Posts Tagged ‘buscu-raapps’

INFO Roncea.ro: Deontologii Gold s-au intors ieri din tarile calde. EDITORIAL Corneliu Vlad: Un atac elegant la credibilitatea presei. Unii dintre voiajorii in Noua Zeelanda fac parte din “colegiul de onoare” al ziaristilor

Un atac elegant la credibilitatea presei

de Corneliu Vlad

Compania care isi tot pregateste mandibulele sa-muste din pamantul aurifer stramosesc (zic asa pentru a mi se spune si nationalist) parca ar fi defunctul Comitet Central: convoaca niste ziaristi si-i trimite in actiune de propaganda. Iar ei raspund docil si respectuos. Indiferent daca sunt profesionisti sau nu, mai mult sau mai putin onesti. Nu e de facut de pe acum procese de intentie, vom vedea cum va presta fiecare “nominalizat” la intoarcere. Jenant e ca o firma hrapareata si ciudata face discretionar agenda unor nume de presa care-si pot imprastia mesajul mai generos “ajutati” decat alti de-ai lor. De aici, si responsabilitatea sporita de pe umerii lor (daca tin sa aiba umerii drepti, sira spinarii dreapta – si parte dintre cei din Noua Zeelanda tin la asta).

Actiunea firmei e o forma eleganta de influentare, de corupere. Dar, vorba ceea, barbatul e dator sa incerce, important e cum reactioneaza femeia. Deontologia firmei nu intra in discutie, firma poate fi amorala sau imorala, iar daca gaseste si parteneri oficiali pe potriva si rastalmacesc impreuna legi, afacerea necurata se face. Eventualitate trista, dar trist mai e si altceva.

Cu vizita in Noua Zeelanda, presa din Romania isi mai pierde niste procente de credibilitate. O credibilitate si asa in scadere. Fenomenul nu e exclusiv romanesc. Fascinat de puterea politica si de puterea banului, ziaristul pe cai mari coboara de pe piedestal, presupunand ca acesta exista, si se face sluga, gramofon, tonomat, unealta. Cine sa-l mai creada? Cum sa nu fie dispretuit?

Dar nu aceasta conditie a lui X sau Y, nume notoriu sau nu, ne intereseaza, ci credibilitatea presei, ca a patra putere in stat sau prima contraputere, cum spunea cineva. O instanta morala a presei (si a societatii), cum se vrea ori s-au vrut nu-s ce colegiu de onoare al nu stiu cui sau semnaturi ca Paler, Liiceanu, Patapievici, Dinescu, dar pana si micul invartitor si aventurier Bacanu, nu functioneaza.

Cu vreo 20 de ani in urma, Comisia pentru Cartea de identitate a ziaristilor profesionisti din Franta scria, intr-un comunicat, ca “in fata discreditarii presei in opinia publica, daca dam crezare sondajelor, si tinand seama de conditiile din ce in ce mai scabroase care ghideaza colectarea informatiei – asprimea concurentei, presiunea auditului, cautarea cu orice pret a scoopului, ponderea publicitatii, viteza accelerata a transmiterii stirilor, reducerea timpului necesar pentru verificarea lor etc. – Comisia cheama cei 27 000 de membri ai sai la cea mai mare vigilenta. In fata cascadei de derapaje care macina credibilitatea ziaristilor si a media, Comisia considera ca este de datoria ei sa cheme solemn editorii si ziaristii, fiecare potrivit responsabilitatilor sale, sa-si uneasca eforturile pentru a stavili aceasta periculoasa deriva.”

Cine ar putea stavili in Romania o asemenea “periculoasa deriva” daca “editori si ziaristi” care ar urma sa o faca se afla si printre voiajorii in Noua Zeelanda, unii dintre ei chiar membri ai penibilului consiliu sau colegiu autointitulat “de onoare” al breslei?

Oricum, masa, pentru unii informa si acerebrata, a cititorilor si privitorilor la televiziune nu poate fi inselata, caci simte si respinge minciuna, cat ar fi ea de iscusita. Consumatorul de informatie e un animal cu simturi mai ascutite decat rafinatii sai manipulatori. (“Natiunea”)

Detalii: EXCLUSIVITATE 🙂 FOTO cu deontologii Gold – Morar, Hurezeanu, Tatulici, Turcescu – pe plaja in Noua Zeelanda

Cand ne vin deontologii Gold din Noua Zeelanda ca vrem sa-i asteptam cu flori de mina la aeroport?! Pentru ca ne e dor de ei, azi, amintiri cu Robert Turcescu si informatorii Securitatii de la Adriana Dutulescu

CURENTUL: Fripturiştii lui Vântu – la team building în Noua Zeelandă cu papagali de presă în jur

Mircea Toma: O excursie sub forma de mita cu ziaristi “Gold” in Noua Zeelanda a avut loc si anul trecut. Pe lista navetistilor domina deontologii lui Vintu: Ioan T. Morar, Turcescu, Hurezeanu, Tatulici, Nedelcu, Apostol, Freciu, Buscu-RAAPPS

Grupul navetistilor Gold Corporation din “elita” presei a ajuns in Aukland, Noua Zeelanda. Ghida “ziaristilor de aur”, Corina Vintan, si-a facut cadou plimbarea de 200.000 de euro chiar de ziua ei de nastere. Iulia Motoc: “Un mare conflict de interese”. Alison Mutler: “O slabire a democratiei”. Lista creste

Navetistii GOLD: Ziaristi de aur, tara noastra are! Noi descoperiri in Noua Zeelanda: situri arheologice daco-romane! Aborigenii Rosia Montana Gold Corporation: Hurezeanu, Ioan T Morar, Tatulici, Turcescu. Cine este ghida lor 🙂 UPDATE

Cuţuvencii lui Vintu de la Catavencu – KGB m-au prins: “Activistul civic Victor Roncea” e agent CIA si MOSSAD. Au! FOTO

O redactie care colcaie de agenti anti-Romania gavareste? Vintule, ce faci cu ei dupa ce dai faliment? Ii muti la Vox Тирасполь?

