Cititi intreaga Dezbatere-Document aici:
Cititi mai jos relatarea lui Nicolae Balint:
Crima colectiva cu autori cunoscuti: gropile comune si “fratii” maghiari
Dupa cum apreciam la finele anului trecut, lupta pentru apararea Arhivelor Nationale nu se va incheia cu prima batalie castigata, cand Presedintia Romaniei a luat nota de declararea proiectului UDMR de dezmembrare a Arhivelor ca fiind neconstitutional, conform deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei.
In vederea acestei victorii a normalitatii, sute de personalitati din tara si din lume, academicieni (intre care reputatii istorici Dinu C Giurescu si Ioan Aurel Pop), scriitori, profesori universitari, cercetatori, jurnalisti, preoti ortodocsi, alaturi de sindicatul national al arhivistilor romani si alte organizatii civice romanesti, s-au adresat celor doua foruri supreme – Presedintelui Romaniei si Curtii Constitutionale.
Iata ca, in ciuda acestei vointe nationale si a deciziei juste a Curtii Constitutionale, episcopii catolici si greco-catolici din Romania i s-au adresat printr-o Scrisoare Deschisa presedintelui Traian Basescu, intr-un tip de lobby de-a dreptul neortodox, pentru modificarea actului de dreptate legiferat. Astfel, alaturi de UDMR, bisericile catolice si greco-catolice din intrega tara cer sa intre in posesia unor documente care tin deja de patrimoniul national prin arhivarea lor in cadrul Arhivelor Nationale ale Romaniei. Practic, sub semnaturile lui Lucian MUREŞAN, Arhiepiscop Major, Arhiepiscopia Română Unită, Greco-Catolică de Alba Iulia şi Făgăraş (Blaj), preşedinte al Conferintei Episcopilor din Romania, a dr. Ioan ROBU, Arhiepiscop şi mitropolit Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, vicepreşedinte al Conferintei si a lui Martin ROOS, Episcop de Timişoara, responsabilul Comisiei pentru bunurile Culturale Ecleziastice în cadrul Conferinţei Episcopilor din România, se cere nici mai mult nici mai putin decat desfiintarea Arhivelor Nationale ale Romaniei. In loc sa solicite, cum ar fi normal, copii dupa toate inscrisurile de care au nevoie, episcopii catolici si greco-catolici cer restituirea “in integrum”, ceea ce contravine tuturor preceptelor si normelor legale nationale si internationale in domeniu.
La cererea noastra, profesorul universitar dr Ioan Scurtu, care a fost primul director general al Arhivelor Nationale dupa 1989, a apreciat: “In spiritul celor prezentate in respectiva Scrisoare Deschisa, ar trebui ca in Romania sa nu mai existe institutia Arhivelor Nationale, deoarece fiecare creator de arhiva poate sa revendice retrocedarea documentelor proprii. Solicitarea in sine nu este, asa cum se afirma, un “act de dreptate si de democratie”, deorece se scot din patrimoniul arhivistic national fonduri importante, fara de care nu se poate scrie o istorie stiintifica, intemeiata pe documente. Mentionez ca institutia Arhivelor Nationale a fost creata in epoca moderna, nu numai in Romania, dar si in Statele Unite ale Americii, Franta etc. Cred ca solutia nu este dezmembrarea Arhivelor Nationale, ci incheierea unor acorduri cu fiecare episcopie in parte, prin care aceasta institutie sa restituie sub forma de microfilne sau fotocopii (xeroxuri) documentele solicitate. Bisericile (episcopatele) pot obtine oricand copii de pe documente, astfel ca solicitarea lor ramane fara obiect.”
La randul sau, cunoscutul istoric Vasile Lechintan, ne-a remis urmatoarea opinie ferma, pe care o redam integral si la care subscriem in totalitate:
Demersul înalţilor prelaţi catolici în problema Arhivelor confesionale contravine realităţilor istorice româneşti
– Neţinând cont de noile realităţi istorice de după anul 1948, când comunităţi întregi româneşti au părăsit catolicismul şi generaţiile care au urmat nu şi-au mai pus problema întoarcerii la catolicism nici chiar în libertatea de după 1989,
Minuni se mai întâmplă! UDMR a pierdut o bătălie iar şantajul politic care a determinat trocul Uniunii cu Puterea, pentru promulgarea unui proiect de lege ce-ar fi dus la destrămarea Arhivelor Naţionale, prin retrocedarea unei bune părţi din fondul arhivistic naţional către bisericile maghiare, a căzut. Deocamdată…
Curtea Constituţională a României a respins proiectul de lege privind modificarea Legii Arhivelor Naţionale, ca fiind neconstituţional. Decizia judecătorilor a survenit în urma contestaţiei unui grup de deputaţi ai Opoziţiei, oripilaţi că un astfel de proiect legislativ a putut fi adoptat de Camera Deputaţilor, devenită cameră decizională după ce legea a trecut de Senat. Înainte de a fi trimisă spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu, legea a fost contestată la Curtea Constituţională a României printr-un document semnat de 116 deputaţi aparţinând coaliţiei parlamentare PSD–PNL.
Justiţia a decis
Curtea Constituţională a respins legea care, o dată intrată în vigoare, ar fi produs efecte ireparabile, prin crearea posibilităţii ca o bună parte din fondul arhivistic naţional să poată fi retrocedat în natură bisericilor care au creat acele documente. Cum, timp de peste 800 de ani, în Ardeal biserica suverană era cea maghiară, în speţă Biserica Romano-Catolică, cu putere absolută chiar şi peste voievod, este evident că retrocedarea ar fi favorizat bisericile maghiare care ar fi pus astfel mâna pe documente, de o valoare inestimabilă, care dovedesc continuitatea poporului român în spaţiul transilvan. „Curtea Constituţională, în unanimitate, a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 este neconstituţională, întrucât a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului (…). Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru”, se arată în comunicatul remis în 7 decembrie de Curtea Constituţională.
Spinul a avut dreptate
Decizia judecătorilor Curţii Constituţionale nu vine decât să întărească ceea ce „Spinul” a relevat în articolele scrise pe marginea subiectului destrămării arhivelor naţionale. „Spinul” a tras un semnal de alarmă vizavi de neconstituţionalitatea acestui proiect legislativ, pentru că forma în care el a fost votat de Senat nu coincide cu cea adoptată de Camera Deputaţilor. Iar, completările operate în Cameră nu sunt de formă (care ar trebui ajute la funcţionalitatea aplicabilităţii legii), ci sunt modificări de fond. Adică, ele creează cu totul alt cadru legal decât cel votat în Senat. Deci, în mod firesc, după adăugirile operate în Camera Deputaţilor, acestea trebuiau revotate şi de Senat. Aceste adăugiri au fost operate la iniţiativa deputatului UDMR Márton Árpád-Francisc, cu complicitatea PDL, şi sunt exact cele care creează posibilitatea retrocedării arhivelor excelziastice către bisericile maghiare.
Nu s-a terminat!
Jurnalistul Victor Roncea, editor al publicaţiei „ZiaristiOnline.Ro”, e de părere că lupta pentru păstrarea integrităţii Arhivelor Naţionale, în forma lor actuală, este departe de a se fi sfârşit. „Pentru mine personal, lupta pentru salvarea Arhivelor Naţionale de la dezintegrare şi izbânda de moment de la Curtea Constituţională a demonstrat încă o dată că cel ce luptă chiar şi singur, pentru adevăr, pentru trecutul, prezentul şi viitorului neamului său, va învinge, până la urmă, negreşit”, a declarat Roncea, în exclusivitate pentru „Spinul bihorean”. „A contat foarte mult coagularea rapidă a celor ce simt româneşte din mediile academice, universitare, jurnalistice, dar şi a românilor care se simt trădaţi de clasa politică şi au simţit nevoia solidarizării prin acest simplu dar atât de important gest: o semnătură. O semnatură care, în condiţiile actuale, te expune unor riscuri. Există o mafie anti-românescă foarte bine conturată. Să nu ne amăgim! Arhivele au scăpat de la destrămare momentan. Repet; mă aştept la o nouă tentativă de asasinare a lor în Parlament, dar ele ramân oricum strânse într-o gheară maghiara dar nu numai, dacă observăm că la conducerea instituţiei în cauză se afla doi anti-români: sectantul Dorin Dobrincu, prepusul lui Volodea Tismăneanu şi un anti-ortodox declarat, şi aghiotantul lui, ungurul Nagy Mihály Zoltán. Este bine de luat aminte la faptul ca principalele instituţii naţionale care implică Arhivele Naţionale – poate cel mai important patrimoniu al României – sunt căpuşate de o minoritate de câteva procente din populaţia României. În faţa politicii maghiare agresive de infiltrare, ocupare şi acaparare a instituţiilor Statului Român pare să nu mai stea nimeni şi nimic. Iată că s-a ridicat o mână de români, de la urmaşii căpitanului Avram Iancu, la cei ai lui Ştefan şi Ţepeş, care le-au pus capacul în cap, pe oala lăsată să fiarbă la foc mic de peste 20 de ani, de către o clasă politică, aşa cum am spus, de-a dreptul trădătoare. Să vedem cum se vor simţi trădătorii de neam şi ţară când le va exploda direct în faţă gulaşul maghiar. Iar trebuie să venim noi să stingem focul, după vorba lui Petre Ţuţea (foto): „Cu ungurii nu putem avea probleme militare: dacă dăm drumul la toţi caii din Ardeal, fără călăreţi, în două ceasuri se pişă în Budapesta”.
„Spinul bihorean” a fost singura publicaţie din Bihor şi una dintre puţinele din România care a tranşat problema revizuirii şi modificării Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996. Criticile opoziţiei parlamentare s-au pliat pe o iniţiativă la care au raliat oameni de cultură, jurnalişti, asociaţii civice şi sindicale, români din ţară şi diasporă, coalizaţi într-un demers fără precedent în isoria României, demascând că această lege aduce atingere chiar siguranţei naţionale. Iniţiativa s-a concretizat, iniţial, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Traian Băsescu, căruia i se cerea să nu promulge legea „restituirii arhivelor confesionale către creatorul lor”, pentru salvarea Arhivelor Naţionale. Acum, prin intervenţia Curţii Constituţionale, Traian Băsescu a fost salvat de la o posibilă mare dilemă: să decidă dacă destrămarea Arhivelor Naţionale e în favoarea Statului Român şi să promulge legea, ori să nu o promulge, trădând astfel interesele de moment ale PDL, partidul ce l-a promovat preşedinte.
Pretenţiile UDMR
Proiectul pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 a fost iniţiat de UDMR, care a propus, la articolul 19, un amendament ce prevede că „documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României odată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naţionale şi/sau ale serviciilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate în custodie sau preluate în mod abuziv de la cultele religioase”, menţionează Mediafax.
Victoria normalităţii
„Era normal să fie aşa!”, a declarat pentru „Spinul” depuatul PNL Bihor Lucia Varga. „Proprietatea românilor este prioritară pentru liberali. Oamenii politici trebuie să înţeleagă că ei reprezintă interesele cetăţenilor, iar dacă cetăţenii vin şi ei în susţinerea oamenilor politici, aceasta este o acţiune salutară şi normală în democraţie.
Vizavi de modul în care PDL acceptă şantajul politic al UDMR şi susţine iniţiativele acesteia, nu Uniunea este de vină, ci doar PDL”, crede Lucia Varga.