisti (nu conteaza ca se considera moldoveni, romani, rusi sau alte nationalitati) reprezinta un atac direct asupra libertatii presei, a diversitatii de opinie ce caracterizeaza o societate democratica. Va spun aceste lucruri, din punctul de vedere al jurnalistului cenzurat, monitorizat, filat, haituit prin toate mijloacele de serviciile secrete in Romania, tara europeana in anul 2009!
Mentionez ca initiativele mele nu implica in nici un fel ziarul Moldova Suverana sau vreun jurnalist din aceasta redactie. In acest sens, cred ca prezenta numelui meu in caseta redactionala a ziarului a carui linie editoriala o respect, nu este oportuna.
Atrag atentia ca alaturarea numelui meu la activitatile serviciilor secrete, oricare ar fi acestea este pura speculatie. Am atras atentia de-a lungul timpului chiar in paginile ziarului dumneavoastra asupra activitatilor “neortodoxe” desfasurate de unele servicii secrete pe teritoriul Republicii Moldova.
Sper ca dosarul Diversiunii de la Chisinau sa nu fie musamalizat dupa tipicul Revolutiei Securiste din ’89, iar adevaratii vinovati sa dea socoteala.
Cu respect si consideratie,
Eduard Ovidiu Ohanesian
jurnalist
aprilie 2009

e-ROMANIA a ocupat Budapesta dupa unirea cu e-Moldova. e-Ungaria riposteaza cu atacuri prin incercuire. Numai SUA ne mai depasesc

Mass-media ungară a făcut apel la cetăţeni să vină la luptă pentru eliberarea Budapestei şi pentru atacarea Transilvaniei. Într-o lume virtuală, construită în jocul de strategie eRepublik, România este o forţă mondială. A ocupat eUngaria şi s-a unit cu eMoldova. Click AICI dacă vrei să fii soldat în armata României pe eRepublik!

Timişoara: E-românii cuceresc tot mai multe teritorii

În eRepublik, ţara noastră are diplomaţi de succes, politicieni cinstiţi, armată puternică şi antreprenori inteligenţi. După americani, românii sunt cei mai numeroşi „e-cetăţeni”, în număr de peste 15.000, iar ca putere politică, România s-a impus în joc încă de la început. Jucătorii români au cucerit teritoriu după teritoriu şi nimic nu părea că stă în calea creşterii lor economice şi politice.
Prin referendum, jucătorii din Republica Moldova au votat unirea cu România. România devenise din ce în ce mai puternică, până când, în eUngaria, ţară ocupată de eRomânia, s-a făcut mobilizarea. Cea mai accesată publicaţie maghiară online a chemat maghiarii la luptă în https://www.erepublik.com/.

Din eRepublik în realitate

Multi-playerul de strategie eRepublik a atras până acum 134.000 de ecetăţeni. „Jocul nu oferă o grafică spectaculoasă, ci atrage prin complexitatea lui”, a spus e-ministrul de externe Sebastian Mahu.
În viaţa reală, Sebastian este asistent universitar în Iaşi şi apreciază lumea economică, socială şi politică din eRepublik. Tocmai de aceea, doreşte să îi înveţe pe studenţi economie prin intermediul jocului.
„Aş vrea ca pe viitor să le propun să facă firme în eRepublik şi să vadă cum se poate rezista pe piaţa economică de acolo”, a adăugat Sebastian. Datorită complexităţii jocului, media de vârstă a e-cetăţenilor este de 28-30 de ani. Jucătorii pot petrece în lumea virtuală de la câteva minute, la ore întregi în fiecare zi.
„În eRepublik întâlneşti de toate, de la orgolii politice, la jurnalişti care vor să se afirme, soldaţi care luptă ambiţios sau senatorii care îi reprezintă”, a mai spus Sebastian Mahu.
„Jocul atrage prin faptul că aici poţi face ceea ce în România reală nu îţi este permis. Ne putem bucura de un PIB consistent, de resurse şi diplomaţie pe măsură”, a adăugat e-ministrul de externe. Români există şi în spatele jocului, întrucât directorul tehnic al echipei care implementează eRepublik este bucureşteanul George Lemnaru.

Preşedintele eRomâniei se distrează

Alex Crăciun este la al cincilea mandat de preşedinţie a eRomâniei. Este originar din Brăila, are 28 de ani, dar în prezent locuieşte în Bucureşti. În Capitală organizează frecvent întâlniri cu românii din spatele e-cetăţenilor, unde stabilesc strategii şi aleg ţări pentru posibilele alianţe. Multe dintre deciziile sau strategiile lor pentru eRepublic sunt luate în funcţie de ce nu reuşesc să schimbe în România reală.
„Am început să joc anul trecut şi m-a atras partea economică. Mi-am făcut firme, treaba mergea bine, aşa că am intrat în politică. Cu toţii jucăm acest joc din dorinţa de distracţie. Ne distrăm câştigând, recuperându-ne teritoriile care acum fac parte din Bulgaria, cum ar fi Cadrilaterul, şi Ucraina, cum este cazul Bucovinei. La pachet cu Bulgaria vom avea şi Ungaria. Mulţi dintre voi aşteaptă asta!”, a spus Alex Crăciun, e-preşedintele e-României.

Cele două ţări îşi cheamă la luptă e-cetăţenii

„Cel mai mare portal online din Ungaria a publicat trei zile la rând, pe prima pagină, articole în care îi îndemna pe maghiari să nu se lase invadaţi de români”, a spus Sebastian Mahu, e-ministrul de externe al României.
După această promovare puternică, 7.000 de „bebeluşi“ maghiari au intrat în joc şi au crescut alături de ţara pe care o reprezentau. „Cu toate strategiile lor, noi luptăm inteligent”, a adăugat Sebastian Mahu.
În scurt timp însă, eUngaria a reuşit să-şi ia înapoi teritoriile cucerite de e-cetăţenii români. Pentru că se luptau în acelaşi timp pe trei fronturi, după o dominaţie de opt luni, e-românii au pierdut Budapesta. Acum, românii din eRepublik îşi aleg cu grijă aliaţii, dar şi regiunile care le pot aduce o creştere economică substanţială.

eUngaria vrea eTransilvania

După opt luni sub ocupaţie românească, locuitorii eUngariei au reuşit eliberarea Budapestei şi şi-au propus cucerirea eTransilvaniei.
Pentru a putea face faţă invaziei maghiare, românii au mare nevoie de forţe proaspete şi de noi bebeluşi (nou-intraţi). „Fără un aflux de bebeluşi români, în viitor e posibil să ne cucerească ungurii, căci, mânaţi de un imbold patriotic, mii de unguri se nasc în joc, cu unicul scop de a cuceri eRomânia”, a scris SkizZ, un e-cetăţean al eRomâniei pe site-ul jocului de strategie.
Elisabeta Vasiliu a răspuns apelului autorităţilor şi dă o mână de ajutor pentru menţinerea teritoriilor eRomâniei
Nou-intraţii în eRomânia sunt bebeluşi şi cresc de la o zi la alta. În funcţie de implicarea şi de inteligenţa corespondenţilor lor din lumea reală, bebeluşii se dezvoltă şi pot ajunge în timp e-deputaţi, e-preşedinţi sau e-jurnalişti.

„Vă scriu din Budapesta ocupată de români“

După ocupaţia e-română, care a durat din octombrie 2008 – aprilie 2009, www.index.hu publica:„Ajutor, e-românii au ocupat eUngaria! Dacă vreţi să ştiţi cum ar fi Ungaria pe care ne-o visăm noi nouă, intraţi pe socio-simulatorul eRepublik. Să staţi sub ocupaţie românească şi să lucraţi într-un furnal polonez pentru mâncare”. Un alt maghiar scria: „Vă salut. Vă scriu din Budapesta ocupată de români. Nu pot să vă anunţ nicio îmbunătăţire a lucrurilor. În toată istoria nu a existat o situaţie la fel de critică precum aceasta”.
15.000 este numărul jucătorilor români, dintr-un total de 134.000 de cetăţeni ai eRepublik.

