Biserica Ortodoxă Română sprijină inițiativa mirenilor pentru amendarea Constituției în sensul precizării că familia este constituită prin căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie.
Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, transmis vineri AGERPRES, Sfântul Sinod a luat act cu apreciere de inițiativa cetățenească pentru amendarea articolului 48 din Constituția României în sensul precizării că familia este constituită prin căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie.
“Această inițiativă a mirenilor aparținând mai multor culte este sprijinită de Biserica Ortodoxă Română, pentru că exprimă învățătura acesteia despre familie, precum și poziția sa constantă din punct de vedere juridic”, precizează comunicatul.
În altă ordine de idei, Sfântul Sinod a reînnoit apelul de ajutorare a comunităților parohiale cu venituri reduse, în special din mediul rural, de către parohiile cu posibilități financiare mai mari, precum și de identificare a unor noi modalități și mijloace de întrajutorare frățească.
Sfântul Sinod a solicitat eparhiilor să examineze impactul pe care îl au noile reglementări privind sprijinul acordat de stat cultelor recunoscute din România asupra activităților edilitare și social filantropice ale Bisericii.
Totodată, Sfântul Sinod a încredințat mandatul său patriarhului Daniel pentru susținerea poziției Bisericii Ortodoxe Române la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, care va avea loc între 22 și 28 ianuarie, la Centrul de conferințe al Patriarhiei Ecumenice de la Chambesy (lângă Geneva, Elveția).
“Scopul acestei sinaxe este de a evalua și valida textele propuse spre aprobare la viitoarea întrunire a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, anunțată pentru luna iunie 2016, în preajma sărbătorii Rusaliilor”, precizează comunicatul de presă.
Prima ședință de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din acest an a avut loc joi, sub președinția patriarhului Daniel.
Colectarea în termen de 6 luni a minim 500.000 de semnături valide, de la cetățeni cu drept de vot, împărțiți în minim jumătate din județele țării, cel puțin 20.000 de semnături de fiecare județ.
Depunerea semnăturilor și a dosarului de revizuire la Parlament – termen 24.05.2016
Procedura prealabilă de avizare a Curții Constituționale, urmată de votarea în Parlament a propunerii legislative.
Referendumul și validarea acestuia de către Curtea Constituțională
Implementarea modificării art. 48, alineat 1, de către Parlamentul României, validată de poporul român.
Nota mea, VR: Constituţia României: “Nimeni nu este mai presus de Lege”. Nici chiar Curtea Constituţională! BOR ar trebui sa gaseasca modalitatea de a contesta aberaţia Curţii Constituţionale, o instituţie formată din oameni, unii cu bube-n cap, alţii la dosar…
FSLI: Decizia Curții Constituționale privind ora de religie în școli produce repercusiuni asupra elevilor și profesorilor
Decizia Curții Constituționale privind ora de religie în școli, publicată în Monitorul Oficial în data de 23 ianuarie, produce repercusiuni atât asupra elevilor, cât și asupra profesorilor care predau această disciplină, consideră Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), potrivit unui comunicat remis, joi, AGERPRES.
Foto: (c) Sorin LUPȘA / Arhiva AGERPRES
‘Modificările care au loc în timpul anului școlar dau peste cap sistemul de învățământ. Elevii care nu vor opta pentru frecventarea orei de religie pot rămâne nesupravegheați, iar unii profesori își pierd locul de muncă la jumătatea anului școlar. Nu întâmplător a fost introdus în Legea Educației Naționale un articol, conform căruia orice modificare intră în vigoare la începutul anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege’, a declarat președintele FSLI, Simion Hăncescu.
Potrivit acestuia, parlamentarii din cele două comisii de învățământ din Senat și Camera Deputaților, împreună cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării Științifice, trebuie să găsească o soluție la această problemă, aplicabilă până la finalul acestui an școlar, și o altă soluție care să reglementeze statutul orei de religie începând cu anul școlar 2015-2016.
“Este important și ce se va întâmpla cu elevii care nu optează pentru ora de religie, în timp ce colegii lor participă la curs. Acest lucru trebuie reglementat tot de legiuitor”, se mai spune în comunicat.
Conform subsecretarului de stat în Ministerul Educației, Liliana Preoteasa, ministerul a solicitat inspectoratelor școlare să informeze părinții că, pentru participarea copiilor la ora de religie, trebuie depusă o cerere până la data de 6 martie.
Aflaţi din nou în toiul alegerilor, cu puţine speranţe de mai bine în ordinea lumească a lucrurilor, ne-am gândit să facem un fel de radiografie a societăţii româneşti din ultimii douăzeci şi patru de ani. Cum de-am ajuns aici? Unde s-a greşit? Ce se mai poate face?
Vineri, 28.11.2014, la Tribunalul Bacău, a fost admisă cererea prin care Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu a cerut anularea Hotărârii emise de Consiliului Local Tîrgu Ocna privind retragerea “Titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului Tîrgu Ocna” – acordat postmortem lui Valeriu Gafencu.
Azi am fost din nou la Tribunal in cazul Contestarii Partidului Forta Civica (ex Partidul Crestin) inscris ilegal in procesul electoral al europarlamentarelor cu Mihai Razvan Ungureanu ca cathar cap de lista. Totul a inceput cam maro, de ieri, de cand am depus Contestatia, cu cautarea de catre cadrele specializate a unor chichite care sa conduca la anularea Contestatiei. Mi se cerea sa produc in doua ore un act notarial care necesita prezenta catorva membri ai Asociatiei Civic Media. Cum nu sunt chiar dictator ca sa-mi somez colegii sa vina la notar cand pocnesc din degete iar prietenele mele notarite oricum au birourile intr-o zona mai relaxata a orasului, m-am prezentat cu actele Asociatiei si Codul de Identificare Fiscala, documente care dovedesc in orice colt al lumii civilizate existenta personalitatii juridice, caci fara hotararea de inscriere a unei asociatii nu primesti codul de inregistrare. Logic, nu? Dar cum n-a fost suficient am redepus Contestatia in nume personal, ca orice simplu cetetean. S-a judecat azi, cu argumentele mele incontestabile, expuse mai jos. Din prima, procurorul sedintei, Voicu Cezar Sorin, cu un zambet malitios pe fata, a decretat ca “actiunea trebuie respinsa ca neintemeiata”. Rabdator, am asteptat si dreapta judecata a presedintei completului de instanta, Rîşnoveanu Gabriela. Aceasta insa a dat cu copy-paste dupa malitiosul de serviciu: “actiunea se respinge ca neintemeiata”. Nu stiu de ce mai exista Curte Constitutionala in tara asta, Parlament si alte Autoritati publice platite din banii nostri, daca legile si deciziile emise de acestea sunt “neintemeiate”. N-am putea face o economie? Sau poate unii judecatori si procurori sunt cam in plus? Dvs ce ziceti? Este posibil, oare, ca Justitia sa se faca prin apasarea pe butoane in Romania, tara membra a UE?! Cititi mai jos si judecati singuri, mai ales daca nu sunteti legati prin niste fire mai mult sau mai putin invizibile de cine stie ce entitati straine de Romania. Oricum, mergem mai departe, la Curtea de Apel. Acolo, poate, cine stie?, printr-un scurtcircuit divin, gasim ceva dreptate.
PS1: Ma bucur ca eu am fost chestionat ca la Securitate, desi nu candidez pe banii poporului nicaieri, in schimb BEC-ul nu si-a gasit timp sa verifice o chestiune minimala: “Ma, astia care vin pe-aici cu semnaturi de 10 ori mai multe decat membrii partidului, sunt inscrisi la Tribunal sau nu? Chiar exista sau sunt partide de studio TV?” Dar, cu cine a trebuit, BEC-ul a contestat. “In numele Legii”. E vorba de contestarea vehementa a catorva candidati independenti neracordati vreunor butoane pentru ca – ascultati aici – nu si-au numerotat paginile altfel deja numerotate (probabil trebuiau numerotate de la dreapta la stanga 🙂 ) sau au scris la finalul listelor perfect valabile “subsemnatul…”, cu toate datele de identificare si semnatura olografa, in loc de “intocmit de…”. Te crucesti!
PS 2: Ii rog pe colegii mei de generatie, dintre care unii tocmai au fost recompensati de la Cotroceni cu cateva stele in plus pentru activitatea lor in slujba sigurantei nationale a Romaniei, sa verifice daca persoanele care ma insotesc la plimbare in ultimele zile sunt bugetare, caz in care sugerez, pentru economia de care vorbeam, sa mi se lase o adresa de contact pentru a putea transmite programul meu zilnic inca de la primele ore ale diminetii. In caz contrar, solicit public identificarea membrilor acestei structuri paralele organelor statului si monitorizarea personajelor in cauza. Sper ca nu este vorba de Noua Politie Politica, nu?
DOMNULE PRESEDINTE,
CONTESTATIE
impotriva Deciziei Biroului Electoral Central de validare a candidaturilor Partidului Forta Civica din data de 02.04.2014, pentru ca prin Hotararea pe care o veti pronunta sa constatati:
1) Partidul Forta Civica nu este un partid legal constituit, raportat la dispozitiile art. 27 din L.14/2003, Decizia nr. 71/2005 a Curtii Constitutionale si Adresele nr. 1980/26.02.2014 si nr. 2497/19.03.2014 ale Autoritatii Electorale Permanente;
2) Partidul Forta Civica nu are dreptul de a participa si a depune lista de candidati pentru alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014, nefiind un partid legal constituit, motiv pentru care va rugam sa constatati ca lista de candidati a acestui partid este lovita de nulitate absoluta, urmand sa dispuneti ca Partidului Forta Civica sa i se interzica participarea la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014.
MOTIVE
1. In fapt, potrivit art. 27 din L 14/2003, Legea partidelor politice, ”In fiecare an preelectoral partidele politicesunt obligate sa isi actualizeze listele de membri, cu respectarea cerintelor prevazute la art. 19 alin. (3) si (4). Listele vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie a acelui an”. In speta, Partidul Forta Civica nu a respectat cerintele legii si nu si-a actualizat listele de membri in conditiile legii, asa cum rezulta din Registrul partidelor politice al Tribunalului Bucuresti.
2. Prin Decizia nr. 71/2005, Curtea Constitutionala a Romaniei a dispusinterpretarea oficialaa art. 27 din L 14/2003, general obligatorie: ”Curtea retine ca dispozitiile art. 27 din Legea nr. 14/2003, potrivit carora ” in fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate sa isi reactualizeze listele de membri, cu respectarea cerintelor prevazute la art. 19 alin. (3) si (4). Listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie a acelui an” au fost adoptate in conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora ”Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii”, fara a aduce atingere prevederilor constitutionale, dispozitiilor din actele internationale invocate de autorul exceptiei. Scopul acestor prevederi legale este confirmarea, in fiecare an preelectoral, a indeplinirii uneia dintre conditiile obligatorii ce privesc infiintarea partidului politic, si anume existenta numarului minim al membrilor fondatori si dispersia teritoriala a acestora. Pe cale de consecinta, Curtea Constitutionala a respins respectiva exceptie ca neintemeiata.
Decizia nr. 71/2005 a CCR, general obligatorie, se coroboreaza cu art. 16 (1) din L 33/2007 ”Pot propune liste de candidati numai partidele politice (…) legal constituite”, in sensul ca pot propune liste de candidati numai partidele politice care, potrivit art. 27 din L 14/2003, in anul preelectoral au confirmat indeplinirea conditiei obligatorii ce priveste infiintarea partidului politic, si anume existenta numarului minim al membrilor fondatori si dispersia teritoriala a acestora” . Altfel spus, partidele care nu au indeplinit conditia prevazuta de art. 27 din L 14/2003 nu sunt legal constituite si nu pot depune liste de candidati la alegerile din anul electoral.
Luand act de situatia de drept expusa mai sus, va rugam sa admiteti prezenta contestatie.
3. Deasemenea, o alta interpretarea oficiala a art. 27 din L 14/2003, dar si a prevederilor L 33/2007, a fost dispusa de Autoritatea Electorala Permanenta, dupa cum urmeaza. AEP, sub semnatura Presedintului institutiei, Ana Maria Patru, a emis doua Adrese de raspuns catre o asociatie civica, pe care le atasam, sub nr. 1980/06.03.2014 si nr. 2497/19.03.2014.
In prima Adresa, nr. 1980/06.03.2014, AEP dispune, motivand temeinic, faptul ca ”Luand in considerare faptul ca in anul 2014 urmeaza sa aiba loc alegeri la termen pentru Parlamentul European, precum si pentru Presedintele Romaniei, rezulta ca anul 2013 este an preelectoral in intelesul prevederilor art. 27 din Legea nr. 14/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare” . Astfel, motivatia facuta publica in presa de conducerea PFC pentru faptul ca nu si-a actualizat lista de membri fondatori, potrivit art. 27 din L 14/2003, din cauza ca sintagma an preelectoral din L 14/2003 ar face referire numai la alegerile locale si cele parlamentare, iar nu la alegerile europarlamentare, este eronata si nu poate fi luata in considerare, dispozitiile art. 27 din L 14/2003 fiind aplicabile in speta.
In a doua Adresa, nr. 2497/19.03.2014, AEP reitereaza interpretarea oficiala si obligatorie din prima Adresa, in sensul ca anul 2013 este an preelectoral, iar, pe de alta parte, dispune si o alta interpretare oficiala ”partidele politice aveau obligatia de a-si actualiza listele de membri si a le depune la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie 2013”. Prin aceasta interpretare oficiala, AEP confirma inca doua situatii de drept: prima, ca partidele sunt obligate sa depuna listele reactualizate cu membri, a doua ca termenul de 31 decembrie 2013 este termen de decadere.
Instanta, luand act si de Adresele AEP, pe care le atasam interpetarii oficiale ale legii, va dispune admiterea contestatiei noastre.
4. Partidul Forta Civica a incercat sa acopere situatia de nelegalitate, depunand la Registrul partidelor politice al Tribunalului Bucuresti o lista reactualizata a membrilor, dar la data de 01.04.2014. Situatia de nelegalitate nu poate fi insa acoperita din urmatoarele motive:
a) Termenul legal pentru depunerea listelor actualizate ale membrilor de 31 decembrie 2013 este termen obligatoriu legal, fiind termen de decadere, situatie care rezulta din continutul art. 27 din L 14/2003, dupa cum urmeaza:
– mai intai, textul vorbeste despre obligatia partidelor de a depune listele actualizate in anul preelectoral, an care se incheie la 31 decembrie 2013.
– pe de alta parte, este evident ca legiuitorul a dispus intr-un mod imperativ, folosind sintagma partidele politice sunt obligate…;
– deasemenea, acesta este si sensul textului legal, imperativ, per a contrario insemnand ca partidele pot depune oricand chiar si in timpul anului electoral sau in orice alt an sau la orice alta data, ceea ce este non-sens, in contradictie cu textul legal. Intr-o asemenea situatie art. 27 din L 14/2003 ar deveni neaplicabil;
– termenul este obligatoriu si de decadere si prin aplicarea principiului general de drept potrivit caruia legea se interpreteaza in sensul aplicarii, iar nu al neaplicarii ei.
b) PFC a depus lista reactualizata a membrilor la data de 01.04.2014, adica ULTERIOR DATEI LEGALE LIMITA pentru depunerea listei de candidati la BEC, si anume 26.03.2014, potrivit L 33/2005 si calendarului electoral oficial. Prin urmare, cu atat mai mult, respectiva depunere nu poate avea consecinte juridice, deoarece LA MOMENTUL DEPUNERII LISTELOR DE CANDIDATI in interiorul termenului legal – pana la 26.03.2014, PFC NU ERA PARTID LEGAL CONSTITUIT si nu depusese nici listele actualizate de membri la Tribunalul Bucuresti (depuse la 01.04.2014, asa cum am aratat, ulterior termenului de 26.03.2014). Instanta va lua in considere situatia PFC la data de 26.03.2014 – termenul limita de depunere a candidaturilor, iar nu data de 01.04.2014 – data depunerii listelor reactualizate de membri la Registrul partidelor.
Invederam faptul ca BEC a respins liste depuse tardiv, ca au fost respinse, deasemenea, liste de candidati sau chiar candidati care au omis sa depuna in interiorul termenelor legal anumite documente etc. In asa fel incat, luare in considerare ca listele actulizate a membrilor au fost depuse de catre PFC dupa termenul de 31 decembrie 2013, dar si dupa depasirea termenului limita de depunere a listelor de candidati – 26.03.2014, este vadit faptul ca aceste liste nu pot fi luate in considerare, fiind depuse de un partid nelegal constituit (art. 16 (1) din L 33/2007).
Astfel, instanta nu va lua in considerare modificarea din 01.04.2014 din Registrul partidelor privind PFC. Respectiva modificare, din contra, reflecta faptul ca PFC a stiut ca se afla in ilegalitate si a incercat sa acopere respectiva ilegalitate.
In concluzie, Partidul Forta Civica nu a indeplinit obligatia prevazuta de art. 27 din L 14/2003, pentru care nu este partid legal constituit, pe cale de consecinta, in raport de dispozitiile art. 16 (1) din L 33/2007 – nu poate depune lista de candidati si nu poate participa la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. Va rugam sa dispuneti anularea listelor de candidati si invalidarea participarii acestui partid la respectivele alegeri.
Mentionam catoate celelalte partide care au depus liste de candidati pentru alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai a.c. si-au reactualizat listele cu membri pana la 31 decembrie 2013, mai putin Partidul Forta Civica. Participarea acestui partid la aceste alegeri, in aceste conditii, este vadit ilegala si discriminatorie.
In situatia in care instanta de judecata ar respinge prezenta Contestatie, s-ar crea precedentul ca niciun partid sa nu mai depuna listele reactualizate de membri fondatori in anul preelectoral, potrivit art. 27 din L 14/2003, situatie inacceptabila. O asemenea hotarare, contrara legii, deciziei Curtii Constitutionale si pozitiei Autoritatii Electorale Permanente, nu ar fi posibila decat in situatia unei influente politice.
Probe: Decizia nr. 71/2005 a Curtii Constitutionale a Romaniei; Adresa AEP nr. 1980/06.03.2014; Adresa AEP nr. 2497/19.03.2014; Extras Registrul partidelor privind PFC.
Subscrisa Asociatia Civic Media, cu sediul in Bucuresti, in temeiul art. 20 (2) din L 33/2007, in calitatate de contestator, formulez
CONTESTATIE
impotriva Deciziei din data de 02.04.2014 a Biroului Electoral Central, de validare a candidaturilor Partidului Forta Civica – avand ca cap de lista pe Mihai Razvan Ungureanu -, pentru ca prin Hotararea pe care o veti pronunta sa constatati:
1) Partidul Forta Civica nu este un partid legal constituit, raportat la dispozitiile art. 27 din L.14/2003, Decizia nr. 71/2005 a Curtii Constitutionale si Adresele nr. 1980/26.02.2014 si nr. 2497/19.03.2014 ale Autoritatii Electorale Permanente;
2) Partidul Forta Civica nu are dreptul de a participa si de a depune lista de candidati pentru alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014, nefiind un partid legal constituit, motiv pentru care va rugam sa constatati ca lista de candidati a acestui partid este lovita de nulitate absoluta, urmand sa dispuneti ca Partidului Forta Civica sa i se interzica participarea la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014.
MOTIVE
1) In fapt, potrivit art. 27 din L 14/2003, Legea partidelor politice, ”In fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate sa isi actualizeze listele de membri, cu respectarea cerintelor prevazute la art. 19 alin. (3) si (4). Listele vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie a acelui an”. In speta, Partidul Forta Civica nu a respectat cerintele legii si nu si-a actualizat listele de membri, asa cum rezulta din Registrul partidelor politice al Tribunalului Bucuresti.
2. Prin Decizia nr. 71/2005, Curtea Constitutionala a Romaniei a dispusinterpretarea oficiala a art. 27 din L 14/2003, care este general obligatorie ”Curtea retine ca dispozitiile art. 27 din Legea nr. 14/2003, potrivit carora ” in fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate sa isi reactualizeze listele de membri, cu respectarea cerintelor prevazute la art. 19 alin. (3) si (4). Listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie a acelui an” au fost adoptate in conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora ”Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii”, fara a aduce atingere prevederilor constitutionale, dispozitiilor din actele internationale invocate de autorul exceptiei. Scopul acestor prevederi legale este confirmarea, in fiecare an preelectoral, a indeplinirii uneia dintre conditiile obligatorii ce privesc infiintarea partidului politic, si anume existenta numarului minim al membrilor fondatori si dispersia teritoriala a acestora. Pe cale de consecinta, Curtea Constitutionala a respins respectiva exceptie ca neintemeiata.
Decizia nr. 71/2005 a CCR, general obligatorie, se coroboreaza cu art. 16 (1) din L 33/2007 ”Pot propune liste de candidati numai partidele politice (…) legal constituite”, in sensul ca pot propune liste de candidati numai partidele politice care, potrivit art. 27 din L 14/2003, in anul preelectoral au confirmat indeplinirea conditiei obligatorii ce priveste infiintarea partidului politic, si anume existenta numarului minim al membrilor fondatori si dispersia teritoriala a acestora” . Altfel spus, partidele care nu au indeplinit conditia prevazuta de art. 27 din L 14/2003 nu sunt legal constituite si nu pot depune liste de candidati la alegerile din anul electoral.
Luand act de situatia de drept expusa mai sus, va rugam sa admiteti prezenta contestatie.
3. De asemenea, o alta interpretarea oficiala a art. 27 din L 14/2003, dar si a prevederilor L 33/2007, a fost dispusa de Autoritatea Electorala Permanenta, dupa cum urmeaza. AEP, sub semnatura Presedintului institutiei, Ana Maria Patru, a emis doua Adrese de raspuns catre o asociatie civica, pe care le atasam, sub nr. 1980/06.03.2014 si nr. 2497/19.03.2014.
In prima Adresa, nr. 1980/06.03.2014, AEP dispune, motivand temeinic, faptul ca ”Luand in considerare faptul ca in anul 2014 urmeaza sa aiba loc alegeri la termen pentru Parlamentul European, precum si pentru Presedintele Romaniei, rezulta ca anul 2013 este an preelectoral in intelesul prevederilor art. 27 din Legea nr. 14/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare” . Astfel, motivatia facuta publica in presa de conducerea PFC pentru faptul ca nu si-a actualizat lista de membri fondatori, potrivit art. 27 din L 14/2003, din cauza ca sintagma an preelectoral din L 14/2003 ar face referire numai la alegerile locale si cele parlamentare, iar nu la alegerile europarlamentare, este eronata si nu poate fi luata in considerare, dispozitiile art. 27 din L 14/2003 fiind aplicabile in speta.
In a doua Adresa, nr. 2497/19.03.2014, AEP reitereaza interpretarea oficiala si obligatorie din prima Adresa, in sensul ca anul 2013 este an preelectoral, iar, pe de alta parte, dispune si o alta interpretare oficiala ”partidele politice aveau obligatia de a-si actualiza listele de membri si a le depune la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie 2013”. Prin aceasta interpretare oficiala, AEP confirma inca doua situatii de drept: prima, ca partidele sunt obligate sa depuna listele reactualizate cu membri, a doua ca termenul de 31 decembrie 2013 este termen de decadere.
Instanta, luand act si de Adresele AEP, pe care le atasam interpetarii oficiale ale legii, va dispune admiterea contestatiei noastre.
In concluzie, Partidul Forta Civica nu a indeplinit obligatia prevazuta de art. 27 din L 14/2003, pentru care nu este partid legal constituit, pe cale de consecinta, in raport de dispozitiile art. 16 (1) din L 33/2007 – nu poate depune lista de candidati si nu poate participa la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. Va rugam sa dispuneti anularea listelor de candidati si invalidarea participarii acestui partid la respectivele alegeri.
Mentionam catoate celelalte partide care au depus liste de candidati pentru alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai a.c. si-au reactualizat listele cu membri pana la 31 decembrie 2013, mai putin Partidul Forta Civica. Participarea acestui partid la aceste alegeri, in aceste conditii, este vadit ilegala si discriminatorie.
In situatia in care instanta de judecata ar respinge prezenta Contestatie, s-ar crea precedentul ca niciun partid sa nu mai depuna listele reactualizate de membri fondatori in anul preelectoral, potrivit art. 27 din L 14/2003, situatie inacceptabila. O asemenea hotarare, contrara legii, deciziei Curtii Constitutionale si pozitiei Autoritatii Electorale Permanente, nu ar fi posibila decat in situatia unei influente politice.
Probe: Decizia nr. 71/2005 a Curtii Constitutionale a Romaniei; Adresa AEP nr. 1980/06.03.2014; Adresa AEP nr. 2497/19.03.2014.
Dupa cum deja se stie, mafia homosexuala din Parlament a dat o lovitura de forta marti, 4 iunie 2003, prin introducerea de catre senatorul PNL Tudor Chiuariu a amendamentului la articolul 4, alineatul 2, din proiectul de revizuire a Constitutiei, care suna asa:
“România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credinţă sau religie, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexualăeste interzisă”.
Alianta Familiilor din Romania avertizeaza ca acest act ar face ca Romania sa fie a patra tara din Europa si a saptea tara din lume care sa includa nediscriminarea orientarii sexuale in Constitutie, in majoritatea tarilor respective schimbarea Constitutiei conducand aproape imediat la legalizarea casatoriilor intre homosexuali si apoi a adoptiilor de copii de catre “familiile” homosexuale. De asemenea, orice contestare publica a acestor aberatii este amendata sever de lege, pe “principiul nediscriminarii”, al carui brat, deocamdata nearmat, este, in Romania, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.
Ca Chiuariu (care a demonstrat ca Justitia este chioara, vorba Parazitilor via Mircea Badea) are fata de homosexual, ne este clar. De altfel, surse extrem de credibile – tinand cont ca sunt chiar din interiorul Parlamentului Romaniei – sustin ca peste jumatate din membrii Parlamentului sunt homosexuali mascati. Drept dovada, agenda secreta a mafiei homosexuale, combinata cu tampenia crasa (pe cand un test de inteligenta obligatoriu in Parlament?) si tradarea ca mod de trai au facut ca votul la acest amendament sa fie de 18 “pentru” si doar două voturi “împotriva” (sa aflam cine sunt cei doi pentru a fi pusi la pomenire in toate Bisericile Romaniei). Ca sa fie mai clar: 90% din membrii Comisiei au votat pro-homosexuali! (In paranteza: aceeasi Comisie a respins amendamentul BOR privind recunoaşterea rolului istoric al bisericilor in Romania).
Dar problema este mult mai “sus” (eufemistic, vorbind; in realitate este vorba de cat mai in fundul Gheenei). “Capul la” “forumul constitutional” este Cristian Pirvulescu, un agent cunoscut si recunoscut al mafiei societatii in civil stipendiata de Soros (GDS, SAR, APD, NEC, ETC), care s-a pronuntat inca de la inceputurile “carieriei” sale antiromanesti ca fiind un sustinator pe fata al “drepturilor” homosexualilor si un agresiv militant anticrestin, manifestandu-se cu spume la gura – literlamente – impotriva icoanelor si a religiei in Scoli. Sinistrul personaj este si presedinte fraudulos al Asociatiei Pro Democratia, dupa ce, incalcand statutul asociatiei a rasturnat alegerile democratice ale “cluburilor” si s-a reinstaurat presedinte… pe viata. Curat democratic! Cine a permis ca un anticrestin declarat sa se ocupe de revizuirea Constitutiei unui stat crestin si de ce nimeni – cu o singura exceptie, dar pe temeiul de sinecura – nu a protestat, tine atat de procentul mafiotic si de molotovul invocat mai sus cat si de atrofierea simtului civic prin lobotomizare in masa si prin infiltrarea masiva a tuturor organismelor care ar putea avea o minima capacitate de reactie cu agenti antiromani ce poarta toate fetele posibile, de la prea-dreptaci la prea-cucernici.
Sa mai amintim ca acelasi individ este “reformatorul” sistemului de vot “uninominal” prin care au ajuns intr-un Parlament de 600 de “alesi” (!) personaje lugubre votate de trei bezmetici, fiind eliminati stupid realii castigatori?!
In acesta directie – a contestarii obiectivitatii presedintelui Forumului Constitutional – ar trebui sa se indrepte, in acest moment, toate reactiile societatii civile crestine cat si a Bisericii, daca aceasta mai are un cuvant de spus. Cat de greu poate sa fie pentru oricine sa dea o minima cautare pe Google cu cuvintele “cristian pirvulescu icoane religie” cu varianta “cristian parvulescu icoane religie discriminare homosexuali” pentru a-i afla opinia anticrestina si antiromaneasca?
In urma loviturii de marti la adresa fiintei nationale (Partidul Liberal mai are tupeul sa-si spuna “National”?) Biserica, prin Patriarhia Romana, a emis un comunicat in care isi afirma “dorinta ca, atunci când vor fi luate în discuţie amendamentele la articolul 48 alin. (1) din actuala Constituţie a României, Comisia de revizuire va ţine cont de propunerea Bisericii Ortodoxe Române, înaintată Parlamentului României (27 mai 2013) în numele majorităţii românilor (85,9%), şi anume:
„Familia, elementul natural şi fundamental al existenţei şi dezvoltării societăţii, se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor şi beneficiază de sprijin şi ocrotire din partea statului şi a societăţii”.”
Am incheiat citatul. Dar nu este suficient. De fapt, trebuie militat prin toate mijloacele pentru desfiintarea amendamentului propus pidosnic de inversionistul Legii Tudor Chiuariu. De ce nu este suficient sa fie introdus Articolul propus de Patriarhie, chiar la virgula, in forma de mai sus, solicitata de BOR? Mai precis, de ce poate fi o amagire aprobarea Articolului de mai sus, in toate aplauzele participantilor si cu toate mainile sus, inclusiv ale anticrestinului Cristian Parvulescu?
Pentru ca “principiul nediscriminarii”va avea intaietate. Unde? La Curtea Constitutionala. Acolo, homosexualii se vor simti ca acasa. Pentru ca acolo – in forul supra-suprem al democratiei – exista deja judecatori, ca agramata, inculta si tampa (si chiar si vrednic de mila, daca nu ar raspunde de soarta a 20 de milioane de romani) Iulia Motoc, care deja s-a pronuntat categoric pro-homosexualitate. Si votul va fi ca atare, exact ca in Comisia de Revizuire a Constitutiei. Acolo, monstrii lui Antonescu si Ponta se vor intalni si vor dantui cu monstrii lui Basescu. Ii lasam?
PS: Ca sa incheiem intr-o nota amuzanta, desi apocaliptica: Ce-o sa se faca Iulia Motoc cand o sa vina si trisexualii cu cererea de a se casatori cu pisicile lor, asa cum a anuntat deja ca intentioneaza sa faca bolnavul homosexual Karl Lagarfeld? Nici ei nu trebuie discriminati. Ca doar si ei… “are drepturi”!
Ultimele zvonuri despre persoana pregatita sa-i ia locul profesorului Birsan, caruia ii va expira mandatul in data de 16 decembrie 2013, arata ca aceasta este judecatoarea Iulia Motoc, de la CCR (foto sus la GDS), insa inainte de aceasta, atunci cand s-a pornit dosarul abuziv la DNA impotriva sotilor Birsan, persoana agreata era fosta procuroare comunista Monica Macovei (membra de onoare si membra fondatoare a asociatiei homosexualilor din Romania – ACCEPT , sponsorizata in principal de miliardarul George Soros – nota red. – vezi si foto via Wikipedia). Cititi in continuare scrisoarea adresata Comisiei senatoriale de ancheta, demers care reprezinta o premiera europeana tragica, si anume un judecator al CEDO acuza statul care l-a propulsat in functie de terorizarea sa si a familiei sale, in scopul de a fi debarcat din functie cu ajutorul unor institutii aservite, pentru ca in locul sau sa fie adusa o persoana obedienta politic.
Sorin Roşca Stănescu ne va mai oferi surpriza unor poziţii interesante, eliberate de constrângerile “disciplinei de partid”. Senatorul se va prevala de faptul că îndatoririle sale de parlamentar sunt, mai întâi, faţă de alegători. Aşa să fie!
In volumul “Cei dintai vor fi cei din urma” autorul reia firul conflictului manifestat intre Romania si Pactul de la Varsovia, intrerupt in primul volum in anul 1978, si il continua pana in prima saptamana a lunii decembrie 1989.
In urma unor controverse publice privind eventuala santajare a unor judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei in baza trecutului lor de colaboratori ai Securitatii, Asociatia Civic Media a solicitat Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii sa edifice opinia publica dar si clasa politica asupra aspectelor legate de posibila apartenenta a membrilor Curtii la retelele Securitatii (a celei de ieri, desigur). Portalul Ziaristi Online va prezinta in exclusivitate atat solicitarea Civic Media cat si raspunsul CNSAS insotit de Decizia de “necolaborare” in privinta Aspaziei Cojocaru, alias “ANA”, alias “UŢA” (vezi Doc mai jos), urmat de o noua cerere a Civic Media, de completare a datele ca si inexistente despre judecatorii Curtii Constitutionale, cei care decid din varful pixului lor viitorul unei natiuni.
Prima Solicitare Civic Media – Curtea Constitutionala
Onorat Colegiu al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii,
Distinsi functionari ai CNSAS,
Avand in vedere recentele convulsiuni publice aparent inexplicabile ale membrilor Curtii Constitutionale care hotarasc viitorul Romaniei in urma Referendumului pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, enuntarea la nivel international a existentei unor presiuni de natura misterioasa, neidentificata si neexplicata, cat si suspiciuni aparute in mass media privind posibilitatea existentei unor actiuni de santaj indreptate impotriva venerabililor judecatori ai Curtii Constitutionale si mai ales tinand cont de istoria recenta a Romaniei, cand spectrul Securitatii si al serviciilor de informatii ale Blocului Sovietic a planat asupra capetelor tuturor magistratilor Romaniei, fara discriminare de sex, religie, etnie sau apartenenta la Partidul Comunist Roman, va rugam sa edificati opinia publica romaneasca si factorii de decizie internationali interesati de consolidarea in Uniunea Europeana a unui stat de drept nealterat de fantomele trecutului, asupra legaturilor existente sau inexistente avute de actualii judecatori ai Curtii Constitutionale cu Departamentul Securitatii Statului.
Tinand cont si de un recent articol aparut in presa romana (Cotidianul, luni, 6 august 2012), intitulat “Cine este legătura superioară a preşedintelui Curţii Constituţionale?“, semnat de Aurel I Rogojan, general de brigada I SRI (r), fost sef de cabinet al generalului colonel Iulian Vlad (secretar de stat în Ministerul de Interne, din 1984 adjunct al Ministrului de Interne, iar din 1987 Ministru secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului – DSS) si sef al Serviciului Independent Secretariat-Juridic al DSS si care intre 1990 şi 2006, în cadrul Serviciului Român de Informaţii, s-a ocupat de reglementarea şi planificarea activităţii de informaţii, a predat în instituţii de profil şi a asigurat, din posturi de mare răspundere, managementul resurselor informaţionale, potrivit caruia “numele unor judecători ai Curţii Constituţionale şi cotele dosarelor lor din Arhiva Securităţii s-au aflat pe agenda şi sub lupa primului adjunct al directorului securităţii naţionale”, va rugam sa ne informati nu numai asupra existentei sau inexistentei calitatii de agent al Securitatii a vreunui judecator al Curtii Constitutionale dar si asupra eventualelor tentative de recrutare sau apartenente a acestora la o retea informativa sau o retea de sprijin a organelor Securitatii Statului.
Aceste informatii sunt eminamente importante pentru purificarea vietii publice romanesti si de aceea va rugam sa tratati dezvaluirea lor cu celeritate.
Completarea solicitata de Civic Media privind judecatorii Curtii Constitutionale
Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii
Catre: Presedintele si membrii Colegiului CNSAS
Distinse Domnule Presedinte si onorati membri ai Colegiului CNSAS,
Am primit adresa Dvs cu Nr P 2918/12 din 23.08.2012 privind solicitarea Asociatiei Civic Media de cercetare a judecatorilor Curtii Constitutionale, drept pentru care va multumim. Dintru inceput va asiguram ca nu avem de gand sa adoptam “unica solutie”, “respectiv contestarea in instanta a materialelor emise” de institutia Dvs, intrucat ne bazam total pe profesionismul Dvs si al cercetatorilor si investigatorilor CNSAS. Facem insa o revenire asupra cererii, in temeiul legii, consideram noi.
Intelegem ca pentru Iulia Antoanella Motoc si Mircea Stefan Minea, numiti judecatori ai Curtii Constitutionale in 2010 si Petre Lazaroiu, numit in 2008 pentru un mandat de 2 ani si din iunie 2010 pentru un mandat de 9 ani, nu exista inca formulate Decizii si eliberate Adeverinte, asa ca le asteptam, cu rabdare. Sa intelegem oare ca romanii au inceput sa uite de spectrul Securitatii din moment ce in doi, respectiv patru ani, nimeni nu s-a gandit sa ceara verificarea lor, nici macar distinsii membri ai partidelor politice si Parlamentului atunci cand au propus nominalizarea lor urmata de alegerea acestora, uneori lasata cu scandal si nopti nedormite chiar in plenul Parlamentului?
In cazurile celorlalti sase judecatori, pentru care s-a decis ca “nu au fost agenti/colaboratori ai politiei politice comuniste” se constata, de asemenea, ca nu au fost verificati in calitatea pe care o au astazi, de judecatori ai Curtii Constitutionale, cu o singura exceptie, dl Tudorel Toader, cercetat in baza unei cereri de verificare emisa de Alianta Civica, in 2009.
Astfel, avem urmatoarea situatie, conform documentelor remise de Dvs:
– pentru presedintele Curtii, Augustin Zegrean, s-a dat o Decizie de necolaborare (nr 99) in 13.04.2006, cand a fost cercetat in calitate de candidat parlamentar din partea PDL;
– pentru Acsinte Gaspar Decizia 7/29.01.2002, de pe cand a fost ministru; – pentru Ion Predescu s-a dat Decizia 252/28.10.2004, cand a fost verificat din oficiu ca senator PSD;
– pentru Zoltan Valentin Puskas Decizia 71/11.01.2005, verficat tot in calitate de candidat si apoi de senator UDMR;
– pentru Aspazia Cojocaru Decizia 1399/26.04.2007, emisa in urma contestarii Deciziei de colaborare cu Securitate, cu nr 361/08.02.2007;
– pentru Tudorel Toader, Adeverinta nr 9089/08.09.2009, mentionata mai sus.
Conform sefului SRI, George Cristian Maior, cat si a sefului statului, Traian Basescu, in intervalul 2005 – 2011, Serviciul Roman de Informatii a remis CNSAS, potrivit legislatiei in vigoare, peste 1.600.000 de dosare, cu circa 2.000.000 de volume (nu mai stim cati kilometri liniari).
Se impune, consideram, ca adeverintele judecatorilor Curtii Constitutionale, unele datate de dinainte de acest demers gigantic – 2002, 2004, 2005 si chiar si cele din 2006, 2007 si 2009 – sa fie aduse la zi in baza fondului documentar existent, ceea ce va si solicitam, cu deosebit respect.
(…)
Cu aceeasi consideratie,
Victor Roncea
Presedinte fondator
Asociatia Civic Media
29 August 2012
A doua Decizie a CNSAS in Cazul Aspazia Cojocaru – Document No Comment
January 16th, 2016 
VR 
Biserica Ortodoxă Română sprijină inițiativa mirenilor pentru amendarea Constituției în sensul precizării că familia este constituită prin căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie.
Posted in 
Tags: 