Catavencu s-a desfiintat dar Buscu a ramas cu vila de la RAAPPS din Dorobanti, luata pe o asociatie-fantoma. FOTO-DOCUMENT Act Aditional la Contractul lui Doru Buscu

Ati auzit de Asociatia “Eurofilm”? Se pare ca, pe langa noi, acum, au mai auzit doar RAAPPS si Doru Buscu, deontologul de la Catavencu care facea scandal ca mai sunt demnitari care capuseaza statul si stau “pe banii nostri, ai poporului” in case “de fite”, si se dau “smecheri de Dorobanti”. Pai pe-acolo sta si deontologul nostru (foto mai sus) care a falimentat deja vreo doua-trei ziare si se pregateste sa ingroape si Realitatea TV. Mai mult, dupa cum scria Curentul acum ceva timp, moralistul lui Vintu – care-i lipea pe frunte vreo cinci miliardute pe an -, de sarac ce era platea chirie mai mica decat Melescanu, ministrul Apararii de la acea vreme :). Iata ca acum mi-a parvenit si documentul. Enjoy 🙂

Lista lui Vintu. Sinecuristii mogulului, de la deontologul Buscu-RAAPPS la procurorul scremut CTP. Amuzant: Ursu sta sub Hurdubaia. FOTO-DOCUMENT

Vezi si Reteaua Vintu -Episodul 1 , Reţeaua Vântu: Presa – Episodul 2 , Vântu şi cei 40 de favoriţi

Starea Presei. Florin Budescu le administreaza o corectie binemeritata farsorilor Maruta si Buscu – RAAPPS

Cum am explicat in Revista presa(rilor), Doru Buscu a acordat un interviu pentru site-ul lui Mihnea Maruta, cu titlul “Ar fi trebuit să renunţ la presă acum 15 ani”. Am constatat sec ca ar fi fost bine daca ar fi facut-o. Trebuie insa neaparat sa citim ce e intrebat de Maruta si ce anume raspunde Buscu:

Ai avut două ziare de suflet, pe care le-ai considerat “copiii tăi” din presă: “Caţavencu” şi “Cotidianul”. Unul a murit, celălalt pare că-şi pierde aura. Ce-ţi reproşezi în fiecare dintre cele două cazuri?
La “Cotidianul” îmi reproşez pripa în care l-am construit. Tot ceea ce a urmat a fost ok, în sensul că am folosit toate resursele pe care le-am avut şi aproape toată energia de care dispuneam ca să demonstrăm că presa scrisă e încă posibilă…

… bla-bla-bla… Un moment, un moment… Domnu’ Maruta. Domnu’ Buscu. Toate ca toate. Sunteti doi tipi interesanti. Ati facut o serie de lucruri bune. Probabil ca nu le cunosc pe toate. Mea pulpa. Poate ca a fost sau poate ca nu a fost “Catavencu” copilul lui Doru Buscu, aceasta nu este treaba mea.

Insa, dom’ Maruta, cu tot respectul: pe cand puricii se potcoveau cu 99 de ocale si sareau pana la cer, pe la 1993, asa, spre toamna, pe cand erati elev de scoala-n Romania postcomunista, “Cotidianul” exista. El nu a fost niciodata copilul lui Buscu, ci al lui Ratiu. In editia post-belica.

Ion Ratiu, daca va spune ceva numele acesta obscur. Iar relatia de rudenie dintre “Cotidianul” si Buscu probabil ca este un fel de echivalentul casatoriei unei orhidee delicate cu Patrocle. O sa ma intrebati cine este Patrocle. Patrocle este dulaul care sgarma florile-n gradina vecinului cultivatorului de flori exotice.

Ca sa intelegeti mai bine ce vrau pen’ ca sa zic: cand a murit florarul, fiul sau a vandut la stapanul lu’ Patrocle, iar acesta a venit si-a inceput sa scurme si sa faca pipi la radacina orhideei, pana cand aceasta s-a uscat de oftica floriceasca.

Ceea ce trebuie sa intelegeti, dom’ Buscu, dom’ Maruta, este ca lumea nu a inceput cu voi, iar ziarul “Cotidianul” si istoria sa nici ea nu va apartine. Asa cum nu a apartinut nici lui Ion Ratiu, ardelean ca si dumneavoastra, dar cunoscator si de istorie si respectuos cu un brand interbelic.

Continuarea la StareaPresei.ro

CURENTUL: Vantul falimentului zguduie din temelii “imperiul media” al lui Vintu. Dupa ZIUA, Gardianul, Business Standard si Cotidianul urmeaza Realitatea TV, Catavencu, Idei in Dialog si Vox Publica

Scris de George Roncea
Anul 2010 a debutat in forta prin declarararea oficiala a decesuluiunui numar de patru publicatii din portofoliul “mogulului” de cartonSorin Ovidiu Vintu. Patru ziare au disparut de pe piata: Cotidianul,Business Standard, Ziua si Gardianul.Doua dintre aceste publicatii, Cotidianul si Ziua, erau branduriconsacrate cu peste un deceniu jumatate de prezenta pe piata. Tot ceeste insa atins de gheara lui Vintu se usuca. Inca din data de 7decembrie, din aceeasi zi in care SOV era dat in consemn la frontiera,proprietarul trustului Realitatea-Catavencu a anuntat ca renunta ladivizia de print, la ziarele Cotidianul, Business Standard, ZIUA siGardianul si ca se va retrage in afacerile on-line. De asemenea aanuntat ca se cauta cumparator pentru agentia News-In, iar pentruRealitatea TV si Money Channel se cauta parteneri pentru pachetulmajoritar.

Momentula avut semnificatia sa deoarece lui Vantu i s-a deschis dosar deurmarire de catre procurori in cazul fugii din tara a locotenentuluisau de la Gelsor, Nicolae Popa, “exfiltrat” din Romania in urma cu nouaani, de ofiterul SRI Victor Veliscu, mana dreapta a lui Radu Timofte,cel care i-a tinut de sase lui Vintu la prabusirea Fondului National deInvestitii (FNI). Dupa fuga sa, Popa a fost condamnat, in iunie 2009,pe post de tap ispasitor, in dosarul FNI, la 15 ani de inchisoare. Aniipe care ar trebui sa-i incaseze Vintu. Ca vechi puscarias, Vintu stiece poate face celula rece de la Jilava, chiar si dintr-un vechi siminunat prieten, ca Nicolae Popa, care ar putea sa inceapa saciripeasca pe seama sa, drept care a inceput sa-si pregateascabulendrele pentru o situatie pe care nu o anticipase, atunci cand si-atras Trust de presa pentru a-si proteja spatele.

Daca ar fiiesit Geoana presedinte, trampa i-ar fi reusit mai mult ca sigur. Acum,pentru Basescu Vintu nu mai are la dispozitie decat solutia Kenedy.Daca e tare in bulan, ceea ce nu prea cred. Degaba a tras din toatepozitiile in Basescu, degeaba a pritocit cu Patriciu inregistraritrucate, degeba i-a facut masaj pe la spate lui Geoana, la piscina sadin strada Paris, degeaba a trasnformat aproape o mie de ziaristi incaini turbati agatati cu dintii stirbi de picioarele marinarului,intr-una dintre cele mai salbatice campanii de demolare initiate inultimii 20 de ani la adresa unui om politic. Cu tot cu Antonescu,Vadim, Becali, unguri, minoritati, pesedisti, peremisti, voiculesti, cutot cu dinozaurii serviciilor si cu pradatorii din servicilerusesti,Vintu nu a izbandit sa-l doboare pe Basescu, sa-l puna peGeoana, ca apoi in 24 de ore acesta sa schimbe procurorul general si safaca disparuta orice proba si/sau martor din dosarul FNI.

Anul acesta pe Vintu il asteapta procurorii sa dea cu subsemnatul, alaturi de Nicole Popa, interpusul sau in tunul FNI.

Presasi trompetele de pripas nu-i mai folosesc ci poate doar scutul lui DarkVader sau un instrument de teleportare in Tanzania (pigmeii nu autratat de extradare cu Romania ). Firesc, instrumentele inutile acum,publicatiile devenite maculatura, nu-si mai au rostul.


Pelanga falimentul acestor publicatii din aria Trustului Realitatea –Catavencu conglomeratul media patronat de Vintu se confrunta cu maimulte cereri de insolventa, din partea unor companii ca Societatea R(editorul Romania Libera), Attica Media (editorul Playboy, InStyle) sauEditura Univers. Tot imperiul lui Vantu se destrama – de la Newsin, pusla vanzare, la revistele Tabu Aventuri la Pescuit si SuperBebe vandutecatre directori. Nici Monky Ceanal nu se simte prea bine.

Procedurilede insolventa si raspunderea administrativa ce priveste TrustulRealitatea – Catavencu cad in carca unor personaje de paie instalate deVintu, care dupa ce a incasat profitul arunca acum raspunderile incarca administratorilor, exact cum a procedat si la tzepele FNI, FNA,BRS, BID etc. In trustul media controlat de Sorin Ovidiu Vantu, prinfirma cipriota Bluelink Comunicazione Limited, sindicalistul Liviu Lucaeste presedinte al Consiliului de Administratie. In CA se afla si altilideri sindicali: Matei Bratianu si Dumitru Costin de la BloculNational Sindical, Marius – Grigore Petcu (finul lui Miron Mitrea) dela CNSLR Fratia, Ion Popescu – Confederatia Meridian, Iacob Baciu -Confederatia Sindicatelor Democrate. Sindicalisti cu ghiotura, lapachet, alaturi de ciudati cetateni moldoveni cu nume predestinateparca, de tipul Vitalie Dobanda. Interfata a fost insa asigurata de“jurnalisti” mai mult sau mai putin fraieri.
 
Sinucidere asistata
 
 LaGardianul“ raspunderea cade in sarcina lui Alecu Racoviceanu, unicadministrator. La Cotidianul“ raspunderea cade in sarcinaadministratorului Mihnea Vasiliu, fost ziarist care a debutat de altfella acest ziar pe vremea lui Ratiu. Amara sarcina sa devii groparulpublicatiei la care ai debutat. La „Ziua“ raspunderea ii revine luiMihai Pilsu, unic administrator, un ziarist mai putin cunoscut pentrupenita sa cat pentru seria de incredibile tampenii debitate la prohodulziarului. Monumentala este elucubratia sa de varf – “Vantu n-are nici olegatura cu Ziua” – dar recunoaste totusi ca Ziua apartine PSV, uitandinsa sa precizeze ca actionar la PSV este un celebru deja offshore dinCipru, Elbahold, iar in spatele Elbahold apare un cetatean moldovean sitot Elbahold detine si Insomar, unde sef e fostul partener de afacerial lui Vintu, Gheorghe Teodorescu, adica GEL din Gelsor, Gelsor dinspatele FNI, combinatia prin care au fost jefuiti 350 000 de romani.Fara nici o legatura cu Vintu, desigur…

Printre beneficiariiindirecti ai jafului s-a aflat si Mihai Palsu, ziarist cica pe social,scriitor adica despre drama vietii de zi cu zi a amaratilor jefuiti decei ca Vintu, cel fara legatura cu niciun ziar si niciun ziarist, darcare a reusit totusi sa ingroape branduri de prestigiu care au fostcandva tribune de lupta cu gasca lui Ion Iliescu, mentorul lui SorinOvidiu Vintu. Coincidenta sau nu, aceste publicatii au murit tocmaidatorita faptului ca s-au aliniat frontului politic manevrat deIliescu, in beneficiul lui Mircea Geoana respectiv impotriva lui TraianBasescu. Ajunge o maciuca sa sfarami un car de oale, este o vorba dinbatrani care se potriveste situatiei actuale. Publicul n-a ingitittransformarea unor publicatii devenite goarne ale Coalitiei antiBasescu, dupa ce mai bine de un deceniu si-au cladit autoritatea sibrandul pe baricada luptei cu “carpa kaghebista”.