Cum devii cetăţean al eRepublik

-Pe pagina principală a eRepublik există butonul „Become a citizen” (Cum devii cetăţean).
-Personajul creat va creşte în experienţă muncind sau luptând în război.
-Primul lucru care trebuie făcut este găsirea unui loc de muncă, la secţiunea „market – job market”.
-După nivelul doi, personajul se poate „antrena”, ceea ce îi va creşte puterea şi, în consecinţă, experienţa obţinută în luptă.
-Atenţie la „wellness” (bunăstarea) personajului. Dacă acesta este sub 40 (din 100), nu poţi lupta în războaie, iar dacă ajunge la 0, personajul „moare”.

Autor: Manuela Strinu

VORONIN si IUSCENKO speriati de viitorul Moldovei si Ucrainei. HARTA REVENIRII TERITORIILOR ROMANESTI LA PATRIA MAMA

Voronin avertizeaza Ucraina ca isi va pierde integritatea teritoriala din cauza “romanismului fundamentalist si agresiv”

Vladimir Voronin a incercat sa avertizeze Ucraina ca si-ar putea pierde integritatea teritoriala din cauza “romanismului fundamentalist si agresiv”, intr-un amplu interviu acordat la sfarsitul saptamanii trecute agentiei ucrainene de presa GolosUA, transmite Agerpres.
“Din cate stiu, la vremea respectiva, Kievul a trecut in raporturile sale cu Bucurestiul prin acelasi gen de probleme cu care se confrunta in prezent Chisinaul: Romania s-a opus semnarii Tratatului politic de baza si Acordului cu privire la frontiera de stat cu Ucraina. Nu este un secret pentru nimeni ca autoritatile romane duc intr-o serie de regiuni ucrainene aceeasi politica de romanizare ca si in Republica Moldova, finanteaza tot felul de asociatii culturale, biserici, organizatii neguvernamentale, publicatii periodice, institutii de invatamant”, a afirmat Voronin, rugat sa explice de ce “romanismul fundamentalist si agresiv” – evocat de el intr-un recent discurs televizat catre populatie – reprezinta un pericol nu doar pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova, ci si a Ucrainei.
Evocand harta istorica a Romaniei Mari, afisata la 7 aprilie pe fatada administratiei prezidentiale de la Chisinau, pe care intre altele figureaza ca orase romanesti cateva localitati de pe teritoriul actual al Ucrainei, precum Izmail, Cernauti, Belgorod-Dnestrovsk, presedintele Voronin a afirmat ca, la fel ca in cazul cetatenilor moldoveni, in unele regiuni ale Ucrainei oamenii primesc in ritm accelerat cetatenia romana.
“V-am enumerat doar cateva fapte, iar dumneavoastra nu aveti decat sa trageti singuri concluziile care se impun – ameninta sau nu actiunile autoritatilor romane unitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei”, le-a spus Vladimir Voronin ziaristilor ucraineni.
Romania, “domesticita” de UE
Intrebat daca Republica Moldova nu isi va reconsidera vectorul politicii externe vizand integrarea in Uniunea Europeana, in conditiile in care “reprezentantii partidelor nationaliste din Romania numesc Moldova ‘al doilea stat romanesc'”, presedintele moldovean a subliniat ca orientarea tarii sale spre UE nu se va fi schimba, ci dimpotriva, Chisinaul contand foarte mult pe UE in reglementarea dialogului dificil, de aproape de doua decenii, cu Romania.
“Romania este tara membra a UE, iar Bruxellesul trebuie sa poarte responsabilitatea pentru toti cei pe care i-a ‘domesticit’. Eu cred ca structurile europene isi dau bine seama ca Bucurestiul nu se poarta chiar in mod european in raport cu Republica Moldova, pentru ca principiile europene presupun respect fata de independenta si integritatea teritoriala a altor state, fata de frontiera de stat, fata de indentitatea culturala si de limba. Contez foarte mult ca raporturile noastre cu Romania sa faca obiectul unei analize minutioase din partea UE”, a subliniat Voronin.
ZIUA Online
Vezi si
Bastroe incaiera din nou Romania si Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe a raspuns acuzatiilor forumlate de Ambasada Ucrainei la Bucuresti potrivit carora partea romana ar fi lipsit de la consultarile cu publicul privind Canalul Bastroe. MAE sustine ca a informat Ambasada ca nu mai este posibila organizarea in bune conditii…

"MOARE, mai nenorocitilor!" MIRCEA BADEA, audiat ca martor in accidentul in care o studenta basarabeanca a fost ucisa pe trecere, contrazice autoarea


Accidentul în urma căruia o studentă basarabeanca şi-a pierdut viaţa pe trecerea de pietoni de pe bulevardul Kiseleff, în martie 2008, putea fi evitat. Tânăra nu alerga pe trecere iar pe bulevard se circula destul de bine. Martorii din acest dosar, printre care şi Mircea Badea, au contrazis-o marţi în faţa instanţei pe autoarea accidentului, Anna Maria Straus.

Ludmila Duplei, sora studentei care şi-a pierdut anul trecut viaţa, spulberată pe o trecere de pietoni de pe şoseaua Kiseleff, a trecut marţi prin momente cumplite. A ascultat în sala de judecată, de câteva ori, povestea accidentului. A fost ziua în care au fost chemaţi martorii, printre care şi Mircea Badea.

“Este de departe cel mai violent moment pe care l-am vazut în viaţa mea. A fost lovită, s-a răsucit de două ori în aer şi a aterizat pe scuar” a spus realizatorul TV.

Despre autoarea accidentului, martorii nu au avut cuvinte prea bune. “Nu cred că a avut o atitudine corespunzatoare atâta timp cât ea nu şi-a scos nici măcar ochelarii de soare de la ochi. A stat cu mâinile în sân, nepăsătoare” a spus unul dintre cei prezenţi la incident.

De partea cealaltă, apropiaţii Anei Maria Strauss încearca să-i ia apărarea femeii. Nu era nepasatoare faţă de ce se întâmpla în faţa ei. Şocul o lăsase fără reacţie.

La termenul următor al procesului urmeaza să mai fie audiaţi şi alţi martori şi se va lua în discuţie expertiza tehnică realizată de parchet, care arată că tânara de doar 20 de ani traversa regulamentar şoseaua.
antena3.ro

BASARABIA. Criză politică şi alegeri anticipate la Chişinău. Cei doi presedinti Voronin

de George Roncea
Opoziţia de la Chişinău susţine că va bloca alegerea viitorului preşedinte al Moldovei, ceea ce va duce la blocaj politic şi la alegeri anticipate în perioada august-septembrie 2009. Agenţia Unimedia citează afirmaţiile liderilor PL, PLDM şi AMN, care confirmă boicotarea alegerii preşedintelui republicii. „Nu avem ce căuta noi în aceeaşi încăpere cu comuniştii. Ei trebuie să dispară de pe faţa pămåntului. Regimul comunist este unul totalitar şi criminal, care are rezultate sub formă de omoruri în RM“, a argumentat Dorin Chirtoacă poziţia PL.
La şedinţa de înmånare a legitimaţiilor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Opoziţia (PL, PLDM, AMN) a refuzat să participe motivånd că-şi vor ridica legitimaţiile de deputat în altă zi. Pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova este nevoie de votul a 61 de deputaţi, iar PCRM deţine 60 dintre voturile necesare. Comuniştilor nu le trebuie decåt un vot pentru a-l alege pe viitorul preşedinte al RM.
PL, PLDM şi AMN vor crea un „sistem de protecţie“ care să împiedice migrarea „votului de aur“ către comunişti, a declarat avocatul Vitalie Nagacevschi, viitor deputat din partea PLDM. Pericolul unei trădări este unul real, dar avocatul Nagacevschi s-a jurat şi s-a blestemat „să i se usuce måna“, dacă va vota cu PCRM-ul. Problema este că altora s-ar putea să nu li se usuce måna.
Ion Mărăndici, un cunoscut comentator politic basarabean, prezintă următoarele consideraţii pe marginea perspectivei politice a acestui moment: „Din trei scenarii (alegerea unui preşedinte comunist cu susţinerea cuiva din Opoziţie, alegeri repetate şi alegeri noi) au rămas două: alegeri noi şi alegerea Preşedintelui cu susţinerea unui parlamentar din Opoziţie. Să presupunem că Opoziţia noastră este bravă şi sinceră şi nimeni nu susţine candidatul comunist. La 5 mai nu este ales niciun candidat şi nici după alte două încercări nu se reuşeşte alegerea preşedintelui. Ce se întåmplă în acest caz? Voronin rămåne preşedinte, Greceanåi – premier, după vreo cåteva luni ei organizează alegeri noi. Chiar dacă multă lume consideră că Partidul Comuniştilor ar putea lua mai multe voturi decåt la 5 aprilie, argumentånd că dominaţia mediatică şi prezentarea evenimentelor din 7 aprilie drept opera Opoziţiei vor atrage voturi către PCRM, cred că eventualele alegeri noi ar putea rezulta într-o situaţie similară celei de acum, adică un fel de blocaj instituţional, în care nici comuniştii, nici opoziţia să nu aibă numărul necesar de voturi pentru alegerea Preşedintelui. Dacă acceptăm cele scrise mai sus înseamnă că «Iuda» (comunist sau democrat) s-ar putea să fie un element necesar al sistemului politic moldovenesc. Adică fără un «Iuda», «trădător» sau, cum s-ar spune prin SUA, un bi-partizan, sistemul nu funcţionează“.
Primarul Chişinăului nu va renunţa la primărie pentru deputăţie
Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, ne-a contactat telefonic în urma apariţiei unui articol în „Curentul“ în care, citåndu-se presa de la Chişinău, se avansa ipoteza alegerilor anticipate pentru Primăria Chişinăului, dacă primarul îşi va ridica mandatul de deputat, renunţånd totodată la cetăţenia romånă.
Dorin Chirtoacă a dezminţit ferm că ar renunţa la primărie pentru postul de deputat (Nota mea: desi si-a ridicat deja mandatul de deputat). Conform Constituţiei Republicii Moldova se precizează la „Articolul 70 – Incompatibilităţi şi imunităţi:
(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice“.

https://www.curentul.ro/

DORIN CHIRTOACA a renuntat la cetatenia romana. El ramane la primaria Chisinaului dar si-a luat si mandatul de deputat al Republicii Moldova

Primarul Chisinaului Dorin Chirtoaca a declarat pentru Radio Romania ca a demarat procedura de renuntare la cetatenia romana pentru a-si putea ridica mandatul de deputat, insa nu intentio­neaza sa paraseasca postul de edil sef (Nota mea: functiile sunt incompatibile).
“Ridic acum mandatul de deputat si am initiat procedura de renuntare la cetatenia romana, pentru ca asa prevede legea si nu avem aici cum sa influentam situatia, insa, dupa ce voi ridica acest mandat, il voi depune, voi ramane in continuare primar al Chisinaului si voi intrerupe, voi opri si acea procedura de renuntare”, a explicat Dorin Chir­toaca (Nota mea: ?!). Chirtoaca a precizat insa ca opozitia va participa la lucrarile Parlamentului, explicand ca, daca nu ridica mandatele, deci nu participa, acestea vor fi toate redistribuite din nou Partidului Comunistilor (Nota mea: ?!).
Potrivit unei legi adoptate anul trecut de puterea comunista de la Chisinau, deputatii Republicii Moldova nu pot avea decat ceta­tenie moldoveana. In aceste conditii, 20 de deputati alesi la scrutinul din 5 aprilie care aveau si cetatenie romana – intre care si primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca – au fost obligati sa initieze procedura de renuntare la cetatenie pentru a-si putea prelua mandatele de parlamentar.
Partidele de opozitie din componenta noului Parlament de la Chisinau vor participa la lucrarile legislativului, dar vor boicota alegerea presedintelui republicii, a mai spus Chirtoaca. “In cadrul Parlamentului nu vom participa la alegerea prese­dintelui republicii si, prin aceasta, vom lupta pana la capat in ceea ce priveste nerecunoasterea legiti­mitatii acestui Guvern, (…) a acestei majoritati parlamentare, a rezultatelor alegerilor si, respectiv, vom lupta impotriva celor care au ordonat si au exe­cutat aceste cazuri de tortura, bataie, tratament inuman, (…) chiar si decesele care au avut loc”, a anuntat liderul liberal. In cazul in care alegerea prese­dintelui republicii esueaza de trei ori, sunt convocate alegeri legislative anticipate. Multi observatori considera insa ca nu va fi o problema pentru comunisti sa obtina “votul de aur” de care au nevoie din randul “opozitiei”.

FOTO: Primaria Chisinau. Primarul Dorin Chirtoaca si Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si al Moldovei
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova