Posts Tagged ‘Departamentul de Stat al SUA’

Wikileaks s-a apucat de istorie si ne ofera arhivele declasificate ale Departamentului de Stat. Motorul de cautare merge bine pe “ROMANIA”, “CEA– USESCU”, “US & SOVIET-ROMANIAN RELATIONS”. Aviz tismanenilor

Wikileaks US Romanian Soviet Relations

Intrati aici.

Valabil si pentru tismaneni ­čÖé

Ce se mai citeste la Departamentul de Stat al SUA, Microsoft Corp si STS? Roncea Ro si Ziaristi Online!

Roncea.ro citit de Departamentul de Stat al SUA in cautarea lui Pacepa, alaturi de Directoratul Comunitatii Informative. Pacepa.ro face noi dezvaluiri: Cum am decapitat Directia de Informatii a Armatei

Baietii buni de la Departamentul de Stat al SUA au fost in culmea fericirii cand, ajungand pe pagina a doua a blogului Roncea.ro, l-au gasit pe agentul sovietic Pacepa si noile sale dezvaluiri, dintre care semnalam:

Prima mea victorie dupa infiltrarea in randurile inamicului: decapitarea Directiei de Informatii a Armatei din tara. Pacepa-KGB mai tare ca generalul maior Dumitru I Dumitru de la DIA

Directoratul Comunitatii Informative imi urmareste falsa identitate: Paul Montaigne. Ce sa zic!ÔÇŽ

Bogdan Chirieac nu s-a intalnit cu ambasadorul SUA. Cine este DCM Mark A. Taplin

Intr-o editie a emisiunii Nasul la care am participat ieri seara, Bogdan Chirieac, intrat intr-un dialog telefonic cu Radu Moraru, a lasat sa se inteleaga pe tot parcursul convorbirii ca el a stat la masa cu ambasadorul SUA, caruia i-a relatat celebrele povesti disponibile acum pe Wikileaks. Chiar la finalul conversatiei l-a persiflat pe Radu Moraru, afirmand ca degeaba si-ar fi dorit Nasul sa vorbeasca cu ambasadorul daca nu era chemat la Ambasada. Vezi Doamne, Chirieac este dintre cei “chemati”, dintre cei “alesi”.

Studiind insa exact documentul cu pricina – pe care il reproduc integral mai jos -, fara nici o surpriza am constatat ca “mister” Chirieac nu numai ca nu a stat la nici o cina cu ambasadorul, ci ca discutia s-a desfasurat de fapt cu “DCM”-ul Ambasadei, ceea ce inseamna “Deputy Chief of Mission” – adjunctul sefului de misiune sau “CDA” – Charge D’Affairs – Insarcinatul cu Afaceri, care era la ora aceea Mark Taplin, altfel un profesionist al diplomatiei si un excelent cunoscator al problemelor zonei.

Gandul a facut o treaba buna prezentandu-l pe cel responsabil de fapt, in mare parte, de telegramele transmise Departamentului de Stat american si de politica Statelor Unite fata de Romania, cel putin de aici, de pe teren:

A f─âcut doi ani de ┼čcoal─â ├«n Rom├ónia, ├«nainte de 1989, c├ónd l-a urmat pe tat─âl s─âu, aflat ├«n misiune la Bucure┼čti

Mark Taplin, fost ├«ns─ârcinat cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucure┼čti (2005 – 2008), este, conform unor surse diplomatice, nu doar autorul formal al unora dintre telegramele secrete expediate la Washington, ci ┼či autorul moral al telegramelor semnate de fostul ambasador, Nicholas Taubman. Oficial, este autorul telegramei cu topul oligarhilor rom├óni ┼či al celei ├«n care relateaz─â concluziile ├«ntrevederii cu Viorel Hrebenciuc, “eminen┼úa cenu┼čie” a PSD, care se opunea, pe t─âcute, suspend─ârii pre┼čedintelui B─âsescu.

Taplin a fost numit, în iulie anul trecut, însărcinat cu afaceri al Ambasadei SUA la Paris.