Ca jurnalisteste greu sa scrii degajat despre disparitia unor ziare la care aiscris candva, despre situatia unor fosti colegi iar pretentia unei“analize obiective”  invocand datele de management, cifrele de vanzari,audienta etc este evident una deplasata. Personal eu cred ca acestepublicatii au disparut in principal datorita imposturii practicate, dinmotive legate de etica muncii si de lipsa acuta de profesionalismjurnalistic. Ziarele ca si bancile functioneaza alimentandu-se dincreditul marcii si credibilitatea celor care scriu. Cand lumea isiretrage creditul, atat ziarele cat si bancile falimenteaza. Acum pestezece ani, pe vremea cand am scris si eu la Ziua si apoi la Cotidianul,aceste ziare insemnau ceva, aveau influenta iar articolele publicateproduceau efecte. Efecte foarte serioase – eu de exemplu atat de taream suparat niste domni din servicii pentru ca scriam, din Belgradulbombardat de americani, cata bataie la cur dau sarbii aliantei militarea NATO, incat Sorin Rosca Stanescu, isteric, mi-a trecut litera I,sanctiune severa pe vremea lui Ceausescu, in cartea de munca, ladesfacerea contractului, impusa de prietenii/sefii sai din servicii.

Mi-areprosat chiar ca as fi ajuns sluga lui Milosevici, ceea ce i-adeconcertat la maximum pe sarbii care ascultau telefoanele si care erauconvinsi ca sunt spionul serviciilor militare romanesti. Uneori sa facipresa este atat de amuzant incat merita toate mizeriile incasate.Devine mai putin amuzant cand ramai pe drumuri, ceea ce mie mi s-aintamplat deseori, pentru ca nu mi-am tinut ciocul si nu am pupat indos onor conducerea. Colegii mei ajunsi acum pe drumuri, cateva sute amimpresia, se afla intr-o situatie ingrata, pe care am experimentat-opana la acru. Ar fi avut probabil alta soarta daca s-ar fi luptatoleaca cu sefii servili pusi de Vintu, daca ar fi respins aberantalinie politica impusa de sus, daca ar fi aratat putina demnitate sicuraj pana acum. Macar nu ar mai fi ajuns in strada in genunchi. Infine, fiecare cum isi asterne si fiecarui cat i se cuvine.

Existainsa acum din fericire internetul si orice ziarist cu condei si putinaiscusinta isi poate face un blog sau un site, iar daca are destuivizitatori – poate obtine si bani datorita accesarilor. Exista exemplullui Tiberiu Lovin, ziarist dat afara abuziv ca si fratele meu, ca simine, ca si cativa alti ziaristi care au calcat pe bombeu patronatul pela publicatiile la care au lucrat in trecut. Luptator ca fire, boxer denivel national chiar, Lovin a infruntat vitregia aruncatului in strada,si-a facut un PFA, a pus de un site – Reporter Virtual – care ii aduceacum mai multi bani decat in perioada cand trebuia sa ponteze la ziar.Are avantajul deplin, fata de orice alta circumstanta anterioara, capoate comenta suveran orice. Nu pot sa nu il citez acum deoarece eleste primul care a reusit sa obtina – atat de la Palsu cat si de laRacoviceanu, declaratii pe marginea falimentului publicatiilor condusespre groapa de gunoi. Postarea sa recenta (www.reportervirtual.ro/2010/01/responsabilitatea-unor-nesimtiti.html)acopera aproape in intregime tot ce as fi avut de spus si eu si mi separe totodata unul dintre cele mai amare comentarii cu privire lasituatia actuala a presei din cate am citit in ultimele zile.
 
Responsabilitatea unor nesimtiti
 
“Sutede salariati vor fi someri, in timp ce cei care i-a condus la pierzanieraman ca niste sculpturi sa priveasca rece dezastru. Pana azi, niciunsef nu a spus ca-si asuma responsabilitatea. Azi insa s-a produs unsemi-miracol: Mihai Palsu, directorul general de la Ziua, a scris ca-siasuma intreaga “responsabilitate morala” pentru tot ce s-a intamplat ingrupul de presa condus de el. Cititorii si ziaristii au parcurs mesajulsefului fara sa le tresara niciun neuron sau nu si-au aratat interesulde a formula o intrebare legitima? “Ce inseamna ca-ti asumi intreagaresponsibilitate, domnule Palsu?“. Am facut-o eu, pentru ca-mi imaginamca-si va impusca macar o pereche de palme pentru prostiile pe care le-afacut in perioada de directorat. Vreti sa stiti raspunsul?
 
Prima reactie a fost imbecila
 
“Cutine nu vorbesc ca scrii prostii sau asa cum vrei tu”, mi-a spus de lainceput, aceeasi placa veche ca-n cazul celorlalti sefi si sefuleti dinpresa care-s suparati ca nu tremur in fata lor asa cum spera sa o facasubalternii lor. Evident ca la acest raspuns i-as fi tras doua palme.Mai… geniule, nu eu am ingropat un ziar prin incompetenta mea, ci tu.La fel cum a facut si Nistorescu. Nu eu sunt vinovat ca nu stiti saconduceti o afacere, ci voi, niste slugi importante care fac pantofiimogulilor mai mari sau mai mici. Eu doar scriu despre tampeniilevoastre. Nu l-am umplut de sange insa. Discutia a continuat pe acelasiton civilizat cu care vorbesc cu toata lumea si l-am convins pe marelesef sa-mi zica mai clar ce inseamna ca-si asuma responsabilitatea aia. Se sinucide, isi da demisia, va incerca sa-i santajeze pe actionari sanu inchida sandramaua? “Exact ce am scris. Dar tu stii ce inseamna sadai lefurile luna de luna la 210 oameni?”, m-a intrebat distinsulgropar. Nu, nu stiu. N-am avut ocazia sa ma milogesc pentru lefurileangajatilor la actionari doar pentru ca mi-am dovedit incompetenta. Eudoar am muncit 17 ani pentru a le face ceafa groasa acestor figuranticare vor intra in istoria presei asa cum merita: ca niste bisnitari deconstiinte, ca niste traficanti de influenta, ca niste parveniti, caniste jurnalisti slabi care au produs in intreaga “cariera” mizeriidemne de ars intr-un tomberon ecologic.
 
Sefii au fost dobitoci
 
Acestisefi de mucava nu stiu ce inseamna responsabilitatea. 90% dintre eiconduc insa presa, daca nu chiar mai mult. 90% se bucura cand primescleafa, eventual masina de serviciu si bonusuri. 90% nu sunt constientica atunci cand esti mare sef esti responsabil pentru subordonatii tai.Sa le dai leafa, sa ai grija sa nu faca prostii, sa-ti aduca marfa decalitate, sa coordonezi ziarul in asa fel incat sa nu ajungi lunar laactionari cu caciula-n mana ca iar n-ai profit etc. Tu trebuie sa aigrija de ei. Viata lor sta in mainile tale. Acum cateva sute de oameniau ramas pe drumuri cu credite, cu copii, cu familii in praguldisperarii. Niciun big boss nu-si asuma responsabilitatea. Nesimtitpana la capat, Nistorescu a anuntat ca si-a dat demisia. Nu si-a dat-o.I-a expirat contractul. Palsu sustine ca isi asuma… ceva moral, darramane cu teschereaua plina si sa conduca vai mama lui de ziar, desprecare el spune senin ca Ziua a fost un ziar decent. Poate candva. Despresantajele lui SRS cu ziarul asta s-a scris. Nu s-a scris decat putin,dar are o imagine de gazeta foarte “decenta”. Si nu este vinaziaristilor, ci a sefilor. Sefi care nu vor sa recunoasca limpede ca aufost dobitoci si ca au dreptate cei care le zic sa se duca dracului catmai departe de aceasta breasla.
Stiti de ce nu-si asumaresponsabilitatea acesti sefi incompetenti? Pentru ca nu respectanimic: nici meseria, nici legislatia, nici oamenii. Isi respectapropria leafa, masina, casa, avantajele. Priviti in jur. In toata presase intampla acelasi fenomen. In general, sefii isi privesc subalterniica pe niste sclavi, nu ca pe benzina fara de care ar ramane in drum inmasina lor luxoasa, cumparata pe munca negrisorilor de pe plantatie.Negrisori care si ei poarta o vina. Dar despre ea altadata…”
 
 
Modelul Kunta Kinte
 
Subscriuin intregime la analiza cruda scrisa de colegul meu liber siindependent Tiberiu Lovin, pui de moldovean cu vana in brat si cucreier propriu la purtator.  De asemenea Florin Budescu, la www.StareaPresei.roreuseste sa-i bage in corzi si pe Racoviceanu si pe Palsu, care aretupeul sa sustina ca Ziua “n-are nici o legatura cu Vintu”. Sa facaplici, nu altceva… Colegii nostri negrisori nu au nevoie de multelectii acum ci de un job. Sfatul meu adresati-va urgent lui Lovin ca sava invete cum sa fiti liberi, scriind totusi, luptand sa ramanetijurnalisti independenti. Pe de alta parte, tot ca jurnalisti, colegilormei de la Ziua le recomand sa puna cateva intrebari conducerii, desprebani si despre contracte. Iata la ce ma refer: Palsu a pretins recentca redactia Ziua este compusa din 110 jurnalisti plus inca 90 deangajati in staff-ul tehnic. Numai pentru jurnalisti salariilereprezentau 170 000 euro, sustine tot Palsu. In realitate la Ziua nu aulucrat mai mult de 64 jurnalisti plus alti 40 de angajati in staffultehnic. Un calcul simplu arata ca ce spune Palsu despre distribuireasumelor de bani sunt gogorite si diferenta de bani s-a sifonat. In carebuzunare nu e greu de banuit.
La Gardianul situatia este similara,mai bine de jumatate dintre cei trecuti pe statele de plata nu au scrisin viata lor la ziar si nu au fost vazuti de cineva la fata prinredactie.

Nesimtitii si imbecilii care v-au fost sefi si-auindesat bani negri in buzunare in timp ce voi, negrisorii de plantatie,ati facut foamea in ultimele luni de zile, lipsiti pana si de sarbatoride salarii. Cand vi se arata usa si vi se spune ca nu sunt bani,ganditi-va in buzunarul cui este diferenta de bani. Adresati-va unoravocati si nu iesiti pe usa ca niste negri de plantatie. Sau daca tot ofaceti ganditi-va la Kunta Kinte si apucati si voi o coada de maciuca,ceva, in trecere, altfel o viata o sa va uitati in oglinda la voi ca laniste caini plouati care n-au stiut macar sa muste odata din piciorulslugii care i-a aruncat in drum. Si Palsu, si Alecu Racoviceanu, unjurnalist bun candva, au aruncat la gunoi, din pacate, daca au avut-ovreodata, orice urma de demnitate jurnalistica, devenind servii unorgrobieni si infractori de teapa Vintu, Luca etc cu tot cu pletora desecuristi de doi bani din jurul lor. Si Alecu si Palsu l-au avut demodel pe Rosca Stanescu si au sperat sa se capatuiasca ca si SorinRosca Stanescu, cel care a pus botul la primul sau milionul de dolaride la Lukoil, punand publicatia Ziua, cel mai anti-KGB ziar dinRomania, la un moment dat, la dispozitia rusilor, via Mircea Popa,Gusa, slugoi infami ai rusoilor. Asa au devenit incetul cu incetul“tonomate pe ruble” negrisorii din presa. Ce a fost si ce a devenitRosca stim cu totii astazi. Penibila sa prestatie de jantajist ordinar,alaturi de Bogdan Chirieac a fost deja sanctionata de toateorganizatiile de presa.
 
Lichelele la hazna
 
Arfi timpul ca breasla jurnalistilor sa-si faca curatenie in ograda, sacaute redarea demnitatii presei si revenirea la normalitate prineliminarea impostorilor, imbecililor, nesimtitilor, ciutacoizilor,nevertebratelor si mai ales a infractorilor din zona presei.
Altfelse vor extinde infectiile purulente care au dus la boala cronica ajurnalismului de mina a doua practicat de lepre cu pretentii de staifdeontologic, sub obladuirea unor eterni pupincuristi, “profesori” si“academicieni” de teapa unui Tismaneanu, Patapievici, Tatiana Mungiu,CTP etc
E suficient ca ziaristii traiesc descriind mizeria umana,incercand sa stea cat de cat mai pe varfuri la marginea haznalei, cureportofonul in mana. Trebuie asezat un cordon sanitar macar in jurulcelor care traiesc din aceasta meserie, daca vor sa nu se confunde sicufunde si ei in mlastina si jegul moral de teapa unora ca Vintu sislugile sale, refugiate cica acum pe online, pe infestatele Vox Publicasi Publika Tv, in…Republica Moldova .
Basarabia mai lipseasa fie imputita si infectata de “deontologii” lui Vintu, n-a fostdestul vanduta de slugile de kkat trimise peste Prut de Timofte, slugalui Vintu, la intoxicare, decorati acum, ca patrihoti de cinste siangajati chiar la nou noutz-ul trust al lui Vintu de la Chisinau…Bleah pizdetz!

VINTU IN FALIMENT. Răspund, ca întotdeauna, administratorii. „Feţele Cotidianului“: Buşcu – RAAPPS scapă, dar îl bagă la apă pe Mihnea Vasiliu

Scris de Dana Iliescu
Nimic nou în modul de operare al lui Vîntu: faliment după faliment, banii la Vîntu, răspunderea la alţii. După modelul deja brevetat de Vîntu:

– FNI, banii la Vîntu, răspunderea la Vlas şi Popa;
– FNA, banii la Vîntu, răspunderea la Vlas şi Popa;
– BID, banii la Vîntu, răspunderea la Popa;
– BRS, banii la Vîntu, răspunderea la Teodor Nicolaescu;
– „Cotidianul“, banii la Vîntu, răspunderea la Mihnea Vasiliu, administrator;
– „Gardianul“, banii la Vîntu, răspunderea la Alecu Racoviceanu, unic administrator;
– „Ziua“, banii la Vîntu, răspunderea la Mihai Pîlşu, unic administrator;
-Realitatea TV, banii la Vîntu, răspunderea la liderii sindicali,administratori: Marius Petcu – preşedinte CNSLR FRĂŢIA, Iacob Baciu -preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democrate din Romånia,preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Chimie şi Petrochimie -Achille Duţu, Dumitru Costin – preşedinte Blocul Naţional Sindical,Liviu Luca – preşedinte FSLI Petrom, şi Ion Popescu – preşedinteleConfederaţiei Sindicale „Meridian“.

Vîntu a vrut să-l plătească pe Crupenschi cu apartamente

SergiuCrupenschi, reprezentantul firmei care a obţinut declanşarea proceduriiinsolvenţei pentru firma care editează „Cotidianul“, a acordat uninterviu în exclusivitate jurnalistului Petrişor Obae, publicat pewww.paginademedia.ro. Acţionarul Editurii Univers vorbeşte despredatoria pe care o are de încasat de la ziarul „Cotidianul“, pentrucărţile tipărite. Cuantumul exact al datoriei este de 406.101,81 deeuro.
După ce a dat în judecată ziarul, Editura Univers a primitoferte de stingere a datoriei, inclusiv în apartamente. Nu s-auconcretizat. „Mi-am dat seama că se încerca să nu îi dau în judecatăpână după alegeri“, spune Crupenschi. „I-am dat în judecată, după caream vorbit cu Sorin Enache, iar el mi-a făcut o propunere în scris, princare să se stingă datoria: 100.000 de euro cash, 100.000 de euro înpublicitate, iar restul apartamente în Bucureşti (la Cosmopolis), laBraşov (Avantgarden) şi la Sinaia (Colina Marei)“.
Cifra de 406.000de euro acoperă patru luni de cărţi tipărite: fiecare titlu deliteratură costă, în medie, aproximativ 15.000 de euro. „Am primitasigurări că voi primi banii“, explică Sergiu Crupenschi, pentrupaginademedia.ro, escaladarea acestei datorii. Este vorba de proiectulcărţilor de la „Cotidianul“, girat de celebrul deontolog al lui Vîntu,Ioan T. Morar, stipendiat acum de mogul pe portalul Vox Publica.
Dela Crupenschi aflăm că Univers a cerut insolvenţa companiei Poligraf,care editează ziarul „Cotidianul“. Cu o zi înainte de deciziainstanţei, însăşi Poligraf şi-a cerut falimentul, spune Crupenschi.Instanţa a declarat Poligraf insolventă la 11 decembrie. CornelNistorescu a încercat să preia datoria, pentru a duce mai departeziarul, însă fără succes.

„Doru Buşcu este autorul moral al acestei situaţii“

Îninterviul cu Petrişor Obae, Crupenschi arată că, „în august, Doru Buşcumi-a dat toate asigurările, spunându-mi că nu există niciun fel derisc. Textual, a zis: «Eu îmi plătesc întotdeauna datoriile, nu rămândator la nimeni». Ei aveau o tactică: promiteau ceva, apoi, când veneascadenţa, după câteva săptămâni, nu mai era nimeni de găsit. Cândtrecea scadenţa, venea altcineva şi promitea altceva. Şi tot aşa. Noivom cere o expertiză contabilă, prin care să aflăm cum s-a ajuns îninsolvenţă. Ei au vândut aceste cărţi, iar vânzările acopereau facturamedie de aproximativ 15.000 de euro pe titlu.
Cornel Nistorescu avrut să cumpere creanţa şi să continue ziarul. El trebuia să ajungă laun acord şi cu ceilalţi creditori, ceea ce, din informaţiile mele, nus-a întâmplat.
Mi-am dat seama că se încerca să nu îi dau înjudecată până după alegeri. După alegeri ,au cerut singuri insolvenţa.Doru Buşcu este autorul moral al acestei situaţii“, afirmă tranşantCrupenschi cu referire la deontogul de la Academia Caţavencu, „cocalarde Dorobanţi“, ca rezident într-o vilă a RAAPPS printr-ofundaţie-fantomă.

Mihnea Vasiliu – victimă colaterală

Unrăspuns ne-a atras în mod particular atenţia în acest interviu: „V-aţiresemnat că nu mai primiţi banii?“, îl întreabă Obae pe Crupenschi. „Numă resemnez. Mihnea Vasiliu este administratorul Poligraf şi, în astfelde cazuri, administratorul răspunde. Probabil vom merge pe atragerearăspunderii administratorului“. Mihnea Vasiliu, un reper înadministrarea afacerilor din mass-media, a fost peste 15 ani mânadreaptă a lui Adrian Sârbu în trustul Media PRO. În anul 2007, a alesGrupul Realitatea-Caţavencu pentru că „poziţionarea premium a acestuia“l-a atras, după cum mărturisea Mihnea într-un interviu. Acum,poziţionarea grupului e alta, din păcate, pentru Mihnea Vasiliu, şiacesta are de înfruntat creditorii, premium sau nu, care-i bat la uşă.

Nistorescu îl instigă pe Vasiliu la bancrută frauduloasă

Revista„Capital“ de ieri relatează că directorul „Cotidianului“, CornelNistorescu, a solicitat conducerii grupului „ruperea“ brandului„Cotidianul“ de procesul de insolvenţă în care este implicatăsocietatea care editează ziarul, lucru care i-ar fi permis găsirea unuiinvestitor. Însă, conducerea grupului nu ar fi fost de acord.
Evidentcă administratorul nu a fost de acord, atât timp cât Art. 143. – dinLegea 85/2006 privind procedura insolvenţei, alineatul (2) prevede:„Constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă şi se sancţionează cuînchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: c) înstrăinează,în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte dinactive“.
În traducere legală, ceea ce a solicitat Nistorescu,respectiv ruperea brandului „Cotidianul“, care, alături decalculatoarele din redacţie, maşini şi alte bunuri, reprezintă un actival societăţii, înseamnă de fapt înstrăinarea brandului pe numele alteipersoane, fizice sau juridice. Adică un triumf pentru Nistorescu şiînchisoare pentru Mihnea Vasiliu, administratorul Poligraf SRL.
Ehei,au trecut vremurile când administratorii afacerilor lui Vîntu semnauorice, siguri fiind că nu vor păţi nimic, aşa cum îi asigurau Vîntu şineregretatul Radu Timofte.

DORU BUSCU-RAAPPS si Ioan T. Morar zis "Biju" au falimentat COTIDIANUL intr-o posibila operatiune de spalare de bani pentru mogulul rosu Sorin Ovidiu Vintu

Doru Buscu, deontologul cu vila in Dorobanti obtinuta de la RAAPPS printr-o fundatie-fantoma, a falimentat ziarul Cotidianul de manuta cu Ioan T Morar zis “Biju” – supranumit si “pupincuristul ceausist al tuturor regimurilor” – , care se ocupa de sectorul carti la defunctul ziar fondat de regretatul Ion Ratiu si murdarit de zoaiele infractorilor lui Vintu. Toata afacerea murdara denota o posibila spalare de bani pentru mogulul rosu Sorin Ovidiu Vintu care in continuare le da salariile cu sacosa la Academia Catavencu-KGB si asa zisa Vax Publica. Nu ar fi prima. Si oligarhul negru Dan Costache “Dinu” Patriciu s-a folosit de “Catavencii” intr-o operatiune similara. Respectiv Fundatia “Anonimul”, alaturi de Grupul Rompetrol, se afla intr-un raport al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor ca efectuand operatiuni suspecte de spalare a banilor cu Andrei Plesu si “ziaristii” de la Catavencu. Nu degeaba Florin Calinescu ii facea “tablagii KGB”. Ce ti-e si cu deontologii astia…

Acţionarul Editurii Univers vorbeşte în exclusivitate pentru paginademedia.ro despre datoria pe care o are de încasat de la ziarul Cotidianul, pentru cărţile tipărite. Cuantumul exact al datoriei este de 406.101,81 de euro.
Cifra de 406.000 euro acoperă patru luni de cărţi tipărite: fiecare titlu de literatură costa, în medie, aproximativ 15.000 de euro. “Am primit asigurări că voi primii banii”, explică Sergiu Crupenschi escaladarea acestei datorii.
Interesant din interviu:
Aţi încercat să rezolvaţi problema amiabil?
La începutul lunii martie, au cerut să extindem creditul la tipografia din Ungariade la 60 la 90 de zile, pentru că finanţarea întârzie. Astfel, ar fiurmat ca în aprilie să se reglementeze toată situaţia, când vinefinanţarea. În toate discuţiile avute, nimeni nu a pronunţat numele lui Sorin Ovidiu Vîntu. Tot timpul au vorbit de dependenţa ziarul de „finanţarea acţionarului majoritar”.

Chiar l-am întrebat pe Doru Buşcu de ce foloseşte expresia “acţionarul majoritar” şi nu Sorin Ovidiu Vîntu. Mi-a răspuns, în glumă “de ce să nu fie folosită”, că de unde ştiu eu că Vîntu e acţionarul majoritar? (Nota mea: Ce chestie! Exact asta mi-a zis un “prieten” despre HotNews!)

  • În august, Doru Buşcu mi-a dat toate asigurările, spunându-mi că nu există niciun fel de risc. Textual, a zis: “Eu îmi plătesc întotdeauna datoriile, nu rămân dator la nimeni.”
  • Ei aveau o tactică: promiteau ceva, apoi, când venea scadenţa, dupăcâteva săptămâni, nu mai era nimeni de găsit. Când trecea scadenţa,venea altcineva şi promitea altceva. Şi tot aşa.
  • Noi vom cere o expertiză contabilă, prin care să aflăm cum s-aajuns în insolvenţă. Ei au vândut aceste cărţi, iar vânzările acopereaufactura medie de aproximativ15.000 de euro pe titlu.
  • Cornel Nistorescu a vrut să cumpere creanţa şi săcontinue ziarul. El trebuia să ajungă la un acord şi cu ceilalţicreditori, ceea ce, din informaţiile mele, nu s-a întâmplat.
  • Mi-am dat seama că se încerca să nu îi dau în judecată până după alegeri. După alegeri au cerut singuri insolvenţa.
  • Doru Buşcu este autorul moral al acestei situaţii.

 Interviul integral la Exclusiv Sergiu Crupenschi pentru Paginademedia.ro

Plus: Directorul ziarului Cotidianul, Cornel Nistorescu şi-a anunţat demisia din funcţie începând cu 1 ianuarie 2010,într-o discuţie cu toţi angajaţii, care a avul loc cu puţin timp înurmă. După ce a anunţat oamenii că mâine se va tipări ultimul număr(care va apărea pe piaţă peste două zile), Nistorescu a spus că ziarul nu a putut fi salvat din cauza datoriilor mari, de 350.000 de euro pe care le are către editura Univers, în contul cărţilor din colecţiile Cotidianul. El a explicat că a solicitat conducerii grupului “ruperea” brandului “Cotidianul” de procesul de insolvenţăîn care este implicată societatea care editează ziarul, lucru care i-arfi permis găsirea unui investitor. Însă, conducerea grupului nu ar fifost de acord, scrie Capital.ro

Alte detalii, pe larg, tot la Paginademedia.ro

DORU BUSCU si THEODOR PALEOLOGU cercetati de Sectia urmarire Penala si Criminalistica a Inaltei Curti de Casatie si Justitei pentru afacerea statuilor

STATUL CONTRA STATULUI. Des-figurarea istoriei si culturii nationale. Chibitii Realitatea-Catavencu – Buscu-RAAPPS – Paleologu-URSS

Statul contra statului, des-figurarea istoriei şi culturii naţionale

Acţiunea desfăşurată de ziarul „Curentul“ împreună cu CivicMedia, recent, Campania De-Mascării statuilor de la Universitate a avut mai multe efecte şi ecouri. Un mare număr de academicieni, profesori universitari, istorici, cercetători au reacţionat alături de ziariştii care şi-au asumat înlăturarea măştilor puse de o grupare provocatoare, violentă, alimentată de resursele Trustului media ce aparţine lui Sorin Ovidiu Vîntu şi susţinută de un reprezentant ignobil al Statului, ministrul Culturii, Theodor Paleologu. Materialul prezentat astăzi, realizat de Societatea academică pentru adevăr istoric, în beneficiul cititorilor „Curentul“, reprezintă o analiză sintetică a sensurilor mai puţin vizibile ale acestor acţiuni provocatoare şi desfiguratoare, ce fac parte dintr-o serie de manevre ce au ca ţintă memoria şi identitatea naţională.
George Roncea

Ceea ce s-a întâmplat în Piaţa Universităţii face parte din chipul pe care-l capătă anarho-nihilismul agresiv de scară planetară în România. Nu pare să existe vreun alt caz în care nihilismul să capete utilizare oficială – cu susţinerea Statului – ca la noi. A profana statuile este un procedeu folosit în toate epocile de către cei ce vor să desfigureze spiritual un popor, prin desfigurarea memoriei simbolice a generaţiile tinere. În antichitatea grecească, lupta pentru supremaţie între cetăţi s-a derulat ca un război al statuilor. În Roma antică, la fel.
Noutatea acestui război contra statuilor ţine de utilizarea oficialilor, adică a statului care este întors astfel împotriva lui însuşi. Se mai adaugă şi suportul magnaţilor de tâlhărie, de tip Sorin Ovidiu Vîntu, care şi-au făcut averile prin acţiuni de pradă contra economiei statului, care adaugă o filă nouă la acţiunile lor distructive, trimiţånd pe scenă energumeni de tipul haidamacilor de la Trustul Realitatea-Caţavencu.
Astfel, magnaţii jafului desfigurează simbolic memoria oraşelor, într-un război contra statuilor care aduce aminte de tipologia manifestărilor soldaţilor sovietici care-şi făceau ţintă din monumentele istorice ale oraşelor ocupate de Armata Roşie.

Agresiune contra memoriei neamului românesc

Toate acestea fac parte dintr-un masiv proces de falsificare a spiritului popoarelor, anticipat de către marii filosofi ai culturii care, precum Spengler, i-au găsit şi termenul: pseudomorfoză, adică operaţiunea de falsificare prin mascare, care urmăreşte desfigurarea chipului unei culturi, al unui popor, blocându-i, totodată, şi linia de afirmare sufletească proprie, adică de manifestare identitară.
Finalul acestei pseudomorfoze: nu mai ştii, nu mai poţi afla cine eşti. Toate pseudomorfozele au ca principal efect şi ţintă dezagregarea memoriei colective a popoarelor, un fel de spălare pe creier cu scopul de a pregăti mulţimile să-şi lase creierul acasă, să accepte idolatria noilor patroni – aşa-zişii moguli – magnaţi ai jafului ce îşi pot linge astfel ciolanul în deplină linişte.
Cu sprijinul magnaţilor unor televiziuni, scabroşi agresori ai memoriei româneşti şi ai marilor figuri ale acestui popor participă ofensiv la operaţia de falsificare şi/sau ştergere a memoriei substratului istoric şi cultural romånesc.
În România, acest program de agresiune contra memoriei etnospirituale a neamului românesc a fost aplicat integral, iar un moment ca cel din Piaţa Universităţii face parte din acest program. Faptul că s-a ajuns şi la confruntare violentă dezvăluie miza şi intensitatea programului aplicată de acest Centru.
Nu este întâmplător că pseudomorfozele inamice, ostile românilor până la anihilare, au luptat constant spre a distruge memoria colectivă şi tot astfel au aruncat în puşcării şi după gratiile uitării întreaga elită organică a ţării.

Operaţiunea de des-figurare simbolică

Un exemplu de pseudomorfoză agresivă dezvoltată în cadrul ocupaţiei ruso-bolşevice, cu proporţii devastatoare, a fost internaţionalismul falsificator al internaţionalei comuniste, Kominternul.
După 1989, în Romånia, întregul patrimoniu de tehnici agresive ale Kominternului a trecut în „proprietatea“ noii internaţionale, axată tot pe agresiunea fără alegere a valorilor axiale ale culturii române.
Lupta contra memoriei culturale şi istorice a unui popor începe prin operaţiile de des-figurare simbolică, de profanare, adică prin provocarea unei dezangajări simbolice a membrilor comunităţii naţionale faţă de propriile lor simboluri, valori, de figurile simbolice, cum sunt şi cele aşezate pe soclul de ziditorii de ieri ai statului român. Un astfel de procedeu s-a aplicat la statuile de la Universitate.
Culmea este că miniştri ai Culturii din alte timpuri ale Romåniei, precum a fost profesorul Petrovici, au ridicat statui, şi cel mai faimos exemplu este rotonda din Cişmigiu, operă a ministeriatului Petrovici, în timp ce astăzi ministrul Culturii se pozează cu agresorii statuilor, inaugurând o fază nouă în lupta contra culturii române: faza alianţei oficialilor statului la războiul contra fundamentelor simbolice ale statului.
Societatea academica pentru adevar istoric

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova