Asociaţia Civic Media, organizaţie neguvernamentală cu o activitate civică de 15 ani, continuă tradiţia acordării Premiului “Mile Cărpenişan” pentru curaj şi excelenţă în jurnalism, de Ziua Libertăţii Presei, In Memoriam bunul nostru coleg plecat prea repede la Domnul, jurnalistul de front Mile Cărpenişan. Laureaţii de până acum sunt Dan Niţescu, Cristian Botez, Florin Budea, Corneliu Vlad, Dan Tanasă şi veteranul Vasile Ilica. Pe 5 mai, odată cu lansarea Raportului despre Libertatea Presei în România, vom anunţa noul laureat.
Dl. Corneliu Vlad confera de Ziua Limbii Romane 2014 Premiul Civic Media “Mile Carpenisan” dlui Vasile Ilica, cercetator nonagenar interzis in Ucraina, care da o lectie de istorie despre de ce ne urasc rusii si ucrainenii (video mai sus) si explica de ce a fost declarat “persona non grata” de statul “vecin si prieten” (video mai jos)
Prin efortul și implicarea Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni și a Alianţei Internaţionale a Jurnaliştilor Români, „Ziua Limbii Române” a fost onorată printr-un mic regal al prezențelor la Clubul Țăranului Român, un regal al presei de limbă română din teritoriile istorice, a căror ediții tipărite au fost puse la dispoziția publicului prezent dar și al celor care simt, luptă și suferă pentru limba romană, pentru identitatea românească pe câmpurile mediatice și care după cum am văzut, spre norocul celor prezenți și nu în ultimul rând al neamului românesc, încă nu s-au „vindecat” și cred că nici nu se vor „vindeca” vreodată… Printre „nevindecați”, mai noi și mai vechi s-a distins prezența domnului Vasile Ilica, scriitor, publicist, veteran de razboi, cercetator asupra masacrelor antiromanesti din nordul Bucovinei și martor al evenimentelor ce au culminat cu masacrul de la Fantana Alba. Dl. Vasile Ilica este cel datorită căruia vălul uitării și al ocultării istorice a acestui cumplit masacru a fost rupt și îndepărtat.
Vasile Ilica, devenit “persona non grata” in Ucraina la 88 de ani, în urmă cu doi ani, a fost distins de Ziua Libertatii Presei 2014 cu Premiul “Mile Carpenisan”, pentru lupta sa neobosita in numele adevarului istoric. Asociatia Civic Media si portalul Basarabia-Bucovina.Info i-au acordat dlui Vasile Ilica Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, in semn de omagiu pentru intreaga sa activitate in slujba adevarului, ca publicist si cercetator privind masacrele holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei. Premiul i-a fost înmânat personal de jurnalistul Victor Roncea de Ziua Limbii Române la București (foto) cu un laudatio făcut de cunoscutul analist de politică internaţională Corneliu Vlad. (29 august 2014) (N.R. R.B.N. Press)
Dl. Vasile Ilica se poate mandri ca este considerat un “inamicul public Nr 1″, al statului ucrainean, fiind in continuare interzis pe meleagurile sale natale, in ciuda schimbarii regimului si desi anul acesta implineste 90 de ani. Vasile Ilica a primit in aprilie 2012, in ajun de Sfintele Pasti si a doua zi dupa comemorarea masacrului de la Fantana Alba, interdictie de intrare in Ucraina pentru cinci ani, desi casa sa parinteasca si mormintele parintilor se afla in regiunea Cernauti a fostei republici sovietice. Situatia sa a fost adusa de Civic Media in atentia presedintelui Romaniei si a ministrului de Externe al Romaniei, acesta din urma trimitandu-l sa negocieze cu Securitatea ucraineana (SBU). Cu toate ca Romania, prin conducatorii ei vremelnici, se declara o sustinatoare infocata a integritatii teriotoriale a Ucrainei si a presupusului ei parcurs european si euro-atlantic, statul articificial vecin nu catadicseste sa respecte nici cele mai elementare drepturi ale romanilor, consfintite prin acorduri internationale. Aceasta fie ca sunt la ei acasa, in Transcarpatia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta si Bugeac, Basarabia istorica, fie ca sunt cetateni ai Uniunii Europene, ca Vasile Ilica si alti doi jurnalisti profesionisti, declarati de asemenea “dusmani ai poporului ucrainean” pentru articolele lor despre comunitatea romaneasca din Ucraina, Simona Lazar si Valentin Tigau, de la Jurnalul National si Radio Romania. Sursa: basarabia-bucovina.info
Natalia Ghibrineț, din Basarabia, o aspirantă la jurnalism și militantă activă a Mișcării Civice „Tinerii Moldovei”, prezentă la eveniment, a impresionat cu determinarea sa activă pentru limba și cultura românească pe langă mai vechii lupători pe frontul media Victor Roncea, Corneliu Vlad, Ștefan Hostiuc.
Jurnalista Alina Radu din Chișinău, de la Ziarul de Garda a trecut de bariera distanței și a intrat in direct cu jurnaliștii de la eTransmedia prin Skype împârtășind impresii despre presa de limbă română din Basarabia.
Redacția România Breaking News vă invită sa luați parte la părtășia românească a presei și limbii române care s-a desfășurat la Clubul Țăranului Român prin intermediul înregistrărilor audio pe care le punem la dispoziția Dvs.
Audio: Victor Roncea, Corneliu Vlad si …Premiul „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica
Audio: Vasile Ilica și „românii din Nordul Bucovinei” de Ziua Limbii Romane la Bucuresti
Audio: De Ziua Limbii Romane, cu ocazia decernarii Premiului „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica, Stefan Hostiuc despre momentul cand l-a cunoscut pe Vasile Ilica la Cernauti
Audio: jurnalista Alina Radu in direct de la Chisinau despre presa de limba romana din Basarabia. Convorbire in direct cu colegii jurnalisti de la eTransmedia.ro de Ziua Limbii Romane la Bucuresti – Clubul Taranului Roman. 29 august 2014
Limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite. Acesta a fost și va fi în continuare rolul manifestărilor și onorării Zilei Limbii Române. Redacția R.B.N. Press îi felicită pe toți românii de Ziua Limbii Române dar și pe cei care se implică activ pentru păstrarea vie în conștiințele românești a unor astfel de zile care încetul cu încetul se vor consolida și se vor constitui în repere ale Civilizației și Culturii Românești.
ZIUA LIMBII ROMÂNE la Muzeul Ţăranului Român. Cercetătorul român interzis în Ucraina, veteranul de război nonagenar Vasile Ilica, va inaugura CENTRUL de PRESĂ al ROMÂNILOR de PRETUTINDENI
Autorul: Luciana Pop în Eveniment / 29 august, 2014
Dl. Corneliu Vlad si Dl. Vasile Ilica la Muzeul Ţăranului Român cu Premiul “Mile Cărpenişan” oferit de Civic Media
Institutul Fraţii Golescu invită românii interesaţi de soarta fraţilor lor din jurul României, vineri, 29 august 2014, la ora 18:00, la Clubul Țăranului Român, la deschiderea primului “Chioşc de ziare ale românilor de pretutindeni”. Publicațiile vor fi disponibile pentru a fi consultate până pe data de 12 septembrie 2014.
Cu această ocazie, va fi omagiat şi cunoscutul scriitor, publicist și cercetător nonagenar interzis în Ucraina, veteranul de război Vasile Ilica, care va inaugura centrul de presă de la Muzeul Ţăranului Român, potrivit blog-ului Roncea.ro.
Scriitorul Vasile Ilica, originar din fostul județ Storojinet, actuala regiune Cernăuți, refugiat în Romania după 1944, veteran de război și cercetator al crimelor comise de Armata Roșie și NKVD pe teritoriul provinciilor istorice românești Basarabia și Bucovina, este considerat ”persona non grata” de către autoritățile de la Kiev. În aprilie 2012, acestea i-au refuzat intrarea în Ucraina, la punctul de trecere a frontierei Siret, comunicandu-i-se doar că are interdicție de a pătrunde pe teritoriul statului vecin, scrie site-ul ZiaristiOnline.
Vasile Ilica crede că interdicția de a intra în Ucraina este urmarea unei prezentări științifice pe care a încercat să o susțină în martie 2011, când, la Cernăuți, Societatea “Golgota” a organizat un simpozion pentru comemorarea a 70 de ani de la Masacrul de la Fântâna Alba. Autoritățile nu i-au permis să prezinte volumul “Momente din istoria zbuciumată a Bucovinei – Episodul: Nordul Bucovinei – zona de ocupație a URSS în perioada 1940-1991” -, pe motiv că titlul cărții și conținutul ei “au caracter provocator”.
Colegii de la Spinul Bihorean, care au fost un adevarat varf de lance in campania pentruSalvarea Arhivelor Nationale din gheara maghiara, imi fac onoarea sa ma bage in seama, drept pentru care le multumesc. “UDMR a pierdut” – un articol de
Sorin Sotoc / Spinul Bihorean
Minuni se mai întâmplă! UDMR a pierdut o bătălie iar şantajul politic care a determinat trocul Uniunii cu Puterea, pentru promulgarea unui proiect de lege ce-ar fi dus la destrămarea Arhivelor Naţionale, prin retrocedarea unei bune părţi din fondul arhivistic naţional către bisericile maghiare, a căzut. Deocamdată…
Curtea Constituţională a României a respins proiectul de lege privind modificarea Legii Arhivelor Naţionale, ca fiind neconstituţional. Decizia judecătorilor a survenit în urma contestaţiei unui grup de deputaţi ai Opoziţiei, oripilaţi că un astfel de proiect legislativ a putut fi adoptat de Camera Deputaţilor, devenită cameră decizională după ce legea a trecut de Senat. Înainte de a fi trimisă spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu, legea a fost contestată la Curtea Constituţională a României printr-un document semnat de 116 deputaţi aparţinând coaliţiei parlamentare PSD–PNL.
Justiţia a decis
Curtea Constituţională a respins legea care, o dată intrată în vigoare, ar fi produs efecte ireparabile, prin crearea posibilităţii ca o bună parte din fondul arhivistic naţional să poată fi retrocedat în natură bisericilor care au creat acele documente. Cum, timp de peste 800 de ani, în Ardeal biserica suverană era cea maghiară, în speţă Biserica Romano-Catolică, cu putere absolută chiar şi peste voievod, este evident că retrocedarea ar fi favorizat bisericile maghiare care ar fi pus astfel mâna pe documente, de o valoare inestimabilă, care dovedesc continuitatea poporului român în spaţiul transilvan. „Curtea Constituţională, în unanimitate, a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 este neconstituţională, întrucât a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului (…). Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru”, se arată în comunicatul remis în 7 decembrie de Curtea Constituţională.
Spinul a avut dreptate
Decizia judecătorilor Curţii Constituţionale nu vine decât să întărească ceea ce „Spinul” a relevat în articolele scrise pe marginea subiectului destrămării arhivelor naţionale. „Spinul” a tras un semnal de alarmă vizavi de neconstituţionalitatea acestui proiect legislativ, pentru că forma în care el a fost votat de Senat nu coincide cu cea adoptată de Camera Deputaţilor. Iar, completările operate în Cameră nu sunt de formă (care ar trebui ajute la funcţionalitatea aplicabilităţii legii), ci sunt modificări de fond. Adică, ele creează cu totul alt cadru legal decât cel votat în Senat. Deci, în mod firesc, după adăugirile operate în Camera Deputaţilor, acestea trebuiau revotate şi de Senat. Aceste adăugiri au fost operate la iniţiativa deputatului UDMR Márton Árpád-Francisc, cu complicitatea PDL, şi sunt exact cele care creează posibilitatea retrocedării arhivelor excelziastice către bisericile maghiare.
Nu s-a terminat!
Jurnalistul Victor Roncea, editor al publicaţiei „ZiaristiOnline.Ro”, e de părere că lupta pentru păstrarea integrităţii Arhivelor Naţionale, în forma lor actuală, este departe de a se fi sfârşit. „Pentru mine personal, lupta pentru salvarea Arhivelor Naţionale de la dezintegrare şi izbânda de moment de la Curtea Constituţională a demonstrat încă o dată că cel ce luptă chiar şi singur, pentru adevăr, pentru trecutul, prezentul şi viitorului neamului său, va învinge, până la urmă, negreşit”, a declarat Roncea, în exclusivitate pentru „Spinul bihorean”. „A contat foarte mult coagularea rapidă a celor ce simt româneşte din mediile academice, universitare, jurnalistice, dar şi a românilor care se simt trădaţi de clasa politică şi au simţit nevoia solidarizării prin acest simplu dar atât de important gest: o semnătură. O semnatură care, în condiţiile actuale, te expune unor riscuri. Există o mafie anti-românescă foarte bine conturată. Să nu ne amăgim! Arhivele au scăpat de la destrămare momentan. Repet; mă aştept la o nouă tentativă de asasinare a lor în Parlament, dar ele ramân oricum strânse într-o gheară maghiara dar nu numai, dacă observăm că la conducerea instituţiei în cauză se afla doi anti-români: sectantul Dorin Dobrincu, prepusul lui Volodea Tismăneanu şi un anti-ortodox declarat, şi aghiotantul lui, ungurul Nagy Mihály Zoltán. Este bine de luat aminte la faptul ca principalele instituţii naţionale care implică Arhivele Naţionale – poate cel mai important patrimoniu al României – sunt căpuşate de o minoritate de câteva procente din populaţia României. În faţa politicii maghiare agresive de infiltrare, ocupare şi acaparare a instituţiilor Statului Român pare să nu mai stea nimeni şi nimic. Iată că s-a ridicat o mână de români, de la urmaşii căpitanului Avram Iancu, la cei ai lui Ştefan şi Ţepeş, care le-au pus capacul în cap, pe oala lăsată să fiarbă la foc mic de peste 20 de ani, de către o clasă politică, aşa cum am spus, de-a dreptul trădătoare. Să vedem cum se vor simţi trădătorii de neam şi ţară când le va exploda direct în faţă gulaşul maghiar. Iar trebuie să venim noi să stingem focul, după vorba lui Petre Ţuţea (foto): „Cu ungurii nu putem avea probleme militare: dacă dăm drumul la toţi caii din Ardeal, fără călăreţi, în două ceasuri se pişă în Budapesta”.
„Spinul bihorean” a fost singura publicaţie din Bihor şi una dintre puţinele din România care a tranşat problema revizuirii şi modificării Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996. Criticile opoziţiei parlamentare s-au pliat pe o iniţiativă la care au raliat oameni de cultură, jurnalişti, asociaţii civice şi sindicale, români din ţară şi diasporă, coalizaţi într-un demers fără precedent în isoria României, demascând că această lege aduce atingere chiar siguranţei naţionale. Iniţiativa s-a concretizat, iniţial, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Traian Băsescu, căruia i se cerea să nu promulge legea „restituirii arhivelor confesionale către creatorul lor”, pentru salvarea Arhivelor Naţionale. Acum, prin intervenţia Curţii Constituţionale, Traian Băsescu a fost salvat de la o posibilă mare dilemă: să decidă dacă destrămarea Arhivelor Naţionale e în favoarea Statului Român şi să promulge legea, ori să nu o promulge, trădând astfel interesele de moment ale PDL, partidul ce l-a promovat preşedinte.
Pretenţiile UDMR
Proiectul pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 a fost iniţiat de UDMR, care a propus, la articolul 19, un amendament ce prevede că „documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României odată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naţionale şi/sau ale serviciilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate în custodie sau preluate în mod abuziv de la cultele religioase”, menţionează Mediafax.
Victoria normalităţii
„Era normal să fie aşa!”, a declarat pentru „Spinul” depuatul PNL Bihor Lucia Varga. „Proprietatea românilor este prioritară pentru liberali. Oamenii politici trebuie să înţeleagă că ei reprezintă interesele cetăţenilor, iar dacă cetăţenii vin şi ei în susţinerea oamenilor politici, aceasta este o acţiune salutară şi normală în democraţie.
Vizavi de modul în care PDL acceptă şantajul politic al UDMR şi susţine iniţiativele acesteia, nu Uniunea este de vină, ci doar PDL”, crede Lucia Varga.
Radu Moraru la 10 TV de Ziua Libertatii Presei, cand Civic Media a decernat Premiul Mile Carpenisan pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism: “Rad usor amar, pentru ca, incet-incet, cei mai premiati ziaristi vor fi ori free-lanceri, ori pe internet, ori pe bloguri, ori… (ca Mile Carpensian). Eu ma intreb – de multi ani ma intreb – oare eu cat voi mai rezista? Stiu ca se sapa puternic, de ani de zile… Ce trist: toate jegurile, toate lichelele si jafurile care iau bani multi si, pe masura ce fac servicii, iau bani si mai multi, aia prospera, au tupeu!… Cred ca singura solutie – pentru o presa curata – este sa facem o cheta publica. Poporul sa finanteze acest proiect si sa fie actionar direct!… Stiti de de ce? Eu m-am lamurit: nici un mogul nu vrea sa investeasca intr-o presa independenta. Nu vrea nimeni – dintre moguli – Adevarul!”
Jurnalistul oradean publica pe blogul sau recursul aberant al pastorului infidel (vezi Documentul aici sau in baza acestui text) si comenteaza:
“Iată care sunt argumentele, după mine mustind de ură, pe care vicepreşedintele Parlamentului European, Tokes Laszlo, le-a expus în recursul formulat faţă de procesul pierdut deja, legat de un articol publicat de mine în Ghimpele.
Toata ca toate, eu un singur lucru nu pot să pricep, dincolo de logoreea democratică, europeană… e totuşi posibil ca vicepreşedintele PE să târască la infinit în tribunale un ziarist şi nimeni să nu-i spună măcar că nu se cade să facă asta?!
Am zis hop! Şi s-ar părea că n-am sărit. N-am trecut de hopul teribil care a fost şi, iată, este încă procesul cu Tokes Laszlo.
Azi am aflat că, după calculele mele, în afara termenului de 15 zile în care putea să declare recurs, vicepreşedintele Parlamentului European a făcut demersuri pentru ca acest proces absurd, în care m-a târât, cred eu, fără nicio vină, să continue.
Tenacitatea în a face rău de care dă dovadă această (fostă) faţă bisericească e demnă, zic eu, de o cauză mai bună decât un război împotriva jurnaliştilor care nu-i sunt pe plac excelenţei sale.
Dacă, în primă instanţă, am crezut că e dreptul d-lui Tokes să îşi apere imaginea, pe care aş fi lezat-o, acum, cred, sunt îndreptăţit să mă simt persecutat de însuşi vicepreşedintele Parlamentului European. Ar putea să pară o onoare, un titlu de glorie… dar nu e. Nu mă simt deloc confortabil la gândul că am să fiu obligat să îmi reiau peregrinările periodice pe la tribunal. Pentru mine nu e deloc o plăcere. S-ar părea că îmi lipseşte plăcerea de a mă opune răului.
Un asemenea demers juridic, în Europa, unde dl. Tokes se prezintă ca un mare democrat, e de neconceput. Şi (culmea!) asta vine tocmai din partea lui, cavalerul fără teamă şi prihană al drepturilor omului. Oare libertatea de expresie nu mai face parte din drepturile fundamentale ale omului?! Nu se mai poartă la Bruxelles, libertatea presei?
Omagiu lui Mile Carpenisan. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!de VRTV Premiul Mile Carpenisan pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism a fost decernat anul acesta, de Ziua Libertatii Presei, jurnalistilor Cristian Botez, reporter de razboi free-lancer, si lui Florin Budea, ziarist profesionist din Oradea. Ambii s-au remarcat in perioada 2010 – 2011 prin curaj si profesionalism in exercitarea si apararea profesiei de jurnalist.
Cristian Botez, nascut in 1965, este jurnalist din 1991, specializat în reportaje de eveniment, criminalistică şi corespondenţe de război dar si scriitor si fotograf profesionist. Ca free-lancer si reporter de razboi, a plecat, asadar, pe cont propriu, fara nici o protectie a unui trust de presa, in Egiptul revoltat, relatand “live” din mijlocul manifestantilor din Piata Al Tahiri, prin mijloace neconventionale de new media, ca Facebook si Twitter, si pe blogul sau, fiind apoi preluat in direct de HotNews si emisiunea Nasul a lui Radu Moraru si publicat de ziarul Timpul si Ziaristi Online. La numai o luna, imediat dupa dezastrul din Japonia, in timp ce toti corespondentii de presa straini paraseau tara de frica radioactivitatii, Cristi Botez a pornit “doar cu sacul cu aparate foto si camera in spate si cu un minim de suzbistenta“, pentru a relata de la fata locului pe blogul sau si pentru portalurile care au fost interesate in corespondentele sale profesioniste si, totodata, terifiante. Ca multi altii din elita mass media romanesti ruinata de politica agresiva a “mogulilor”, nu se gaseste un loc al sau in presa, probabil din motive de “super-calificare”.
Florin Budea, jurnalist profesionist in Oradea si, la fel ca si Cristi Botez, participant direct la evenimentele din decembrie 1989, dar ca militar aflat in dispozitiv in Piata Revolutiei din Bucuresti, s-a trezit dat in judecata de vicepresedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, pentru un articol bine documentat, cu titlul “Tokes – Angajatul Securitatii”. Jurnalistul oradean, care s-a aparat singur la proces, s-a aratat dezamagit de faptul ca fostul episcop reformat nu a ezitat sa se foloseasca de falsuri doar pentru a obtine condamnarea sa si ca “daunele morale” imense pe care le-a solicitat – de 70.000 de lei – reprezinta aceeasi suma pe care a pretins-o, fara reusita, si din partea jurnalistei Alison Mutler de la Associated Press. “Prefer sa fac puscarie decat sa-i platesc asemenea daune preacinsititului episcop”, scria Budea pe blogul sau. La ultimul termen al procesului Federatia MediaSind a intervenit in apararea jurnalistului. De Ziua Libertatii Presei, jurnalistul a aflat ca Judecatoria Oradea a respins actiunea europarlamentarului ungur si sentinta a ramas definitiva, ceea ce deschide o noua perspectiva asupra “acoperirii” si “inalbirii” lui Laszlo Tokes de catre CNSAS.
Pentru curajul si profesionalismul dovedit de cei doi jurnalisti, unul pe fronturi externe altul pe fronturi interne, Civic Media, girata de decanul asociatiei, veteranul presei romanesti si cunoscutul analist de politica internationala Corneliu Vlad, a hotarat decernarea Premiului Mile Carpenisan, editia a doua, lui Cristian Botez si Florin Budea.
“Sunt deopotrivă onorat şi emoţionat de primirea acestui premiu. Deşi am lucrat ca ziarişti în oraşe diferite, m-am simiţit foarte legat de Mile Cărpenişan, şi nu doar pentru că am avut preocupări jurnalistice foarte apropiate -amintesc doar de războaiele din ex-Iugoslavia, ci şi pentru că, la un moment dat, am fost colegi la aceaşi televiziune. Nădăjduiesc ca acest premiu să rămână un reper în presa românească spre cinstirea memoriei bunului nostru prieten Mile”, a declarat Cristian Botez la aflarea vestii.
La randul sau, Florin Budea ne-a transmis: “Sunt mai mult decat coplesit! Nu cred ca merit premiul ce poarta numele unui mare, mare jurnalist. Va multumesc! A fost greu, marturisesc ca uneori mi-a fost teama in timpul procesului, dar – pana la urma – a meritat. Stiu ca o parte din aceasta onoare vi se datoreaza fiindca voi, indraznesc sa spun colegii mei, ati fost cel mai aproape de mine! Va multumesc! Dumnezeu sa-l odihnească în pace pe Mile si sa-i aline familia indoliata!”
Premiul, in valoare de 1000 de euro si impartit anul acesta intre Cristian Botez si Florin Budea, este acordat de Asociatia Civic Media in parteneriat media cu portalul Ziaristi Online.ro si cu sprijinul Urban Security Force – Servicii de Paza si Protectie.
Anul trecut, la 40 de zile de la trecerea la cele vesnice a jurnalistului de front Mile Carpenisan, un grup de initiativa format din ziaristi si prieteni ai sai a luat hotarârea sa ii omagieze trecerea pe acest pamânt prin instituirea unui Premiu anual pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, care sa poarte numele celui care ramâne un reper al jurnalismului de front – indiferent ca acesta este deschis in fosta Iugoslavie, Irak, Libia sau România.
De Ziua Libertatii Presei, 3 Mai 2010, jurnalistii de la Civic Media au lansat site-ul https://inmemoriam-milecarpenisan.ro/ si au decernat Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj in Jurnalism unui coleg din presa care pe parcursul anului trecut a dovedit, ca si Mile, ca pentru a transmite un reportaj sau a aduce adevarul de pe “teren” la cunostinta opiniei publice este in stare sa-si riste, intr-o situatie extrema, chiar si libertatea. Primul jurnalistul premiat a fost Dan Nitescu de la Antene, care s-a remarcat in timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 din Basarabia, prin curaj si profesionalism, in slujba adevarului, relatand din mijlocul manifestantilor anticomunisti in conditiile in care era urmarit pentru expulzare de catre autoritatile fostului regim represiv de la Chisinau.
Mama lui Mile Carpenisan ne-a marturistit ieri, emotionata, cum anul trecut, inainte ca Dan Nitescu sa primeasca premiul, la parastasul de 40 de zile al ziaristului rapus atat de tanar, fostul sau coleg de la Antene s-a asezat in genunchi in camera lui Mile, uitandu-se la toate diplomele acestuia si exclamand: “Doamne, voi primi si eu vreodata o asemenea diploma?”. Ruga i-a fost, iata, indeplinita, chiar prin Mile, ne-a spus, binecuvantant actiunea noastra, mama jurnalistului timisorean distins post-mortem cu Ordinului Naţional «Serviciul Credincios» în grad de Cavaler, fratele nostru Mile Carpensian, a carui memorie o vom cinsti cu onoare spre a servi drept exemplu generatiilor viitoare de jurnalisti romani.
De Ziua Libertatii Presei, 3 mai, ziaristul Florin Budea din Oradea a constatat ca sentinta pronuntata luna trecuta in procesul pe care i l-a intentat vicepresedintele Parlamentului European, agentul Laszlo Tokes, a ramas definitiva si irevocabila. Este un cadou bun pentru toata presa romana, si nu numai. Detalii la Ziaristi Online: Laszlo Tokes a pierdut procesul cu jurnalistul Florin Budea. Vicepresedintele Parlamentului European ramane “Angajatul Securitatii”. Sentinta, eliberata de Judecatoria aflata in Oradea chiar la capatul strazii Eminescu – jurnalistul si romanul absolut – si ramasa definitiva, conform Just.ro, o punem la dispozitie pentru toti ziaristii liberi, mai jos:
Iata totusi ca Justitia romana a stiut sa puna capat acestui atac la libertatea presei: saptamana trecuta Laszlo Tokes a pierdut procesul cu jurnalistul Florin Budea, la fel dupa cum l-a pierdut in urma cu 10 ani si pe cel cu Alison Mutler, corespondenta Associated Press, care il acuza de aceleasi fapte murdare.
Florin Budea marturiseste peblogul sau: Mai bine faceam inchisoare decat sa-i dau bani lui Laszlo Tokes
Astazi are loc la Oradea un nou termen in procesul Laszlo Tokes vs Libertatea Presei
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu hărţuirea jurnalistului Florin Budea de către vicepreşedintele Parlamentului European, Laslo Tőkés, pentru un articol publicat în săptămânalul orădean “Ghimpele de Bihor”. Materialul jurnalistic incriminat s-a intitulat „Tőkés, angajatul Securităţii”.
Potrivit sesizării transmise Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, autorul prezintă o serie de mărturii şi materiale pe baza cărora şi-a întemeiat afirmaţia. Florin Budea susţine că „titlul vrea să scoată în evidenţă faptul că Securitatea a intervenit pentru reangajarea d-lui Tőkés, nu că acesta ar fi fost lucrător al poliţiei politice. În plus, articolul însuşi, scris cu respectul cuvenit funcţiei pe care o deţine azi dl. Tőkés, nu este altceva decât o relatare anecdotică, nicidecum un material acuzator sau calomnios”.
De menţionat că autorul a insistat să obţină o reacţie a domnului Tőkés cu privire la informaţiile prezentate în articol. Acesta, însă, a refuzat să răspundă cererii scrise a jurnalistului înregistrată la Biroul parlamentar din Oradea, preferând să ceară in instanţă o sumă exagerată în cuantum de 70.000 RON, pentru prejudicii aduse imaginii sale. De altfel, Laszlo Tőkés a pierdut un proces similar intentat jurnalistei britanice Alison Mutler, corespondentul Associated Press in România, căreia i-a cerut aceeaşi sumă.
Potrivit jurisprudenţei CEDO în materie, relevată cu titlu de principiu în cauza Handyside contra Regatului Unit, „libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice şipriveşte nu numai informaţiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar şi pe cele care contrariază, şochează sau neliniştesc; aceasta este exigenţa pluralismului, a toleranţei şi a spiritului de deschidere într-o societate democratică. (…) Presa are datoria să transmită informaţii şi idei cu privire la chestiunile de interes public. Obligaţiei presei de a răspândi astfel de informaţii şi idei, i se adaugă dreptul publicului de a le primi”.De asemenea, Curtea „nu acceptă opinia (…) potrivit căreia obligaţia presei ar consta numai în răspândirea informaţiilor, în timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al cititorului”.
„Cele mai importante argumente care susţin cauza jurnalistului sunt demonstrarea bunei credinţe şi a probei verităţii, stipulate clar în legislaţia CEDO. Având în vedere că acesta a insistat să obţină opinia reclamantului faţă de informaţiile pe care le deţinea, nu putem vorbi de o rea-credinţă din partea jurnalistului. În acelaşi timp, prezentarea în articolul incriminat a mărturiilor surselor de informare, pot face proba verităţii în orice proces din lume”,afirmă Cristi Godinac, preşedinte al FRJ MediaSind.
Având în vedere evidenţa acestor argumente europene privind libertatea de expresie, precum şi posibilitatea apariţiei unui precedent periculos împotriva dreptului constituţional al publicului de a fi informat, FRJ MediaSind consideră că soluţionarea pe cale amiabila a cazului Florin Budea, jurnalist profesionist premiat pentru excelenţă în mass media, ca singura soluţie viabilă pentru buna funcţionare a instituţiilor democratice în România.
May 3rd, 2015 
VR 
Asociaţia Civic Media, organizaţie neguvernamentală cu o activitate civică de 15 ani, continuă tradiţia acordării Premiului “Mile Cărpenişan” pentru curaj şi excelenţă în jurnalism, de Ziua Libertăţii Presei, In Memoriam bunul nostru coleg plecat prea repede la Domnul, jurnalistul de front Mile Cărpenişan. Laureaţii de până acum sunt Dan Niţescu, Cristian Botez, Florin Budea, Corneliu Vlad, Dan Tanasă şi veteranul Vasile Ilica. Pe 5 mai, odată cu lansarea Raportului despre Libertatea Presei în România, vom anunţa noul laureat.
Posted in 
Tags: 