Diplomat de carier─â din 1980, Mark Taplin a c─âlcat pe urmele tat─âlui s─âu. Conform surselor diplomatice, Taplin senior a fost un diplomat cu rang inferior, activ├ónd ani buni inclusiv la Ambasada SUA din Bucure┼čti ├«n anii 60. Atunci, Taplin jr. era un pu┼čti care a f─âcut c├ó┼úiva ani de ┼čcoal─â ├«n Rom├ónia, ceea ce explic─â bunele sale cuno┼čtin┼úe de limba rom├ón─â.
Mark Taplin e licen┼úiat ├«n ┼čtiin┼úe umaniste ┼či afaceri interna┼úionale la Universitatea Georgetown – Facultatea de Afaceri Externe (1978) ┼či master ├«n studii strategice la Wales University (1982).
├Änainte de a reveni la Bucure┼čti, ├«ntr-o pozi┼úie cheie, Taplin a activat la Ambasada SUA din Moscova, ca asistent de ofi┼úer cultural (1984-1987) ┼či ca asistent al ofi┼úerului de comunicare (1994), precum ┼či la ambasadele sau consulatele din Sao Paulo – Brazilia, Port-au-Prince – Haiti ┼či Port Louis – Mauritius.
Ulterior, a fost numit consilier pentru Afaceri Publice al Ambasadei SUA din Kiev, Ucraina (1999-2001), ┼či director adjunct al Biroului de Pres─â ┼či Diploma┼úie Public─â ├«n Biroul Departamentului de Stat pentru Europa ┼či Eurasia (2001-2002).
├Än fine, ├«n perioada 2002-2004, Taplin a fost director pentru Ucraina, Moldova ┼či Belarus ├«n Departamentul de Stat al SUA. ├Än biografia sa, publicat─â pe site-ul Departamentului de Stat, se precizeaz─â c─â “a contribuit la dezvoltarea politicii americane fa┼ú─â de Ucraina, ├«n perioada premerg─âtoare alegerilor preziden┼úiale din 2004”.
Dup─â ├«ncheierea misiunii din Rom├ónia, Taplin a predat la ┼×coala de Diploma┼úie Public─â a Universit─â┼úii George Washington. A organizat dezbateri publice cu participarea secretarului de Stat Hillary Clinton ┼či a secretarului Ap─âr─ârii, Robin Gates.
Mark Taplin vorbe┼čte francez─â, rom├ón─â, portughez─â, rus─â ┼či ucrainean─â ┼či este autorul volumului “C─âl─âtor prin locuri din Rusia odat─â interzise”, incheie Gandul.

Cartea a fost tradusa si publicata la noi de Editura Nemira, sub titlul Imperiul Deschis. Mark Taplin, un sustinator real si sufletist al Romaniei, ne-a prezentat si noua lucrarea AXA – Noua Romanie la Marea Neagra, publicata de editura Ziua in 2005 si la a carei lansare a si participat (vezi Foto si Info la Civic Media). Iata prezentarea sa gentila transmisa in scris pentru o contracoperta: “Desi etica Departamentului de Stat nu ne permite sa sprijinim direct cartea dvs, aceasta nu ma impiedica insa sa va felicit pentru alegerea subiectului. Cred ca regiunea Marii Negre revine in atentia comunitatii mondiale si consider ca dvs, alaturi de Charles King si alti scriitori si analisti internationali de marca, aduceti o contributie foarte importanta la intelegerea evolutiei acestei zone in ultimii ani.” – Mark Taplin

Mark Taplin este casatorit (tot) cu o profesionista a diplomatiei, de data aceasta culturale, aflata de asemenea in misiune la Paris.

Iata si o completare a biografiei sale, de la George Washington University

Mark Taplin

Mark Taplin is the Public Diplomcy fellow at George Washington University’s School of Media and Public Affairs, on loan from the U.S. Department of State.

He is a career Foreign Service Officer with the rank of minister counselor.  He joined the U.S. Foreign Service in 1980.

From 2005-2008, he served as Deputy Chief of Mission at the U.S. Embassy in Bucharest, Romania.  During his tenure, he helped promote a close partnership between the U.S. and Romania.  In April 2008, he served as the overall U.S. control officer for the visit of PResident Bush to Romania and for the Bucharest NATO summit, the largest ever held by the Alliance.

From 2002-2004, he served as Director for Ukraine, Moldova, and Belarus at the U.S. Department of State.

He also served as Deputy Director of the Office of Press and Public Diplomacy in the State Department’s Bureau of European and Eurasian Affairs (2001-2002) and Counselor for Public Affairs at the U.S. Embassy in Kiev, Ukraine (1999-2001).┬á His past overseas assignments also include two tours in Moscow, as well as public diplomacy assignments in Brazil, Haiti and Mauritius.

He holds a bachelor’s degree in humanities and itnernational affaris from the Georgetown University School of Foreign Service and a master’s degree in strategic studies from the University College of Wales (Aberystwyth).┬á He is the author of Open Lands: Travels Through Russia’s Once Forbidden Places (Steerforth Press, 1997).

Foto sus: Razvan Chirita / Mediafax – Gandul

“Cablograma” cu pricina mai jos:

E.O. 12958: DECL: 02/13/2016

TAGS: PGOV, RO

SUBJECT: ÔÇťTHE GENIE IS OUT OF THE BOTTLEÔÇŁ ÔÇö PSD DELIVERS CHARGES AGAINST BASESCU TO PARLIAMENT

REF: A. BUCHAREST 0142 B. BUCHAREST 0086

Classified By: CDA Mark A. Taplin for Reasons 1.4 (b) and (d).

(more…)

Cum raspund SRI si SIE la atacul CIA asupra liderilor romani si sistemului national de securitate, revelat de WikiLeaks

Prioritatile “diplomatice” transmise sub semnatura doamnei Hillary Clinton catre ambasadele Statelor Unite din Romania, Ungaria si Slovenia au fost realizate de CIA, la fel ca in cazul prezentat deja de WikiLeaks si Guardian privind spionarea diplomatilor ONU, in special a celor din China, Coreea de Nord, Rusia, Franta si Marea Britanie. Dincolo de cerintele specifice legate de problematicele geopolitice ale zonei si munca de informatii obisnuita, pentru structura de analiza din Centrala, in ambele cazuri solicitarile “socheaza” prin similaritate: obtinerea datelor personale, de sanatate, biometrice, ale liderilor actuali sau in ascensiune si chiar si a consilierilor lor – ceea ce inseamna ADN-ul, scanarea biometrica a fetei, amprentele digitale si ale irisului, etc – apoi cele financiare, conturi si carti de credit, si toate datele ce privesc comunicatiile acestora, adrese, telefoane, agendele de telefon, e-mail-uri, URL-uri, parole, etc.

Toate aceste date folosesc atat pentru penetrarea si monitorizarea activitatii curente, de comunicatii sau tranzactii financiare a celor vizati cat si pentru posibila afectare a acestora, folosindu-se de vulnerabilitatile depistate. Toate aceste cerinte violeaza flagrant mai multe conventii internationale cat si drepturile universale ale omului, conform Declaratiei ONU, si, in ce ne priveste, ale cetatenilor Romaniei, protejati de Constitutia tarii si organele de drept.

Mai mult, la punctul E, din Documentul Secret privind Romania, se solicita toate datele si vulnerabilitatile “infrastructurii nationale de telecomunicatii si a sistemelor informationale, retelelor si tehnologiilor folosite de entitati civile si autoritati militare guvernamentale, inclusiv a serviciilor de informatii si securitate“.

Concret: cererile exprese ale Departamentului de Stat al SUA, avizate de CIA, pot fi considerate ceea ce si sunt, respectiv un atac direct asupra cetatentilor Romaniei si a sistemului national de securitate.

Asadar: cum vor reactiona reprezentantii statului si ai serviciilor insarcinate cu apararea lui, SRI si SIE?

Sa punem un pariu pe… MUCLES?

Documentare:

Dictatura Biometrica, WikiLeaks si Romania: Hillary Clinton a cerut diplomatilor SUA din Romania sa obtina datele biometrice ale liderilor actuali si in ascensiune si ale consilierilor lor. Prioritatile CIA/USSD. DOCUMENTUL ORIGINAL

Despre Romania, NATO si rachetele SUA pe WikiLeaks. DOCUMENTE SECRETE

Cum isi bat joc rusii lui Putin si moldovenii lui Voronin de americani. Dezinformare KGB cu efect intarziat: WikiLeaks si povestea ÔÇťmiteiÔÇŁ pentru voturile ÔÇťpresedinteluiÔÇŁ Marian Lupu. DOCUMENTUL ORIGINAL

OZN-urile si Revolutia netacuta a lui Julian Assange. Fondatorul WikiLeaks a intrat online pe Guardian: Exista si documente secrete despre OZN-uri. PLUS: Prioritatile CIA pentru Ungaria si ONU. DOCUMENTE SECRETE

Prima victima WikiLeaks: ÔÇťCartitaÔÇŁ Helmut Metzner, seful de cabinet al ministrului de Externe german Guido Westerwelle, eliminat pentru ca lucra ÔÇťpart-timeÔÇŁ si ca informator CIA

CIA a eliminat site-ul WikiLeaks.org de pe internet. Avocatul ÔÇťfondatoruluiÔÇŁ WikiLeaks este avocatul lui George Soros. Julian Assange in direct pe site-ul Guardian de la ora 15.00. FOTO/VIDEO

WikiLeaks s-a mutat in Elvetia, sustinut de Partidul Piratilor. Coordonatele noului site: https://wikileaks.ch/. Site oglinda/mirror: https://wikileaks.info/

WikiLeaks pe Guardian: Rusia, stat mafiot din cizme pana pe steaua rosie de pe Kremlin. Cum ucide FSB pe banda cand il enerveaza cineva (Apropo de ÔÇťmituireaÔÇŁ preacinstitului Lupu). Baza de date cu scurgerile WikiLeaks

https://roncea.ro/2010/12/03/dictatura-biometrica-wikileaks-si-romania-hillary-clinton-a-cerut-diplomatilor-sua-din-romania-sa-obtina-datele-biometrice-ale-liderilor-actuali-si-in-ascensiune-si-ale-consilierilor-lor/

Interzicerea lansarii lucrarii Dictatura Biometrica, realizata de Civic Media si Petru Voda, consemnata in Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru drepturile omului

Interzicerea lansarii la Onesti a lucrarii “Dictatura Biometrica”, realizata de Asociatia Civic Media si Fundatia Petru Voda, a fost consemnata in Raportul pentru drepturile omului in 2009, al Departamentului de Stat al SUA. Este interesant ca acest eveniment a fost relatat in premiera de Blogul Roncea, apoi de alte doua bloguri si, ulterior, doar de o gazeta si un post tv local.┬á Ilegalitatea primarului Emil Lemnaru a fost reclamata de asociatiile membre ale Coalitiei Impotriva Statului Politienesc, care, impreuna cu Parintele Justin Parvu de la Manastirea Petru Voda au strans 1.000.000 de semnaturi impotriva obligativitatii actelor biometrice. In ciuda faptului ca a fost sabotata constant de mass media controlate de grupurile de interese anti-nationale, si a fost realizata cu mijloace minime, beneficiind pentru raspandirea cuvantului liber doar de comunitatea blogarilor ortodocsi si o singura televiziune, aceasta campanie romaneasca ramane, prin numarul imens de aderenti, cu nume si semnatura, drept cea mai mare actiune civica din istoria Romaniei post-belice.

In ceea ce priveste Raportul, acesta demonstreaza din pacate, din nou, cum pot fi deformate realitatile din Romania intr-un mod jenant pentru un Departament de Stat, pentru notiunea de profesionalism dar si, mai ales, pentru bunul simt. Autorii, “sursele”, sunt aceiasi societarii sorosisti in civil, imbuibati si antrenanti la Budapesta si Moscova dar cu teschereau si rezervoarele SUV-urilor umplute de Bruxelles si Washington. Dincolo de aceste aprecieri personale, consemez ca atare extrasul legat de, probabil, una dintre putinele fapte reale cuprinse in Raport:

“Libertatea academic─â ┼či evenimentele culturale

Nu au existat restric┼úii din partea guvernului referitoare la libertatea academica ┼či la evenimentele culturale. Cu toate acestea, au existat informa┼úii despre c├óteva cazuri ├«n care autorit─â┼úile locale s-au amestecat ├«n aceste activit─â┼úi.

├Än august, primarul localit─â┼úii One┼čti, Emil Lemnaru, a oprit desf─â┼čurarea conferin┼úei de lansare a c─âr┼úii Dictatura biometric─â, ├«n care se afirma c─â stocarea datelor pe cipuri este un pericol pentru omenire. ONG-urile care se ocup─â de drepturile omului au protestat, afirm├ónd c─â aceast─â ac┼úiune reprezint─â o ├«nc─âlcare a libert─â┼úii de exprimare.”

Documentare:

CONFERINTA DICTATURA BIOMETRICA INTERZISA LA ONESTI? Speram ca nu!

CONFERINTA DICTATURA BIOMETRICA INTERZISA la Onesti. Filmul evenimentelor istorisit de un martor ocular FOTO/VIDEO

RONCEA si APOLOGETICUM citati de presa din Bacau in scandalul interzicerii Conferintei Dictatura Biometrica in ciuda drepturilor constitutionale

DICTATURA BIOMETRICA ÔÇô o carte “porno” – Dana Lungu din Onesti ne relateaza

ALTERMEDIA TV prezinta: CONFERINTA “DICTATURA BIOMETRICA” INTERZISA la Onesti. Un reportaj TV1 Bacau

O INTREBARE PE ADRESA CIA: Cum a ajuns S.O. Vintu sa o sponsorizeze pe Paula Dobriansky, subsecretar de Stat al SUA, la Woodrow Wilson Center? TIP INC


Tip: See Mircea Munteanu, omul lui… Tismaneanu

STATELE UNITE au iesit din mutenie. Departamentul de Stat condamna violentele de le Chisinau si cere "tuturor partidelor sa se comporte responsabil"

Moldova: Aftermath of Protests

Robert Wood
Acting Department Spokesman
Washington, DC
April 16, 2009

The United States is concerned about the situation in Moldova following the violence on April 7. Although order has been restored and subsequent demonstrations have been peaceful, we have received reports from civil society and international observers of mistreatment of those detained by Moldovan authorities. We are also troubled by reports that students and journalists have been intimidated by government officials. President VoroninÔÇÖs announcement of an amnesty for many of those detained is an encouraging step toward reconciliation.
We urge the government to act in accordance with Moldovan law and its international obligations when dealing with the opposition, protesters, and the media. All parties need to conduct themselves responsibly. It is also important that the government reach out to opposition parties and address their concerns about the April 5 election in a cooperative and transparent manner. We stress that there is no excuse for violence, such as took place on April 7. The United States remains committed to working closely with Moldova and its people as the country continues down the path of European integration. Respect for the rule of law and human rights are key elements in our relationship.

Impotriva legalizarii prostitutiei


INVITATIE pentru PRESA

Ambasadorul Mark P. Lagon, Consilier al Secretarului de Stat pe probleme de trafic de fiinte umane, se afla intr-o vizita in Romania, in perioada 10-12 februarie 2008. Ambasadorul Lagon se va intalni cu diversi oficiali romani de rang inalt, cu reprezentanti ai diferitelor ONG-uri si cu lideri religiosi pentru a discuta problema traficului de persoane. Vor exista doua oportunitati de presa, dupa cum urmeaza:
1. Scurte declaratii de presa sustinute de Ambasadorul Lagon si Preasfintitul Ciprian Campineanul, Episcop vicar patriarhal, marti, 12 februarie, la ora 10:30, la Resedinta Patriarhala. Pentru informatii suplimentare, va rugam sa contactati Biroul de Presa al Patriarhiei Romane, Tel: 021-406-71-67
2. Conferinta de presa organizata de ONG-ul CARITAS. Conferinta va avea loc marti, 12 februarie, la ora 11:30, in sala Constantin Stere din cadrul Palatului Parlamentului (Intrarea din Calea 13 Septembrie) si se va axa pe chestiunea legalizarii prostitutiei. La finalul conferintei de presa Ambasadorul Lagon va fi disponibil pentru interviuri cu presa. Pentru informatii suplimentare si acreditare va rugam sa o contactati pe Daniela Soros, Asociatia Caritas Bucuresti, tel. 0721 370 300.

COMUNICAT DE PRES─é

Mar┼úi 12 februarie 2008. Asocia┼úia Caritas Bucure┼čti, ├«mpreun─â cu o puternic─â re┼úea de organiza┼úii non-guvernamentale, cu sprijinul Senatului Rom├óniei ┼či al Patriarhiei Rom├óne aduce ├«n aten┼úia opiniei publice din Rom├ónia, ├«ntr-o conferin┼ú─â de pres─â, consecin┼úele legaliz─ârii prostitu┼úiei ├«n Rom├ónia. La aceast─â conferin┼ú─â particip─â, ca invitat special, Excelen┼úa Sa Domnul Ambasador Mark Lagon, Directorul Direc┼úiei de Monitorizare ┼či Combatere a Traficului de Persoane din Departamentul de Stat al SUA, institu┼úie american─â angajat─â ├«n lupta mondial─â ├«mpotriva sclaviei moderne, ├«n toate formele sale cunoscute ÔÇô munca for┼úat─â, exploatarea sexual─â, privarea de libertate ┼či obligarea ├«ndeplinirii unor activit─â┼úi ├«mpotriva voin┼úei persoanei etc. ÔÇô fenomen care afecteaz─â anual aproximativ 800.000 de femei, copii ┼či b─ârba┼úi.

├Än Europa contemporan─â tendin┼úa este de a se renun┼úa la legalizarea industriei sexului din cauzaconsecin┼úelor negative, ca de exemplu deteriorarea valorilor morale ale societ─â┼úii, cre┼čterea violen┼úei ├«mpotriva femeilor ┼či copiilor ┼či cre┼čterea alarmant─â a crimei organizate ├«n ┼ú─ârile ├«n care prostitu┼úia este legalizat─â ┼či legitimat─â ca form─â de sclavie modern─â.
Asocia┼úia Caritas Bucure┼čti, ├«mpreun─â cu partenerii s─âi, na┼úionali ┼či interna┼úionali, a ini┼úiat un amplu program de informare ┼či con┼čtientizare a opiniei publice, ┼či ├«n special a grupurilor ┼úint─â, ├«ncerc├ónd s─â atrag─â aten┼úia asupra fenomenului. Statisticile arat─â c─â rata mortalit─â┼úii femeilor implicate ├«n prostitu┼úie este de 40 de ori mai mare dec├ót cea a popula┼úiei generale ┼či c─â aceste decese sunt aproape ├«ntotdeauna de tip violent, provocate de proxene┼úi, trafican┼úi ┼či clien┼úi. Rata ridicat─â a mortalit─â┼úii, bolilor ┼či traumelor fizice ┼či psihice, demonstreaz─â c─â guvernele trebuie s─â ia toate m─âsurile necesare pentru a elimina prostitu┼úia, care este o forma de violen┼ú─â ├«mpotriva femeii ┼či o crim─â ├«mpotriva demnit─â┼úii umane.
┼ó─âri precum Olanda ┼či Germania au crezut p├ón─â mai ieri c─â legalizarea prostitu┼úiei va rezolva probleme sociale dar ┼či sc─âderea num─ârului de persoane ce sunt traficate anual ┼či devin produsul acestei industrii. C─â s-au ├«n┼čelat o demonstreaz─â ac┼úiunile respectivelor state, de prevenire ┼či combatere a ambelor fenomene, inclusiv prin adoptarea unei legisla┼úii mai drastice care s─â nu mai pedepseasc─â doar pe cei care v├ónd dar ┼či pe cei care cump─âr─â acest ÔÇťserviciuÔÇŁ.
ÔÇť├Än definitiv legalizarea prostitu┼úiei m─âre┼čte num─ârul de persoane traficate ├«n acest scop, transform─â pe┼čtii ├«n one┼čti oameni de afaceri ┼či abandoneaz─â victimele unui sistem inuman de tratament din partea clien┼úilorÔÇŁ este de p─ârere dr. Janice Raymond, director al organiza┼úiei Coali┼úia ├«mpotriva Traficului de Femei (CATW), organiza┼úie interna┼úional─â care se lupt─â cu acest flagel ├«n toat─â lumea.
Organiza┼úiile semnatare ale scrisorii deschise ce se va lansa ast─âzi sunt determinate s─â fac─â opinia public─â din Rom├ónia, dar ┼či pe politicieni, factorii de decizie, legiuitorul rom├ón, s─â ├«n┼úeleag─â c─â acceptarea ┼či legalizarea prostitu┼úiei ├«n Rom├ónia nu este o solu┼úie viabil─â, nici pentru problemele sociale, nici pentru considerentele medicale ┼či nicidecum pentru cele morale ale unei societ─â┼úi ├«nc─â ├«n tranzi┼úie cum este cea rom├óneasc─â.

Câteva date statistice

Conform datelor furnizate de c─âtre Inspectoratul General al Poli┼úiei Rom├óne (IGPR) ┼či de c─âtre Inspectoratul General al Poli┼úiei de Frontier─â (IGPF), ├«n 2006, ├«n Rom├ónia au fost traficate 2285 de persoane (1777 identificate de IGPR ┼či 508 identificate de IGPF). Din totalul victimelor, cel mai numeros segment este constituit de c─âtre femei cu v├órsta cuprins─â ├«ntre 18-25 de ani (43,85%) urmat─â de cea a femeilor cu v├órsta mai mare de 25 de ani (18,60%), de b─ârba┼úi cu v├órsta peste 25 de ani (15,97%) ┼či cea a minorelor ├«ntre 14-17 de ani (11,9%).
├Än anul 2006, din totalul victimelor identificate de c─âtre structurile specializate ale poli┼úiei, 63.5% dintre victimele identificate au fost traficate ├«n scopul exploat─ârii sexuale, 27,31% ├«n scopul exploat─ârii prin munc─â, 8,01% pentru cer┼četorie, iar 1,18% au fost exploatate prin alte forme.
├Än anul 2007, conform datelor furnizate de DIICOT, pana la data de 30 iunie, un total de 1 549 de persoane au fost traficate dintre care 170 ├«n interiorul Rom├óniei ┼či 1 379 ├«n exteriorul ┼ú─ârii.
Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind situa┼úia traficului de persoane ├«n anul 2007 estima c─â, la nivel mondial, sunt traficate anual aproximativ 600 000 ÔÇô 800 000 de persoane, ├«n aproximativ 80% din cazuri fiind vorba de femei ┼či fete.
Organiza┼úia pentru Securitate ┼či Cooperare ├«n Europa estima c─â, ├«n anul 2002, au fost traficate aproximativ 200.000 de femei de c─âtre re┼úelele balcanice de trafican┼úi. Conform estim─ârilor Europol pentru anul 2004, mai mult de 700.000 de persoane au fost traficate anual ├«n lume ├«n scopul exploat─ârii sexuale ┼či exploat─ârii prin munc─â.
Estimările Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la munca forţată raportau că circa 2 500 000 de persoane sunt traficate anual, la nivel mondial.

Scurt─â biografie a invitatului special ÔÇô Excelen┼úa Sa Ambasadorul Mark P. Lagon

Dr. Mark P. Lagon a fost nominalizat de Pre┼čedintele Bush ├«n februarie 2007 ┼či a depus jur─âm├óntul ├«n mai 2007 pentru func┼úia de Ambasador ┼či Director al Biroului de Monitorizare ┼či Combatere a Traficului de Persoane ┼či Senior Advisor al Secretarului de Stat Condolleza Rice pe aceast─â problem─â.
Din 2004 până în 2007 dr. Lagon a deţinut funcţia de asistent în cadrul Departamentului de Stat pentru Organizaţia Afacerilor Internaţionale.
Anterior, dr. Lagon a fost membru al personalului pentru Politici Sociale din cadrul Departamentului de Stat, calitate ├«n care s-a ocupat de Na┼úiunile Unite, de organiza┼úii interna┼úionale, democra┼úie ┼či drepturile omului precum ┼či de rela┼úii diplomatice (2002-2004).
Printre pozi┼úiile anterioare ocupate ├«n cadrul administr─ârii afacerilor interna┼úionale amintim: Consiliul Rela┼úiilor Interna┼úionale, Partener pentru Rela┼úii Interna┼úionale ├«n Proiectul New American Century, specializat pe problema Chinei (1998-1999); director de personal pentru Comitetul republican de Politici Sociale (1997-1998) ┼či senior analist (1995-1998).
Dr. Lagon ┼či-a ob┼úinut doctoratul la Universitatea Georgetown ┼či un masterat magna cum laude la Universitatea Harvard.

Pentru informaţii suplimentare:
Gabriela Chiroiu,
Project manager Caritas Bucure┼čti
Tel:/fax: 021 233 21 34
Mobil: 0724 50 43 52
[email protected]
https://www.challenge.anti-trafficking.info/t_blank

Gasiti aici un studiu al Congessional Research Service despre traficul de fiinte umane:
Conferinta VIDEO: Fata nevazuta a prostitutiei legalizate
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova