Posts Tagged ‘GRU’

„Curva“ Pacepa – afacerea trădării (II). SPIONII SPARG TACEREA. FOTO Inedita cu Pacepa-Doicaru (KGB-GRU) si Andruta Ceausescu

„Curva“ Pacepa – afacerea trădării (II)

Scris de George Roncea

Ziarul „Curentul“ continuă prezentarea opiniilor foştilor colegi ai adjunctului şefului Departamentului de Informaţii Externe, Ion Mihai Pacepa, cu privire la „defectarea“ fostului consilier al familiei Ceauşescu. Pe parcursul acestei luni, când se împlinesc 30 de ani de la momentul „rebrănduirii“ lui Pacepa, publicaţia noastră va trece în revistă elemente şi date inedite ale „dosarului Pacepa“, cu concursul Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul de Informaţii Externe şi al redactorilor revistei de specialitate „Periscop“, editată de membrii Asociaţiei. Menţionez că titlul acestui extins material dedicat celui supranumit „Curva“ Pacepa este inspirat de o sintagmă care nu îmi aparţine, deşi subscriu calificativului, termenii descrierii lui Pacepa aparţinând unuia dintre cei mai influenţi şi mai importanţi jurnalişti americani, David Binder, veteran al jurnalismului american de elită, specialist în intelligence. Cum îl punctează foştii săi colegi vom vedea în cele ce urmează…

Astăzi – mărturia unui fost ofiţer de informaţii

Fostul ofiţer de informaţii Andrei Zărnescu, care în acea perioadă îşi desfăşura activitatea în cadrul rezidenţei legale a României din R.F. Germania, descrie pentru colegii ziarişti de la „Periscop“ circumstanţele momentului dispariţiei lui Pacepa (intertitlurile şi selecţia textului aparţin redacţiei „Curentul“):

– Domnule Zărnescu, sunteţi, am putea spune, unul dintre martorii oculari ai dispariţiei lui I.M. Pacepa… unul dintre primii ofiţeri…
– Da, este adevărat. Cunosc cazul în desfăşurarea lui, întrucât imediat după constatarea dispariţiei lui I.M. Pacepa, în dimineaţa zilei de 28 iulie 1978, la rezidenţa din R.F. Germania s-a constituit o Celulă de criză din care am făcut şi eu parte.

– Cum s-a descoperit dispariţia şi ce a cuprins, în linii mari, prima telegramă care anunţa în Centrală acest eveniment?
– Prima reacţie a fost de consternare… în dimineaţa zilei de 28 iulie 1978, ofiţerul desemnat să-l preia pe adjunctul şefului DIE de la un hotel situat în zona veche a oraşului Köln, pentru a-l conduce la Aeroportul din Frankfurt/Main, a constatat că acesta nu este în cameră. Uşa era descuiată, televizorul în funcţiune, patul nefăcut şi bagajul personal aşezat pe noptieră.
Analiza acestor date a condus la următoarele variante posibile: răpire, aventură amoroasă cu urmări neprevăzute, hotelul fiind situat într-o zonă rău famată a oraşului Köln, sau trădare. În prima telegramă transmisă în Centrală varianta trădării nu s-a menţionat, considerându-se că este prematur pentru o asemenea concluzie.

– Ce a întreprins Celula de criză în continuare?
– Au fost luate măsuri specifice muncii de informaţii externe, pe care nu-mi propun să le dezvolt, şi s-au declanşat investigaţii discrete în zona veche a oraşului Köln, unde era situat hotelul în care înnoptase I.M. Pacepa. Cu fotografia acestuia în mână, au fost contactaţi barmani, picoliţe, chelneri, oameni ai străzii etc., stabilindu-se că Pacepa fusese văzut în prezenţa a două persoane cu o seară înainte. Versiunea trădării începea să se contureze… în seara aceleiaşi zile, televiziunea locală a transmis o ştire lapidară, potrivit căreia o înaltă personalitate din serviciile secrete din Est a schimbat fronturile.
Iniţial, autorităţile vest-germane, îndeosebi Ministerul de Interne, au refuzat sistematic să ofere date despre situaţia adjunctului şefului DIE, susţinând că întreprind măsuri pentru găsirea lui.

– Puteţi să ne relataţi despre luări de poziţie din partea unor personalităţi vest-germane referitoare la trădarea lui I.M. Pacepa?
– Dintre toate luările de poziţie, unele din ele extrem de politizate, un personaj important şi demn de încredere, prin funcţia ce o deţinea, Günther Nollau, în acea vreme şeful Bundesamtes für Verfassungsschutz (Bfv), principalul serviciu de contrainformaţii vest-german, a făcut o declaraţie radiotelevizată pe care încerc să o redau din memorie: „…Cazul Pacepa este emblematic pentru ţările socialiste… Este cunoscut faptul că acesta se afla în graţiile familiei prezidenţiale din România. De la o vreme, I.M. Pacepa a devenit indezirabil pentru motive mai mult sau mai puţin cunoscute. El se aştepta să fie demis. Noi cunoaştem (n.a. Bfv) că un demnitar socialist care se bucură de avantaje deosebite, când este schimbat din funcţie, eventual degradat, nu mai are nicio şansă să se mai ridice. Pacepa cunoştea acest lucru şi, ca urmare, a hotărât să schimbe fronturile…“

– Cum a început urcuşul lui Pacepa şi cum de a ajuns în apropierea familiei prezidenţiale?
– Ion Mihai Pacepa a avut o carieră fulminantă în DIE începând din anii ‘50, care a culminat cu funcţia de adjunct al şefului DIE. A colaborat cu consilierii sovietici în perioada respectivă, cum de fapt au făcut şi alţi colegi de-ai săi, conform ordinelor şi legilor de atunci. S-a evidenţiat prin viclenie şi uşurinţă în a face relaţii şi, mai ales, determinare pentru a ajunge pe căi lăturalnice, prin relaţii, în graţiile şefilor.

După retragerea consilierilor sovietici şi întreruperea totală a colaborării cu KGB, Nicolae Ceauşescu a ordonat unele schimbări şi în cadrul serviciilor de informaţii şi contrainformaţii româneşti. Schimbările respective s-au făcut ca urmare a neîncrederii în structurile de informaţii româneşti, considerând că prin aplicarea principiului rotaţiei cadrelor, în vogă în acea vreme, poate să exercite un control mai eficient asupra acestora.

„Înlăturarea elementelor alogene din serviciu“

Schimbarea a început, mai întâi, cu înlăturarea elementelor alogene din serviciu şi apoi cu schimbarea din funcţii a unor şefi. Cea mai spectaculoasă schimbare, intervenită abia în primăvara anului 1978, a fost aceea a generalului Nicolae Doicaru din funcţia de şef al DIE şi înlocuirea sa cu Alexandru Dănescu, specializat în probleme de înzestrare-logistică şi fără tangenţe cu munca operativă.
Generalul Pacepa reuşise, prin acţiuni bine ţintite, ca acordarea de cadouri costisitoare, îndeosebi bijuterii, publicarea în străinătate a unor cărţi laudative la adresa cuplului prezidenţial etc., să capete încrederea soţiei lui Nicolae Ceauşescu, fapt ce i-a adus numirea ca adjunct al DIE. După înlocuirea lui Nicolae Doicaru, I.M. Pacepa a intrat într-un con de umbră, Elena Ceauşescu făcându-l responsabil de unele imperfecţiuni şi neîmpliniri, mai ales în organizarea şi realizarea unor acţiuni de imagine a cuplului prezidenţial cu ocazia unor vizite efectuate în străinătate.
De circa 2-3 ani, I.M. Pacepa era angrenat într-un proiect, coordonat direct de Nicolae Ceauşescu, care viza producerea în România a unor avioane în colaborare cu concernul multinaţional Focker. În virtutea acestui mandat, generalul Pacepa făcea dese deplasări în străinătate, îndeosebi în R.F. Germania, astfel că a intrat în legătură cu multe persoane dubioase, unele dintre acestea cunoscute sau suspicionate că făceau parte din servicii de informaţii străine.
După părerea mea, angrenarea lui I.M. Pacepa în acest proiect, având în vedere funcţia pe care o avea, a însemnat o mare eroare din partea puterii de atunci.
Adjunctul şefului DIE era, însă, destul de abil şi perspicace să constate că situaţia lui devenea din ce în ce mai complicată şi că urma să fie demis din funcţie. A profitat de ultima vizită în Austria şi R.F. Germania, hotărând să trădeze. Personal cred că a acţionat în pripă, hotărându-se să facă acest lucru cu ocazia ultimei sale misiuni în Austria şi R.F. Germania.
În timpul acestei vizite, sub pretextul cunoaşterii activităţii specifice a unor subordonaţi, i-a chestionat şi şi-a făcut notiţe cu nume de persoane, acţiuni în desfăşurare etc. În calitatea ce o avea, de adjunct al şefului DIE, aceste date putea să le cunoască din ţară sau, în situaţia că fusese recrutat cu mai mulţi ani în urmă, să le fi furnizat deja. Acest argument, cât şi cele menţionate mai sus, mă fac să cred că Pacepa a trădat în 1978, fiind speriat de perspectiva demiterii şi chiar de tragerea lui la răspundere penală.

„Îl bănuiesc pe Pacepa ca fiind omul ruşilor şi nicidecum al occidentalilor“

Ion Mihai Pacepa a hotărât să trădeze fără să se facă asupra lui presiuni fizice sau psihice, ci pur şi simplu sub imperiul schimbării din funcţie şi al pierderii privilegiilor ce decurgeau din aceasta.
În aprilie 1978 am purtat, la Bucureşti, o discuţie cu şeful structurii de contrainformaţii externe din DIE, pe care l-am informat şi cu unele aspecte din cadrul rezidenţei româneşti din R.F. Germania, care, în opinia mea, creau o vulnerabilizare acută a activităţii specifice şi impuneau măsuri urgente de remediere. De fapt, în viziunea mea, situaţia contrainformativă din Germania era ca o bombă cu ceas, despre care nu ştiam când şi sub ce formă va exploda.
Printre altele, i-am raportat şi despre prezenţa generalului Pacepa în Germania federală (prezentându-i chiar un grafic al deplasărilor acestuia din ultimii doi ani), primind un răspuns de genul: „eu nu ţi-am dat niciodată ordin să-l urmăreşti pe şeful nostru“, menit evident să mă intimideze.
După ce i-am explicat că informaţiile despre adjunctul şefului DIE le-am obţinut colateral şi nu în mod premeditat, şeful structurii de contrainformaţii externe a afirmat, cam cu jumătate de gură: „eu îl bănuiesc pe Pacepa ca fiind omul ruşilor şi nicidecum al serviciilor de informaţii occidentale“.

CINE ERAU DISIDENTII? Brucan si Pacepa, tortionari ai regimului bolsevic. DE CE se doreste reabilitarea unor criminali NKVD-KGB-GRU? Raspunsul mai sus

Cine erau disidenţii?După 1985, în unele ţări socialiste (Polonia, Ungaria) s-a dezvoltat o mişcare în favoarea reformelor preconizate de Gorbaciov şi de promovare a unor noi lideri politici. Deoarece în conducerea PCR nu s-a constituit o „garnitură de schimb”, mass-media occidentală a promovat unele persoane care contestau politica lui Nicolae Ceauşescu, dar al căror trecut era ţinut sub tăcere. Între acestea Constantin Pârvulescu, Silviu Brucan şi mai ales Ion Mihai Pacepa.
Primii doi făcuseră parte din înalta nomenclatură în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi fuseseră înlăturaţi de Nicolae Ceauşescu, iar cel de-al treilea ajunsese general de securitate. Nimeni nu a făcut o statistică credibilă asupra represiunilor din „epoca” Gheorghiu-Dej şi din cea a lui Ceauşescu, pentru a se desprinde o concluzie rezonabilă. Este însă cert că în timpul lui Dej a fost distrusă elita politică şi economică a României, precum şi o bună parte a celei culturale. Oarecum paradoxal, mass-media occidentală îi populariza, ca personaje pozitive, tocmai pe cei care-şi legaseră numele de perioada celor mai crunte represiuni.

Unul dintre aceştia era Constantin Pârvulescu, un vechi comunist. El participase la Congresul de constituire a P.C.R. în 1921, făcuse parte din C.C. în anii ilegalităţii, iar după 23 august 1944 s-a aflat în nucleul de conducere a partidului, ocupând şi importante funcţii pe linie de stat. În mod cert, el purta o grea răspundere pentru crimele din timpul lui Dej. Dar acestea erau trecute sub tăcere, pentru că la Congresul al XI-lea al PCR din 1979 se pronunţase împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general, iar în martie 1989 Pârvulescu semnase Scrisoarea celor şase prin care se cerea înfăptuirea unor reforme în stil gorbaciovist şi în România.

Dizident de o factură similară era Silviu Brucan, care în memoriile sale recunoştea că nu a reuşit să absolve liceul, dar care a devenit „profesorul” şi „politologul” cel mai mediatizat în Occident. El a fost unul dintre politicienii cei mai zeloşi ai „epocii” Gheorghiu-Dej, susţinând în „Scânteia” din anii ’50 că „lupta de clasă” se ascute, iar „duşmanii trebuiau lichidaţi fără milă”.
În organul de presă al C.C. al PCR, Silviu Brucan saluta la 1 august 1947 dizolvarea PNŢ şi arestarea conducătorilor săi, în frunte cu Iuliu Maniu, apreciind că acest act consfinţea „un faliment politic total al unui partid care nu mai avea ce căuta în viaţa politică românească”. Mass-media occidentală nu era interesată de trecutul unui asemenea personaj; important era că Silviu Brucan se exprimase în favoarea muncitorilor de la Braşov care în noiembrie 1987 protestaseră împotriva regimului Ceauşescu, iar în martie 1989 semnase Scrisoarea celor şase.

Poate că cel mai frapant este cazul lui Ion Mihai Pacepa, ofiţer de securitate, care a avansat rapid în timpul lui Gheorghiu-Dej, remarcându-se chiar în anii marii terori. L-a slujit cu credinţă şi pe Ceauşescu, până ce a dezertat în 1978, fiind preluat de CIA. Fostul general de securitate a devenit un personaj extrem de pozitiv, deoarece îl critica pe Ceauşescu. Posturile de radio Europa liberă, BBC şi Vocea Americii au transmis săptămâni în şir fragmente din cartea sa „Orizonturi roşii”, apărută în SUA în anul 1987.
Nicolae Ceauşescu, în viziunea lui Pacepa, era un caz patologic, obsedat, ca şi soţia sa Elena Ceauşescu, de supravegherea tuturor locuitorilor României. Potrivit propriilor sale relatări, Elena Ceauşescu a fost informată că, începând cu anul 1984, Securitatea va fi în stare să supravegheze „zece milioane de microfoane simultan” şi că în următorii cinci ani „fiecare familie va putea fi supravegheată periodic timp de un an calendaristic, iar cei suspecţi urmăriţi continuu”.
Asemenea elucubraţii erau difuzate de posturile de radio occidentale, care nu-şi puneau problema dacă regimul Ceauşescu era interesat să înregistreze ce vorbeşte pescarul din Delta Dunării sau ciobanul de pe Muntele Ceahlău. Important era ca opinia publică să afle că întreaga populaţie activă a României era victima Securităţii. Trecutul lui Pacepa, implicarea lui în susţinerea regimului totalitar, în abuzurile şi ilegalităţile acestuia, nu conta. Important era că el îl critica pe Ceauşescu şi îl prezenta ca pe unul dintre cele mai sinistre personaje din istorie.

Extras din studiul acad. Ioan Scurtu – Minciuni Mass Media

ROMANIA – SPIONAJ, PANDEMIE, RAZBOI – Iulian Fota, Consilierul pe probleme de securitate al presedintelui Traian Basescu, in exlusivitate pentru ZIUA

Spionaj, Pandemie, Razboi

Acestea sunt cele trei mari amenintari la adresa Romaniei, in viziunea consilierului pentru probleme de securitate al presedintelui, Iulian Fota * Prezent la “Intalnirile ZIUA”, el a aratat prioritatile si riscurile in domeniile securitatii si stabilitatii interne si internationale * Consilierul presedintelui Basescu considera ca spionajul din zona statelor aflate in afara NATO si UE influenteaza viata politica, economica si militara a tarii * Spionajul si subversiunea politica, cu actiuni de manipulare, dezinformare si diversiune, afecteaza traiul de zi cu zi al populatiei * Riscul numarul doi este “acea pandemie de care ne temem” * Al treilea risc este un razboi, inclusiv cibernetic, in perioada de vacanta * “Dupa chestiunea fierbinte cu Georgia, nici o tara serioasa din Europa Centrala nu neglijeaza acest aspect”, avertizeaza Fota * In ceea ce priveste politicul, consilierul de securitate considera ca “din toata aceasta inclestare unii or sa joace aceeasi carte cu adversarii nostri ca stat” * “Cel mai mare pericol este pana la urma banul, tradarea”, a conchis Fota

Domnule Iulian Fota, din punctul dvs de vedere, care sunt prioritatile de securitate ale Romaniei?
In momentul actual ne aflam in fata unui bilant de 20 de ani ca tara. Se implinesc 20 de ani de la Revolutie. Acest moment practic va fi marcat de toate statele din Europa centrala si de Est. Cele mai mari realizari ale Romaniei in ultimii 20 de ani sunt integrarea in NATO si UE. Trebuie sa privim acest lucru din perspectiva interna si externa. In momentul de fata Romania nu si-a lamurit relatia cu Occidentul, insemnand Europa de Vest si Statele Unite ale Americii. Vizavi de aceasta relatie, Romania are doua abordari care nu sunt intotdeauna complementare. Exista o abordare foarte pro-europeana care vine si spune ca am revenit de unde plecasem inaintea venirii rusilor, un curs in care Romania a intrat cu forta. Prin integrare in NATO si UE am revenit inspre Occident, locul de unde am apartinut mereu. Totodata mai exista o abordare care priveste Europa cu retinere si neincredere. Mereu sunt aduse in discutie costurile acestor proiecte fara a fi observate si beneficiile. Un astfel de exemplu este si cat a costat misiunea din Irak. As dori sa va spun, conform unui raport economic, ca in Romania, incepand din 2002, au intrat in jur de 60 de miliarde de euro sub forma investitiilor straine. Este adevarat si extrem de regretabil si trist ca au avut loc pierderi de vieti omenesti in teatrele de operatiuni. Dar pe sacrificiul lor s-au putut construi relatii privilegiate cu SUA sau alti aliati din NATO. Soldatii nostri au murit alaturi de ai lor.
Cu Axa Wahington – Londra – Bucuresti, ce s-a intamplat ?
Axa a functionat foarte bine, dovada fiind relatia foarte buna cu Statele Unite. Totusi avem in continuare relatii occidentale neexploatate pana la capat. Potentialul relatiilor cu SUA, Marea Britanie, Franta, Germania este inca sub ceea ce ar putea ajunge. La intalnirile internationale comune, acele gesturi de apropiere dintre Hilary Clinton si Cristian Diaconescu as putea spune ca semne sunt de deschidere. Aceeasi politica poate fi observata si la Franta, prin revenirea acestei tari in structurile NATO. Acest lucru exprima o dorinta de apropiere si o strangere a relatiilor. La fel putem vorbi si de vizita recenta a lui Obama in Germania. Se pare ca intreaga Europa se orienteaza dupa aceasta axa a carei capat este SUA. Din punct de vederea strategic relatia cu SUA a fost si este in continuare corecta. Este vorba pur si simplu de promisiuni si de respectarea lor. Noi trebuie sa fim buni europeni dar si buni euro-atlanticisti. Astazi nu mai exista diferente de opinie intre Europa si SUA.
Haideti sa trecem de la Irak la Afganistan, acolo cum stau lucrurile?
Asa cum a afirmat si presedintele Traian Basescu in cadrul interventiilor din ultima vreme, daca Irakul a fost o chestiune care a tinut de o anumita coalitie sI de o anumita relatie speciala Romaniei cu SUA, Afganistan este una care tine clar de credibilitatea Aliantei Nord Atlantice. Cand vine vorba de Afganistan, orice discutie trebuie sa o purtam in format aliat. Noi ca tara NATO indragostita de articolul 5 avem tot interesul ca NATO sa fie o organizatie credibila si sa fie capabila sa faca tot ce isi propune. Crebilitatea NATO este la ora actuala mai importanta pentru statele mici decat pentru cele mari. Statele mari au resurse. Spre exemplu SUA, daca NATO si-ar pierde resursele, acest lucru ar fi doar un inconvenient si nu o problema majora. In schimb daca NATO ar avea problema de credibilitate acesta s-ar rasfrange negativ asupra Romaniei. Totodata, as dori sa va spun ca SUA sunt receptive la temerile Europei centrale sI de est dupa episodul Georgia. In esenta credibilitatea NATO inseamna doua lucruri: articolul 5 care cuprinde convingerea de riposta a Aliantei in cazul in care unul din statele membre e atacat iar al doilea element de credibilitate este indeplinirea unor misiuni gen Afganistan deoarece NATO trebuie sa joace un rol de furnizor de securitate internationala. Daca NATO nu va face chestia asta, relevanta NATO in plan international va scadea.

Fermitate dar si lupte interne pentru Est

Ce relatie avem pe cealalta axa, Chisinau – Kiev – Moscova, desi ar fi mai degraba un zig-zag, si zona Marii Negre?
Situatia de la Marea Neagra este mai complicata decat acum un an. Mai multe state din acesta zona trec prin mai multe framantari iar mai multe procese politice sunt incerte. Avem Georgia, unde exista un proces politic intern agitat, Ucraina are un climat politic instabil, la fel sI Republica Moldova. Toate aceste trei tari au procese politice pe fond de criza economica. Occidentul are astfel de rezolvat mai multe probleme, pe de o parte conflicte inghetate care raman netransate si tind sa se complice iar pe de alta parte situatiile politice interne. Este nevoie de realizarea unui compromis in aceasta zona de est a continentului. Trebuiesc salvate procesele de democratizarea si pastrarea neutralitatii acestor zone. Este vorba si de instalarea noii administratii de la Washington, care incepe sa transmita semnale spre aceasta zona.
In ce priveste Moldova, Chisinaul ne acuza in continuare ca am fi in spatele evenimentelor politice de acolo, in ciuda evidentelor contrare.
Noi trebuie sa fim foarte fermi pentru ce dorim sa se intample in spatiul acestei zone. Problema e pusa la fel si pentru Moldova si pentru Ucraina. Din punctul nostru de vedere al unui stat membru NATO si UE, noi trebuie sa ne hotaram ce vrem in zona asta si sa discutam in acelasi timp cu aliatii nostrii care dintre ei poseda instrumente mai bune pentru aborda aceasta problema. Cand vine vorba de Moldova avem interese sporite pentru ca acolo traiesc cetateni romani care spera sa duca o viata buna. In Moldova sunt interese nationale clare. Acelasi lucru il putem spune si despre comunitatea romaneasca din Ucraina.
Se poate considera recunoasterea cetateniei romane drept o chestiune de siguranta nationala, de aparare a drepturilor congenerilor nostri?
La nivel european nu cred ca exista o opinie unitara vizavi de acest demers. Am vazut in ultimele saptamani raportari diferite din partea unor state legate de acest demers. Chestiunea este una de natura politica. Depinde cum ne promovam acest interes, cum il explicam si cum reusim sa coagulam statele membre UE, NATO, poate si din alte parti, sa sustina acesta abordare. Romania are nevoie de o agenda politica care sa intruneasca o mare majoritate internationala in sprijinul sau. Din nefericire, intodeauna exista un risc de politizare a problemelor de interes national.
Este o evidenta faptul ca relatia Romaniei cu Moldova si Rusia – desi poate ar trebui sa inversam subiectii – a devenit subiect de atac la adresa presedintelui, cu potential de accentuare spre momentul alegerilor din toamna.
Daca Romania are de exemplu o problema cu o alta tara membra NATO si UE si tensiunile ating un anumit punct si noi stim ca avem dreptate ca tara alti candidati politici se plaseaza pe partea oponentului nostru national doar pentru a nu fi in pericol sa piarda punct electoral. Deci pana la ce limite impingem luptele politice interne dintre noi atunci cand vine vorba despre relatiile noaste externe si de interesul national? Pentru ca aspectul trebuie lamurit. Eu nu cred ca, de exemplu, daca presedintele Basescu a contribuit mult la relatia cu SUA trebuie atacata relatia doar pentru a lovi in presedinte. E valabil si pentru alte state.

Problema Kalman Miszei

Sa revenim la Basarabia, la Transnistria. In ce masura acest emisar al UE, Kalman Miszei, reprezinta si interesele Romaniei? Pentru ca el se afla chiar acum la aceeasi masa cu Smirnov. Deci Transnistria e considerata deja o entitate de drept iar Romania nu poate avea nimic de spus pentru ca, chipurile, ar fi reprezentata de acest Miszei.
El este un oficial european. Evident, trebuie sa facem un bilant. Cred ca dupa 20 de ani ar trebui sa ne uitam la mai multe lucruri cand vine vorba de zona de est a continentului. Trebuie sa vedem in ce a mers bine in acesti 20 de ani, unde am progresat si ce n-a mers bine si unde am regresat.
Dar daca noi constatam, ca stat membru UE, ca acest emisar nu isi face datoria, ba chiar dimpotriva, are o agenda proprie, de ce nu il contestam oficial?
Nu cunosc detaliile misiunii lui acolo si a rapoartelor pe care el le face catre Bruxelles. Stiu ca e un oficial trimis in misiune oficiala acolo, iar toata chestiunea asta poate fi discutata in formatele pe care UE le are si din care si Romania face parte. Cred ca noi, cand a fost o problema de ridicat sau o chestiune de discutat, nu am avut timiditati sa temeri in a o discuta. Aduceti-va aminte ca ne-am exprimat punctul de vedere destul de transant pe anumite chestiuni. Cel mai bun exemplu este atitudinea noastra fata de Kosovo. Romania a considerat ca e o greseala sa oferi independenta Kosovo in aceste conditii, ca se putea gasi o alta cale, iar noi am adoptat o atitudine clara care este azi cunoscuta. Nu suntem nici stigmatizati nici marginalizati. Noi ca modalitate de a gandi politica externa va trebui sa acceptam acest model al cercurilor concentrice. Nimeni nu renunta la interesele nationale pentru integrarea europeana, nici statele mai vechi nici statele mai noi. La noi mai exista si temeri ca ne pierdem identitatea.

Drepturile romanilor din jur

Situatia romanilor din Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Ungaria reprezinta un interes de siguranta nationala?
Siguranta nationala sau securitatea nationala ar insemna ceva ce ne afecteaza foarte grav. De principiu, orice stat civilizat se ingrijeste de cetatenii sai sau congeneri, indiferent unde se afla. Din punctul asta de vedere nu trebuie sa se supere nimeni pentru ca Romania se ingrijeste singura de cetatenii sai, lucru pe care, de altfel, il fac foarte multe state. Trebuie folosite si mecanismele obisnuite pe care le are legislatia europeana si toate normele Consiliului Europei le incurajeaza si le permit. Eu nu cred ca reprezinta un pericol pentru o tara vecina faptul ca etnicii romani vor sa mearga la biserica lor sau vor sa isi foloseasca limba, asa cum este perceput uneori acest lucru.
Moldova insa ne-a pus vize incalcand si acordul cu UE si incalcand si acordurile bilaterale.
Stiti cine pierde cel mai mult din acest joc? Republica Moldova.
De 30 de zile nu am mai auzit nici un sunet al statului roman. Ce face statul roman acum?
Cand vine vorba de relatiile cu Republica Moldova cred ca reactia noastra de pana acum trebuie sa fie acceasi sI de acum inainte: a nu raspunde tuturor acestor provocari pe care ei s-ar putea sa le faca si de acum inainte. In relatiile interne sunt doua zone. O zona importanta nu e cea a retoricii, a agresiunii verbale, zona cea importanta este cea a atitudinii. Cred ca ce a facut Romania pana in acest moment a facut foarte bine: s-a asigurat de solidaritate celorlalte state europene si aici avem declaratia presedintelui Parlamentului European in favoarea Romaniei si, chiar inainte de asta, ne-am asigurat ca se intelege corect situatia din Moldova. Unele state nu sunt chiar atat de preocupate de ce se intampla in Moldova dar cand lucrurile au inceput sa evolueze deja mai multe state europene au trebuit sa fie informate cu privire la Republica Moldova. Orice stat are o politica de prioritati si nu peste tot Moldova este o prioritate asa cum este pentru noi. Subliniez: cred ca am procedat bine neintrand in acest joc al acuzatiilor. Tot ce trebuie sa tinem cont este ca noi suntem o tara membra a NATO si a UE, puternica. Intotdeauna un om puternic trebuie sa fie generos si sa-l ajute pe cel mai slab, nu sa-l pedepseasca. Vreau sa va spun ca politic, ca si credibilitate, Republica Moldova a pierdut in relatia cu Bruxelles-ul pentru ca e vorba de un angajament pe care Moldova nu l-a respectat in relatia cu Romania.
Dar poate ca Romania trebuia sa rezolve problema vizelor in Comisia Europeana. Este vorba de un act al unui stat care incalca un acord al UE.
Din cate stiu, aceasta problema s-a discutat in format european. Politica externa este o problema de inteligenta si nu de muschi. Toate piesele din politica externa sunt pe masa. In ziua de azi politica externa este foarte transparenta. Uitati-va de exemplu la negocierile americano-ruse. Se negociaza la Geneva si nu prea stim ce, dar in momentul in care vor ajunge la o intelegere, aceea va fi facuta publica. Deci cand vine vorba de politica externa astazi ceea ce conteaza este sa fii mai inteligent decat ceilalti si sa folosesti piesele pe tabla cum trebuie. Ori la nivelul asta cred ca o atitudine prea violenta nu ar aduce nimic bun.

Comunitatea si serviciile de informatii

Sunteti consilierul presedintelui pe probleme de securitate nationala, coordonati comunitatea nationala de informatii. Comunitatea asta de informatii tot in 30 de scaune si calculatoare sta?
Nu. E din ce in ce mai bine. Poate ca zona asta ar fi ceva mai supusa regulilor si secretului poate ca intr-un fel asa se explica de ce la noi inca multa lume nu realizeaza cat de mare a fost acest pas in a constitui aceasta comunitate de informatii. Nu trebuie uitat ca in Romania, ca sa poata fi gestionata si administrata de comunisti, totul s-a bazat pe divizare si pe fragmentare. Deci formula “divide et impera” cand vine vorba de regimul comunist a functionat in Romania la parametri maximi.
Mai exista batalia pe sub masa dintre servicii?
Nu cred ca in zona asta va disparea vreodata un anumit joc pentru ca niciodata intr-o tara orientala chestiunea nu a disparut. Aduceti-va aminte ca dupa 11 septembrie, in SUA, una dintre propunerile vehiculate era sa puna FBI si CIA pe acelasi culoar de o parte si de alta ca sa ii oblige sa comunice. Exista insa progrese extrem de mari in cooperarea dintre servicii pentru ca oamenii care sunt in aceste servicii sunt compatibili si se inteleg foarte bine intre ei.
Directorul SRI lansa la un moment dat ideea reunificarii SIE si SRI.
Ideile trebuie discutate si trebuie vazute aspectele si argumentele ca pana la urma cei care lanseaza aceste idei trebuie sa le explice si sa le argumenteze. Intotdeauna va exista o intreaga dezbatere cand vine vorba de securitate nationala. Eu mai degraba vad probleme in momentul asta in zona securitatii nationale nu intre servicii ci in ce priveste problemele de corelare intre institutiile de forta si cele civile. Am discutat in aceste zile de posibilitatea extinderii gripei porcine. O zona in care Occidentul s-a miscat foarte bine si unde Romania a ramas in urma este zona integrarii institutiilor de forta – Ministerul Apararii, Servicii Interne, cu institutiile civile, pentru ca sunt multe scenarii in care putem imagina o catastrofa naturala sau o problema de securitate nationala unde trebuie sa se gestioneze in comun institutiile acestea cu cele civile. Cand vine vorba de acest cuplaj, care in SUA se numeste Homeland Security, cred ca aici avem probleme serioase de arhitectura institutionala. Avem nevoie de mai multe exercitii in comun si de a lamuri clar cine si ce gestioneaza si de ce raspunde pentru ca sunt diferite institutii care concura in acest joc – prefectura, primarie, institutiile mari. Eu stiu ca subiectul savuros pentru presa este concurenta intre servicii. Suntem intr-o situatie mult mai buna decat acum cativa ani si putem sa privim comparativ.
Neadoptarea pachetului de legi privind securitatea creaza probleme?
Da. Creaza probleme pentru ca suntem pe o lege care e din 1991 si care nu mai corespunde nici in spirit nici in prevederi cu ceea ce avem azi ca si activitate institutionala, obligatii internationale, obligatii nationale. Trebuie sa intelegem un lucru. Profesionistul isi face treaba bine daca are un statut clar definit si stie ce il asteapta daca face o fapta buna.

Cele trei mari riscuri

Care sunt riscurile, amenintarile care planeaza asupra Romaniei la aceasta ora?
Cred ca spionajul pana la urma ramane cea mai mare amenintare la adresa securitatii nationale dincolo de zona catastrofelor naturale. Suntem tara membra a NATO si a UE. Asta inseamna acces la informatiile acestor doua organizatii, vot, opinie, atitudine in aceste doua organizatii. Deci este evident ca din punct de vedere al unor entitati neoccidentale noi suntem atractivi ca tinta si ca obiectiv pe cele doua coordonate: accesul la informatii sau atitudinea noastra din NATO si UE care ne poate fi influentata prin mijloace ilegale, neortodoxe, inclusiv sau mai ales la nivel politic.
Spionajul la care faceti referire implica si structurile de stat?
Spionajul implica tot ce scrie la carte ca implica spionajul. Poate ca spionajul inseamna o zona ceva mai ingusta. Trebuia sa spun ca zona de intelligence, cu tot ce inseamna ea, propaganda, influenta, actiuni acoperite. Deocamdata exista asa numitul model al cercurilor concentrice. Cand va uitati care sunt principalele tinte la adresa unor actiuni negative o sa vedeti ca prima tinta o reprezinta intotdeauna liderii. Nivelul doi este infrastructura critica a unei tari, nivelul trei este populatia si ultimul nivel sunt trupele militare. Deci cand vrei sa exerciti o influenta asupra unei tari sau vrei sa influentezi intr-o anumita directie, actionezi asupra liderului. Ce inseamna liderul? – nu inseamna numai o actiune negativa, el poate sa insemne si un proces de negociere, de influentare. Asta poate fi o modalitate dar pot fi si alte modalitati care pot presupune acte murdare, manipulari, dezinformari, diversiuni, subversiuni.
Aceasta ar fi numarul 1. Numarul 2?
Acum pentru toate serviciile de informatii prima lor grija este protejarea factorilor de decizie. Ulterior, infrastructura critica, iar UE acorda acum o foarte mare importanta infrastructurii critice pentru ca logica care este: care-i criza securitatii nationale, ca cetateanul sa aiba o viata cat mai buna? Asta inseamna de la calitatea apei la protectia la incendii si cutremure. Deci dupa toata zona aceasta de intelligence, inclusiv spionajul si subversiunea politica, as include ca a doua mare categorie ceea ce ar intra in in zonele de risc – pentru ca mai devreme sau mai tarziu se va produce – acea pandemie de care ne temem.
Apreciati ca se apropie rapid si de Romania?
Ne asteptam la orice. Este vorba si de o anumita ciclicitate. In cazul gripei porcine, alarma este serioasa, dar nu s-a produs inca ceea ce ne temeam, pandemia accentuata. Insa lumea in Occident spune ca tot va veni. Este un element extrem de important si noi trebuie sa avem garantia ca o putem stapano, iar aici de obicei se face o lista cu posibile evenimente catastofale. Aceste catastofe naturale in momentul asta sunt cele care ne pot afecta. Numarul 3, mai e un element pe care trebuie sa il urmarim atent dar asta depinde de ce se va intampla in aceasta zona. Dupa chestiunea fierbinte cu Georgia, nici o tara serioasa din Europa centrala nu neglijeaza acest aspect.
Vorbiti de un posibil razboi in zona?
Deci o posibila incursiune militara a cuiva prin surprindere, pe timp de vacanta, precedata inclusiv de un atac cibernetic sau de alta natura.
In urma cu un an sau doi, persoane de rang inalt declarau ca Romania nu face obiectul unui risc militar pe termen mediu si lung. Spuneti ca s-a schimbat situatia pe fondul tensiunilor recente?
Cand alcatuiesti scenarii trebuie sa te uiti si la cazuistica. Atunci cand s-a produs chestiunea din Georgia a fost o problema militara. La inceput aceasta problema privea mai putin Romania dar treptat acesta chestiune a fost trecuta mai sus pe lista amenintarilor. Exista o serie de elemente precum distanta de 1.000 de kilometri pana in acea zona, sau faptul ca suntem membri NATO si UE.

Banul si tradarea

Sa intelegem ca riscurile asimetrice sunt pe acelasi nivel cu un posibil conflict deschis?
Vreau sa va spun ca agenda de securitate nationala se complica un pic din prisma acestor incertitudini politice din zona de est a continentului si ne trezim ca inevitabil aceste riscuri au degenerat in conflicte. Trebuiesc scoase din zona politicii anumite institutii, anumite preocupari legate de zona de securitate nationala. Acestea trebuiesc gestionate de profesionisti fara a exista riscul ca acestea sa fie politizate. Ma tem ca din toata aceasta inclestare politica unii sa joace aceeasi carte cu adversarii nostri ca stat. Cel mai mare pericol este pana la urma banul. Tradarea.
Banul. Cumpararea oamenilor?
Da, suntem o tara saraca in care oamenii vor sa traiasca bine in care sentimentul de onoare a cam esuat iar educatia patriotica la fel. Ca tot vorbeam mai devreme, va dau exemplu de politizare, cand noi incheiem cea mai importanta misiune militara a armatei romane in strainatate unii politicieni incearca sa profite de acest moment. Nu vorbim aici de seful statului care trebuie sa marcheze acest eveniment. Din pacate relatia cu Occidentul, aderarea la NATO si UE au fost construite pe timpul a trei administratii diferite cu viziuni diferite. Suntem destule probleme de ordin economic, social, cultural care pot fi dezbatute politic. De ce trebuie sa aducem in discutie si zona de securitate? Sa privim la exemplul Statelor Uniute. Atat Obama, cat si McCain s-au inteles la inceput de campanie sa nu introduca in campanie anumite chestiuni.
Daca vorbim de posibile conflicte, avem recenta situatie de la Chisinau. Acesta a survenit pe fondul vacantei de Paste in Europa Occidentala iar alegerile anticpate urmeaza sa se deruleze tot in vacanta, in luna august. Trebuie sa fim atenti?
Este adevarat, poate perioada de vacanta si concedii este cea mai propice pentru ca cineva sa ne faca probleme. Daca ai un adversar, trebuie sa te gandesti ca el va incerca sa te surprinda si sa atace cand crede ca esti cel mai putin atent. Lectiile din Georgia cred ca au fost corect invatate chiar si in Occident pentru ca i-am vazut totusi foarte preocupati in mai multe studii si analize publice, asa ca imi pot inchipui invatamintele trase la nivel guvernamental.

Cazul Floricel, avioanele Romaniei si armele de la Ciorogarla

Care a fost interesul pentru care cazul Floricel Achim a fost dat publicitatii?
O sa va dezamagesc si pe voi asa cum am dezamagit de fiecare data si pe colegii vostri. E o chestiune care imi dau seama cat de neplacuta e din punctul de vedere al presei. Aceasta chestiune de a nu avea informatii e sensibila, dar cred ca presa trebuie sa inteleaga ca nu poate functiona o tara ca tara serioasa daca informatiile din zonele sensibile nu raman acolo intre cei cativa. Daca nu as fi functionar inalt al statului v-as spune o parere personala. Presa poate nu isi da seama cat de importanta si de influenta este in Romania. Dar cand vine vorba de politica de securitate nationala, este o zona in care si daca cineva din presa intra accidental in posesia unor informatii sau o geanta se duce frumos si o preda.
La ultimele doua sedinte CSAT au fost luate doua hotarari importante privind inzestrarea armatei si programele strategice.
Eu personal sunt foarte multumit de ultimele sedinte CSAT pentru ca s-a intamplat ceea ce trebuie. CSAT-ul inseamna cel mai important for de decizie cand vine vorba de securitatea nationala a Romaniei. Deci prima datorie a oricarui membru al CSAT este sa fie constient de semnificatie si responsabil de decizie. Din acest punct de vedere aici nu sunt dubii. Sunt convins ca toti realizam in cadrul acestui organism cat de important este ceea ce facem acolo. Daca vreau sa spun ceva opiniei publice din postura mea de consilier pe probleme de securitate nationala este ca suntem foarte constienti de misiune si de respoinsabilitate. Pana in acest moment eu nu am vazut elemente politice in interior. Mi se pare insa ciudat ca dupa sedintele CSAT eu inteleg lipsa informatiilor pentru ca asta este legea. Dar mi se pare prea mult sa inventezi si sa pui pe seama sedintelor CSAT lucruri care nu s-au intamplat si nu au avut loc. Nu mi se pare normal ca daca nu stii ce s-a discutat in sedinta CSAT sa inventezi. Eu ma uit dupa sedintele CSAT la ce s-a intamplat si nu imi vine sa cred. Instrumentul informarii este important. nu trebuie folosit iresponsabil pentru a baga in capul oamenilor tot felul de ineptii. Am vazut de exemplu spunandu-se pe posturile de televiziune ca membrii Guvernului nu au participat la sedinta CSAT, desi au trecut prin fata grupului de jurnalisti la iesire. Securitatea nationala nu se poate face fara incredere. Daca oamenii astia sunt legitim alesi acolo, cred ca, de la un punct, daca nu sunt informatii, ramane sa stabilesti daca ai incredere sau nu in ei.
Stim ca sunt tensiuni foarte mari in structurile acestea.
Asta e alta discutie. Cu mana pe inima spun ca am fost la trei sedinte CSAT si fiecare a mers foarte bine. Nu exista astfel de tensiuni pentru ca dincolo de lupta politica oamenii sunt foarte responsabili de ceea ce fac si toti realizeaza ca pana la urma e vorba de tara asta. Noi stim ca tara ce inseamna sa se stranga Consiliul de Coroana si sa afle cu surprindere ca armata nu are avioane – vestita discutie cand Iorga afla cat costa un avion -ce inseamna ultimatumul, cat rezistam si daca rezistam. Cred ca avem experiente istorice negative triste ca sa ne fie de exemplu a nu le mai repeta. As vrea sa mai precizez ca sporurile sunt supendate temporar de la plata pentru ca din punct de vedere financiar lucrurile nu sunt tocmai roze.
Ce se intampla cu sporurile pentru cadrele militare?
Oamenii din Armata au ridicat niste chestiuni care sunt firesti, legitime si trebuie discutate mai ales ca dupa o viata intreaga de munca sunt oameni care si-au facut treaba, dar nu e vina lor ca situatia administrativa si economica nu ii favorizeaza. Am incercat sa le spun ca nu e rea vointa sau rea credinta. Faptul ca niste sporuri temporar nu au fost platite nu e prima data. Cred insa ca economia Romaniei nu e atat de serios afectata ca alte economii pentru ca bancile noastre nu au cazut si asta a fost un mare castig pentru noi. Majoritatea occidentalilor au pierdut bani pe bursa si pe fondurile de pensii care la noi abia se dezvolta. Ne vom reveni s vom trata sI problema sporurilor.
O ultima intrebare: cine castiga licitatia pentru avioane?
Eu as formula altfel. Isi poate permite Romania sa ramana fara avioane la pretentiile noastre de membru serios al NATO ?
Bine. Atunci spuneti-ne – armele de la Ciorogarla cand le gasiti?
Sa le gasim? Le-am pierdut noi?

A consemnat Victor RONCEA
La discutie a participat si Doru DRAGOMIR

Vezi si
IULIAN FOTA, consilierul presedintelui Traian Basescu pentru aparare si securitate nationala, la ZIUA. In curand bombe media intr-un interviu exploziv

Suntem la un pas de pandemie
“Lumea se afla cu adevarat foarte aproape de o pandemie de gripa cu noul virus”, a anuntat directorul general-adjunct al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), Keiji Fukuda

UN ZIAR ZIUA de zile mari. De la fosti agenti, spioni si contraspioni la actuali agenti anti-Romania

Tökes ataca Romania cu munitie ruseasca
Europarlamentarul sustine ca “Transnistria ar merita un statut de autonomie teritoriala, la fel ca Secuimea” Declaratiile si acuzele venite de la Moscova sunt reflectate aproape identic in Romania de episcopul reformat Laszlo Tökes. Teza lansata de candidatul la Parlamentul European…
Campania antiromaneasca
Odata cu obtinerea mandatului de europarlamentar, Tökes Laszlo a dus o campanie de promovare a ideilor separatiste si de atacare a statului roman, invocand o asa-zisa lipsa de drepturi a minoritatii maghiare din Romania. Prin declaratiile si initiativele sale, episcopul a sustinut…
Moscova cere insistent potolirea Bucurestiului
Rusia a cerut UE la Habarovsk “potolirea” Romaniei in relatia cu Republica Moldova. Ministrul adjunct de Externe rus, Aleksandr Grusko a declarat ieri ca “Federatia Rusa a atras atentia asupra necesitatii unor demersuri mai energice pe langa Romania, pentru ca aceasta sa inceteze…
Summit fara rezultat
Liderii Uniunii Europene si cei ai Federatiei Ruse nu au reusit sa depaseasca diferentele de opinie in legatura cu problemele sensibile ale securitatii energetice.Desi la summitul UE-Rusia de la Habarovsk s-a dorit ajungerea la un numitor comun in ceea ce priveste viitorul energetic…
Seful Gazprom n-a avut timp de Videanu
In 20 si 21 mai, o delegatie numeroasa, din care au facut parte directorii marilor com­panii energetice de stat din Romania cu ministrul Econo­miei Adriean Videanu (foto) in frunte, a fost la Moscova, unde a avut intalniri cu reprezentantii auto­ritatilor, dar si ai concernului rus…
Ucraina ne ia la tinta
Ministrul Apararii de la Kiev arata cu degetul spre Bucuresti si Moscova cand este intrebat de dusmanii tarii sale Kievul si-a stabilit inamicii, aceiasi din 2008 – Romania si Rusia – pe motiv ca au pretentii teritoriale vizavi de Ucraina. Cel care s-a relansat in declaratii acuzatoare…
Sa traiti, huo!
Fortele speciale protesteaza pe site-ul MApN * Mihai Stanisoara, ministrul Apararii, se confrunta cu cea mai grava situatie inregistrata in armata dupa 1990 Nemultumirile personalului MApN ca urmare a suspendarii sporurilor au atins apogeul. Intr-un material postat pe site-ul MApN,…
Romania a pierdut haturile informatiilor
Generalul de brigada (r) SIE, Petru Neghiu, dupa 31 de ani de spionaj a trecut in rezerva, fara a sta insa locului. Din anul 2003 conduce Asociatia Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere provenite din Serviciul de Informatii Externe. De putin timp Asociatia fostilor ofiteri…

Arhivele CIA de la Teheran
In noiembrie 1979, fundamentalistii islamici au atacat Ambasada SUA de la Teheran, luand 69 de ostatici (functionari americani). Cu putin inaintea atacului, conform dispozitiilor, ofiterii CIA din ambasada, au distrus documentele secrete folosind „tocatorul, o masina de maruntit…
Instructiunile REDTOPS
Clasificare: SECRET RYBAT.Data: 9 ianuarie 1973.Catre: Sefi retea si baza.De la: Sef, divizia Blocul Comunist.Subiect: RYABAT REDTOPSReturnarea voluntarilor REDTOPS.Utilizare: Lectura si referinta.1. In cursul ultimelor luni, cetateni de nationalitate REDTOPS s-au…
Manualele dezinformarii britanice
In anii 1942 – 1943, serviciile secrete britanice pregateau un plan amplu care urmarea dezinformarea inamicilor, in special a Germaniei, prin lansarea unor informatii false pe mai multe canale. Dezinformarea urma sa fie realizata cu ajutorul unor personalitati pu­blice, prin intermediul…
Maresalul Romaniei Constantin Prezan
Inainte de a fi numele unei strazi la Sosea, maresalul Constantin Prezan a fost un militar care a condus la victorii armatele romane, un sincer patriot, un om cu prietenii solide si o sotie superba. E cazul sa amintim chiar de la inceput de frumoasa Olga Prezan, pentru ca in epoca…

AGENTUL BADIN ne-a prins: Filiera KGB-FSB-SVR-MOSSAD-CIA-ETC-ROSCA-RONCEA (e valabil si invers)

“Două ştiri legate între ele. O declaraţie a purtătorului de cuvânt al MAE de la Moscova şi una de la Strasbourg, care îl are în prim plan pe deputat Vlad Cubreacov, adjunctul lui Iurie Roşca, pe vremuri naţionalist, astăzi vândut lui Voronin şi Rusiei. Scenariul este susţinut şi de fraţii Victor şi George Roncea în mai multe articole. Ultimii doi sunt apropiaţii lui Traian Băsescu şi au fost acuzaţi în mai multe rânduri că, de fapt, jocurile Moscovei în Basarabia” – zice Badinovici
colportat de ADRIAN FIRTAT <[email protected]> Subject: [Reintregirea_Romaniei] FILIERA R– USEASCĂ RONCEA-ROŞCA
pe e-grupurile: [email protected] si [email protected] in Data: Friday, May 1, 2009, 10:48 PM

Drept pentru care…sunt nevoit sa recunosc (exemplific si cu foto): sunt agent CIA/MOSSAD – iata-ma la Casa Alba si la malul Iordanului cand ii fac poza lui Mihai Razvan Ungureanu (ce dovada mai buna vreti!)

Si Roncea SR marturiseste (chiar de pe tanc): FILIERA R– USEASCĂ KGB/FSB/SVR/GRU/MOSSAD/SBU/AVO/STASI/BND/CIA/SRI/SIE/ETC-RONCEA-ROŞCA

Sunt foarte scandalizat ca in poza atasata materialului demascator al celebrului Badin de la Antenele PSD-PC a lu’ Felix – aka Dan Hotzulescu – mie nu mi s-a pus nici o sagetica desupra capului si nici alta explicatie foto desi eu ma vad mai bine in poza decat anemicu de frate-miu si carele am si nadragi kaki, tricou kaki (din dotare) si atitudine mult mai securista decat acesta (a se vedea felul in care sunt tinute mainile in fata, peste buric – un semnal secret pentru satelitul Ogoniok care retransmite direct la beciu’ lui Putin et comp).

Sunt chestii care doare si desi am fost invatati sa ne ascundem foarte bine, noi astia de la kgb/gru/sbu/etc, cand vine vorba de oleaca de publicitate e greu sa stai si sa suporti nedreptatea si ignorarea vadita in raport cu un frate mai mic, nici pe departe atat de profesionist (a se vedea ca tine mainile la spate, deci canci transmisie la satelit – sacose cu ruble s-au irosit degeaba pentru ca Ogoniok, de pe traiectoria sa stelara, sa capteze semnele din pocnituri de degete prin care urmau sa se transmita in direct secretele de la Chisinau direct la Moscova).

Acum insa se ridica si o alta problema, consecinta publicitatii in meseria noastra plina de aventuri una si una, este ca ne scoate din circuitul extrem de secret cunoscut pana acum doar initiatilor din serviciile noastre foarte profesioniste – Badin este, va dati seama, un profi, manat doar de sincera nevoie a exprimarii, insa aici i s-a infundat, ne-a scos din dulcea noastra ataraxie si acum n-avem de ales, trebuie sa-l lichidam, nu numai pe el dar trebuie exterminati ma tem si toti aceia care au aflat acum adevarul – adevarat despre noi, membrii clanului Roncea – Rosca.

Adevaru’ asta a lu’ badinovici e tot atat de adevarat precum e si faza cu CD-ul Cubreacovian – cel pe care blogerita Vio l-a vazut cu ochii ei in mana lui Cubreacov, care poate il dadea sau il primea, nu conteaza jean boxeaxa – noroc cu Unimedia care a facut si un filmulet unde cita Europa Libera intre ghilimele, care fraza intre ghilimele zicea exact ca blogerita cu ochi de vultur (mai tare ca Ady Nastase care a vazut steaguri verzi legionare fluturand pe sediul Politiei, in 13 iunie 1990) insa pe banda audio montata de la Europa Libera se auzea cu totu altuceva, adica mai exact de Cubreacov nici pomeneala, nu conteaza…

Un alt profesionist, mai tare chiar ca Badin, nici n-o mai citeaza pe blogerita Vio si preia direct pe hotnews.md, apoi vine si un amplificator de forta, forta eoliana ma refer, Agentura NewSin la rand, citand citatul citarii apoi si Ziarul de Garda, si intre timp se mai interfereaza si cate un apreciat lider al studentimii din R. Moldova (nu din Basarabia, doamne feri, ca pe aia a ciuntit-o cu Noua Foarfeca, chiar pe zona istorica), care lider, din lift, unde se afla cu intreaga organizatie, a vazut si el ce a vazut blogerita Vio, dar nu cu ochii lui dar asta nu conteaza doar stim cu totii ca Cubreacov este un caghebist notoriu, se vede si dupe nume ( o fi chiar si “jidan”, ca Socor si Roncea al mic, fratele dubios al lui al mare – desi Bastovoi zice altceva despre el, alias ziaristul Victor Rotaru, in ultima lui carte, “Audienta la un Demon Mut”) dar mai ales toata lumea stie ca numai un kaghebist putea sa se ocupe cu atat obstinatie de Mitropolia Basarabiei, numai un spetznatz notoriu putea sa care in spate cinspe ani de procese si peste 20 000 de fise mii de scrisori si sute de intampinari si adrese.

Evident ca tocmai din cauza ca stia ca Cubreacov e kaghebist, actualu lider al Noii Opozitii, cel prezentat de Badin cu deferenta si entuziasm totodata drept viitor presedinte, cu putin inainte de 5 aprilie, la Antenele 1, 2, 3, – ati ghicit e vorba de dl Urechean, ca deputat in Parlamentu’ Moldovei a votat numai impotriva legiferarii statului Mitropoliei Basarabiei.

Stia vezi bine Urechean direct de la prietenu sau bun Ady Nastase, ca Mitropolia asta a Basarabiei e cu pocinog asa cu stia si lideru’ studentesc de la Bucuresti totodata membru de partid in Noua Opozitie, cea mai curata si mai apretata de la Chisinau tocmai de aceea cu Noua Foarfeca ciunti cu grija harta Basarabiei istorice, ca sa nu mai fie Vechea Basarabie, ci cea Noua, R. Moldova, cea pe care o prefera el si ai sai, Neo-Kaghebistii, cei carora li se mai spune, Noii Patrioti, Noii SIS-isti, Noii Mancatori de Cacat…etc

Sh-am incalecat pe-o Noua Sa si v-am spus povestea cea mai cea, si da confirm, sunt pe aceasi filiera ca si alalalt frate, cel cu sagetica deasupra, si deasemenea confirm vinovatele legaturi de aproape doua decenii cu acest nabadaios zarghit de Rosca, neascultator cinspe ani de presedintii Romaniei, pana recent, inainte de un fatidic 4 aprilie, treaba de la care i s-a si tras raceala de acum, precum si cu DJ Cubreacov (stiu de la superioru meu din kgb ca cu CD-urile se ocupa digeii)…

Ce interesant, am auzit ca in continutul CD-ului se gasesc filmari realizate de un post de-al rusilor – TV7 – unde imi amintesc ca s-a lansat in cariera o actuala tovarasa de viata a prietenului lui Cubreacov, cel care ii tot scrie scrisori publice in ultima vreme, ba din perspectiva regnum ba din perspectiva flegmum – nici nu mai stii ce sa intelegi mai frate cu moldovenii/ardelenii si badinii astia…

Na ca ma si semnez in clar cu numele conspirativ – Roncea
(Rosca e numele meu real, de fapt, dar n-am voie sa zic la nimeni, iar daca totusi se afla e nashpa – trebuie sa me exfiltrez urgent din Basarabia, dar cum harta Basarabiei a fost ciuntita cu foarfeca de Noii Golani ai Noii Opozitii din Nova Moldovskacaia, ma tem sa nu ajung Doamne feri in mai stiu eu ce Noua Gainarie ca asta compusa din doi blogeri, un “student” o “studenta” si un animator eolian… ce interesant, New Sin asta, e tot ceva Nou, dupa nume, ca mai toti actorasii acestei povesti)

PS: Badine, Badine, pana unde crezi ca-ti va merge?… Uite, ia o dedicatie pentru tine, sclav fericit, si sefii tai, Tismaneanu si Voiculescu:

MEDVEDEV l-a destituit pe seful GRU in timp ce spionul sef al Armatei Rusiei era in vacanta

Seful Directiei principale de informatii de pe langa Statul Major al armatei ruse (GRU), generalul Valentin Korabelnikov (foto), a fost destituit vineri de presedintele rus Dmitri Medvedev printr-un decret, relateaza Interfax, preluata de Agerpres. El a fost inlocuit prin alt decret cu adjunctul sau, generalul Aleksandr Sliahturov.
Korabelnikov a detinut functia de sef al GRU din mai 1997. Inainte de a fi demis, el a fost decorat cu ordinul “Pentru merite deosebite aduse Patriei” de gradul III, pentru eforturile depuse in sporirea capacitatii de aparare a Federatiei Ruse. Conform cotidianului “Moskovski Komsomolet” generalul Valentin Korabelnikov se afla in prezent in concediu, urmand sa predea oficial stafeta dupa revenirea sa din vacanta.
Destituirea sefului GRU intervine pe fondul divergentelor din ce in ce mai acute legate de modul in care se realizeaza reforma in armata. La inceputul acestui an, ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, a demarat o reforma ambitioasa de modernizare a armatei, careia i se opune segmentul generalilor conservatori. Reformele demarate de Serdiukov au antrenat reduceri masive de cadre in armata rusa si desfiintarea mai multor divizii de diferite tipuri, inclusiv a unor batalioane GRU.
Presa rusa a relatat inca in iarna ca seful GRU, Valentin Korabelnikov, intentioneaza sa demisioneze, intrucat nu ar agrea reformele ministrului Apararii. (Z.O.)

AFACEREA CIOROGARLA Diversiunea si Conspiratia

Conspiratia de la Ciorogarla
de Doru DRAGOMIR
Evolutia anchetei in cazul furtului de arme de la depozitul din Ciorogarla si cateva amanunte aparent nesemnificative petrecute in interiorul armatei si al serviciilor secrete imi intareste tot mai mult ipoteza ca nimic nu e intamplator pe lumea asta. Plec de la premisa ca, intr-adevar, la Ciorogarla avem de a face cu un furt in adevaratul sens al cuvantului. Nu conteaza in acest moment care a fost motivul si cine sunt autorii.Cu riscul de a-mi face si mai multi dusmani o sa incerc sa spun lucrurilor pe nume. Am crezut ca prin nominalizarea lui Mihai Stanisoara in fruntea Ministerului Apararii Nationale se va incheia acea perioada nefasta din timpul guvernarii Tariceanu, cand armata s-a confruntat cu cele mai multe scandaluri publice din istoria acestei institutii. Avand in vedere ca Stanisoara a fost consilier prezidential si seful Departamentului Securi­tatii Nationale, am crezut ca este omul care stie cu ce se mananca domeniul militar si al informatiilor. Poate ca ma insel, dar faptele vorbesc. Fara sa stea prea mult pe ganduri si probabil la sugestiile binevoitoare ale amiralului Marin, a luat prima hotarare in calitate de ministru al Apararii: l-a dat jos pe seful Directiei Generale de Informatii a Apararii. Generalul Radici fusese pus acolo de Basescu, dupa ce serviciile secrete ale armatei trecusera printr-un alt scandal in timpul ministrului Atanasiu. Generalul Radici a reusit in scurt timp dupa ce devenise seful DGIA sa-i devina antipatic sefului SMG, care dorea cu orice pret sa controleze total DGIA. Pe fondul acestui conflict mocnit si din considerente ale lui Stanisoara pe care nu le banuiesc inca, Radici a fost mazilit la jumatatea lunii ianuarie a.c.La scurt timp, in presa, a explodat scandalul furtului de arme de la Ciorogarla. Oficialii armatei nu au precizat pana acum cate arme au disparut sau cand s-a comis furtul. Unele surse spun ca spargerea s-a dat cu mai mult timp in urma. Adica, exact in ziua cand a fost schimbat Radici. O simpla coincidenta? Si atunci cine a avut interesul sa tina evenimentul ascuns opiniei publice? Poate ca inca nu era pregatit tot scenariul si acest furt, real sau regizat, trebuia sa-si urmeze cursul pentru a darama si alte persoane incomode. Si am ajuns la desti­tuirile facute de Stanisoara saptamana trecuta. Daca se oprea cu aplicarea sanctiunilor la nivelul comandantului Brigazii 1 Sol-Aer, puteam sa le consider juste. Numai ca demiterile au ajuns aproape de varful ierarhiei militare. Ca doua moase comunale, Stanisoara si amiralul Marin au facut pe genunchi lista neagra cu cei care poate ca au o parte de vina in cazul Ciorogarla, dar nu au uitat sa bage pe lista si persoane incomode.
Stanisoara a profitat de situatie pentru a scapa de Croitoru, un general de trei stele caruia i-a fost distrusa o cariera de o viata dintr-un condei. Amiralul Marin nu a schitat nici cel mai mic gest de onoare, nu s-a gandit nicio clipa sa-si dea demisia. Si nici Stanisoara nu a avut curajul sa il dea jos pe seful SMG.Pe 6 ianuarie a.c., publicam un interviu cu generalul Croitoru. Un om pentru care am tot respectul. Un aviator in adevaratul sens al cuvantului care a avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume si sa faca o analiza lucida asupra situatiei din aviatia militara. Un general care a spus raspicat ca aviatorii isi doresc un avion multirol nou, nu unul la mana a doua. Interviul lui Croitoru nu i-a cazut bine la stomac nici ministrului Stanisoara si nici altor politicieni sau bagatori de seama care duc o lupta inversunata pentru ca armata romana sa se inglodeze in datorii in urma unor achizitii de tehnica militara la mana a doua. Din interiorul armatei imi vin tot mai multe semnale ca decapitarea generalului Ion Ungureanu, seful Directiei Contrainformatii si Siguranta Militara, va fi urmata de desfiintarea unitatilor specializate pe combaterea actiunilor serviciilor de informatii ale Federatiei Ruse. Pentru cine nu stie, generalul Ungureanu a implementat o politica de consolidare a structurilor mai sus-mentionate, starnind nemultumirea anumitor medii cu simpatii catre Rasarit.Punerea cap la cap a acestor evenimente care par sa nu aiba legatura unul cu altul ma face sa cred ca ele se impletesc undeva in padurea de la Ciorogarla. Acolo unde s-a produs un furt sau a fost dat un ordin ca sa dispara niste arme pentru a indulci negocierile unor viitoare contracte si a netezi cariera unor apropiati ai ministrului Stanisoara si ai amiralului Marin. Spun asta deoarece o persoana importanta care participa la ancheta de la Cioro­garla mi-a transmis ca traieste cu senzatia ca se cauta cai verzi pe pereti, iar armele vor aparea atunci cand se vor transa toate problemele.

Vezi si
si
Bani pentru spioni
Serviciile secrete vor primi, in anul 2009, peste 500 de milioane de euro de la bugetul de stat, potrivit proiectului de buget. SRI-ul va primi, in 2009, cei mai multi bani de la bugetul de stat, avand asigurat un buget de 1,32 miliarde de lei, adica 0,2% din PIB.

Cutremur in securitatea Romaniei. Afacerea Ciorogarla = Decapitarea informatiilor militare. Dupa SRI, si MApN ramane fara specialistii anti-KGB/GRU

Am banuit din prima clipa ca “Afacerea Ciorogarla” este regizata. Prea putea ceva. Nu stiam exact ce vrea sa dezgroape, sau sa ingroape. Iata ce:

Ministrul Apararii Mihai Stanisoara (foto dreapta) a anuntat, azi, printr-o conferinta de presa, destituirea sefului Statului Major al Fortelor Aeriene (SMFA) Constantin Croitoru si a sefului Directiei de Contrainformatii din cadrul SMG, Ion Ungureanu, in urma furtului de armament de la unitatea militara din Ciorogarla.
General locotenent Constantin Croitoru (foto stanga) are 56 de ani si ocupa functia de sef al Statului Major al Fortelor Aeriene din martie 2007. Anterior, a fost director general al Directiei Generale de Informatii a Armatei.
Au mai fost destituiti seful Directiei Contrainformatii si Siguranta Militara de la SMFA, lt. Col. Maricel Popa, precum si ofiterul de contrainformatii de la Brigada, maiorul George Uta. A fost eliberat din functie si seful Resurse la SMFA, generalul de Brigada Costel Tataru.
De asemenea, a fost eliberat din functie seful Serviciului Politie Militara din Statul Major General, colonel Marcu Plesanu, seful sectiei Paza si Securitate in serviciul Politiei Militare din SMG, colonel Constantin Pupaza si seful Directiei Contrainformatii si Siguranta Militara din cadrul SMG, general de brigada Ion Ungureanu. Destituirile vin pe fondul confruntarilor dintre factorii de decizie de la conducerea Armatei privind controlul DGIA. In timp ce conducerea actuala a Statului Major General doreste ca DGIA sa se subordoneze sefului Statului Major General, Amiral Gheorghe Marin (foto in plan secund), conducerea politica a Ministerului Apararii, atat fostul ministru Teodor Melescanu, cat si actualul, Mihai Stanisoara, dorind ca DGIA sa li se subordoneze in exclusivitate lor.

Eliminarea lui Radici

Scandalul acestor demiteri intervine la scurt timp dupa ce in fruntea serviciilor de informatii ale armatei a mai intervenit o schimbare radicala. Sapatamana trecuta, directorul DGIA, Francisc Radici, a fost inlocuit cu Generalul Gheorghe Savu, fost sef al Directiei de Informatii Militare (spionajul extern militar), var cu IPS Teofan. Dupa aceasta, ministrul Mihai Stanisoara l-a numit pe generalul-maior Francisc Radici loctiitor al sefului Departamentului pentru Politica de Aparare si Planificare din MAPN.
Savu a fost pana atunci seful Directiei de Informatii Militare, fiind, in acelasi timp, si subalternul lui Radici. DGIA cuprinde Directia de Contrainformatii si Securitate Militara (contraspionajul militar) si Directia de Informatii Militare (spionajul militar extern).
Demiterea generalului de brigada Ion Ungureanu, este parte, conform surselor din MAPN, din lupta dintre taberele de la conducerea Armatei, urmatoarea tinta vizata fiind, conform acestora, seful Statului Major General al Armatei, amiralul Gheorghe Marin, aflat in conflict deschis cu noul ministru al Apararii, Mihai Stanisoara.

Problema KGB-GRU

Conform speculatiilor din cadrul comunitatii de informatii militare din Romania, detronarea sefului Directiei Contrainformatii si Siguranta Militara din cadrul SMG, general de brigada Ion Ungureanu, va fi urmata de o reorganizare agresiva a Directiei, in sensul desfintarii unitatilor specializate pe combaterea actiunilor serviciilor de informatiii ale Federatiei Ruse (SVR-spionajul extern rus si GRU-spionajul militar rus), dupa modelul deja aplicat la Serviciul Roman de Informatii (SRI) cu urmasa fostei UM 0110 a DSS anti-KGB. Sursele citate mentioneaza ca generalul Ungureanu – care are experienta pe aceasta zona – a implementat o politica de consolidare a structurilor mai sus-mentionate, starnind nemultumirea anumitor medii cu simpatii catre Rasarit.

Executie publica

Nominalizarea de catre ministrul Mihai Stanisoara incalca toate normele muncii de informatii, precum si drepturile civile si profesionale ale ofiterilor implicati. Alaturi de numele mentionate anterior, ministrul Stanisoara a anuntat ca au mai fost destituiti cei doi caporali care efectuau serviciul de paza respectiv Cristian Radu si Nicolae Nita, comandantul de paza, sergent Marius Tudorache, comandantul de pluton politie militara, plt maj. Alexandru Dinu, ofiterul cu operatiile din Batalionul tehnic, maior Ionel Cocosatu, seful de stat major la Batalion, maior Lucian Popa, comandantul de Batalion lt. col. Catalin Berheciu.
Totodata, au fost eliberati din functie si seful de operatii la Brigada, colonelul stefan Dumitrescu, seful de stat major la Brigada, colonelul Marian Cocioarta, comandantul de Brigada, generalul de brigada Haralambie Oprea.
Potrivit ministrului, aceste eliberarii din functie sunt masuri de ordin administrativ si urmeaza ca parchetul militar si instantele abilitate sa stabileasca eventualele vinovatii pe linie penala.

Problema avioanelor americane de mana a doua

Pe fondul destituirii lui Constatin Croitoru au aparut mai multe speculatii privind fondul adevaratelor motive ale demiterii acestuia. Conform surselor din cadrul MApN, acesta ar fi fost un opozant al contractului de cumparare a avioanelor F-16 de la firma americana Lockheed Martin in valoare de circa patru miliarde de euro, pentru, se pare, aparate luate la mana a doua. Potrivit unor ofiteri din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene, mai multe cadre din conducerea SMFA au amenintat deja ca isi dau demisia in bloc in semn de protest.
Intr-un interviu acordat pentru ziarul ZIUA de la inceputul lunii ianuarie, “fostul” sef al Statului Major al Fortelor Aeriene, Constantin Croitoru, a facut o comparatie intre avioanele F-16 si Gripen, favorite in cursa pentru inzestrarea Armatei romane cu noi aparate de zbor. Redau o bucata importanta al acest interviu, realizat de expertul nostru in domeniu, Doru Dragomir:
“Polonezilor le-au trebuit aproape patru ani sa operationalizeze avioanele F-16, sa se instruiasca si sa le aduca la un nivel operational multumitor. De asemenea, dupa trei ani, colegii unguri, care au luat avioane Gripen, se apropie de un stadiu de operationalizare. Avand in vedere aceste considerente, noi suntem in foarte mare intarziere. Trebuie sa intelegem un lucru: nu este suficient si nici simplu sa dai banii si sa aduci maine avionul in baza aeriana. Nu il poti folosi. Pentru ca, de maine, trebuie sa incepi pregatirea operationala a personalului care il va exploata. Ca sa pregatesti acest moment, trebuie sa-l anticipezi cu minimum doi-trei ani. Este necesara demararea unor operatiuni de amenajare a bazelor si pregatirea mentenantei specifice. Urmeaza pregatirea personalului tehnic si navigant. Avand in vedere aceste aspecte, noi trebuia sa stim deja care este modelul de avion care va inlocui MiG-ul 21”. Si: “Ca pilot de vanatoare, am nevoie de cel mai bun avion, cel mai sigur… Noi avem deja experienta unui avion vechi, modernizat. Ar fi mult mai ieftin si mai simplu sa luam un avion nou. Acest lucru va fi stabilit insa de decidentul politic”. Vezi: Aviatia militara intra in colaps: ZIUA

Cazul colonelul Petrescu – decembrie 1989

Decizia de demitere in masa a unor ofiteri, vine la scurt timp dupa demiterea unui alt ofiter, considerat un apropiat al generalului Ungureanu, colonelul Ion Petrescu, directorul Trustului de Presa al Armatei, a fost mazilit din functie. Conform surselor ZIUA, decizia a fost luata deoarece Petrescu a publicat doua editoriale in saptamanalul “Observatorul Militar” prin care aducea la cunostinta opiniei publice amanunte interesante petrecute in decembrie 1989 in Romania. Potrivit acestuia Stanculescu a fost “omul care a dat… lovitura de stat în favoarea celor care si-au asumat apoi titlurile, documentele si drepturile de revolutionari”. Multe dintre articolele sale au folosit cartea “De la Regimul Comunist la Regimul Iliescu”. Motivul principal care l-a costat functia pe seful Trustului de Presa al Armatei ar fi fost acela ca Petrescu s-a transformat in purtatorul de cuvant al “marei mute”, asa cum este cunoscuta armata si, prin intermediul Observatorului Militar (oficiosul Ministerului Apararii Nationale-n.r.), a pledat cauza generalului Victor Stanculescu, solicitand tuturor factorilor de conducere, inclusiv presedintelui Traian Basescu, gratierea acestuia. Demersul lui Petrescu nu a fost vazut cu ochi buni de anumiti politicieni, fapt pentru care colonelul a fost instiintat la mijlocul lunii decembrie 2008 ca a fost “promovat” sef de sectiei in cadrul Directiei Informare si Relatii Publice din MApN, functie pe care o mai ocupase cand avea doar gradul de maior.
Intr-un astfel de material pro-Stanculescu si Armata, aparut in numerele din decembrie 2008 ale “Observatorului Militar”, generalul (r) Niculae Spiroiu afirma, intr-un interviu cu Benone Neagoe, despre planurile din decembrie 1989: “În România n-a mers acest plan. Si atunci, la noi s-a intentionat si pregatit si varianta militara, cu eventualul bonus, liber la dezmembrarea tarii. Este meritul Armatei Române si al generalului Gusa care a zis: Armata Româna este în masura sa tina sub control situatia din tara. Nu avem nevoie de niciun fel de ajutoare. Acest lucru a fost un semnal pentru Gorbaciov si pentru Occident”. Intr-un interviu de amploare realizat de Ion Petrescu cu Grigore Buciu, care si-a petrecut revolutia în Ministerul Apararii Nationale si in sediul Comitetului Central al PCR, acesta remarca, privind numirea agentului GRU Nicolae Militaru de catre Ion Iliescu si aparitia lui insotit de Virgil Magureanu: “In numele cui conducea acesta armata româna, din moment ce o jignea profund prin chemarea trupelor rusesti în România pentru a rezolva problema atacurilor teroriste?”. Vezi https://www.presamil.ro/OM/2008/50-51/Ziar%2050.pdf si https://www.presamil.ro/OM/2008/49/ziar%2049.pdf.
Potrivit colonelului Petrescu, persoana care i-a semnat ordinul prin care a fost debarcat de la conducerea Trustului de Presa al Armatei este Georgeta Ionescu, inca secretar de stat in MApN, din vechiul regim, cu toate ca fostul premier Tariceanu a solicitat tuturor secretarilor de stat numiti de PNL sa-si dea demisia din functii. Chiar daca coordona Trustul de Presa al Armatei, Georgeta Ionescu s-a opus, potrivit declaratiilor colonelului Petrescu, tuturor initiativelor membrilor trustului de a pune pe picioare un post de televiziune si radio militar, asa cum exista in armatele din NATO. O initiativa pe care o va prelua, fara indoiala, cineva, ca afacere cu multe zerouri in coada.

Adevarul neterminat al colonelului Filip Teodorescu la Zig Zag cu Ion Cristoiu

Dupa ultimile iesiri la rampa ale unor fosti ofiteri cu rang inalt ai DSS si ulterior ai SIE sau SRI, iata ca si colonelul Filip Teodorescu, fost loctiitor al sefului Directiei a III-a, Contraspionaj, apare, din nou, in lumina reflectoarelor tv, ultragiat de un editorial de-al lui Ion Cristoiu din Jurnalul National: Victoria Securităţii asupra Armatei! Marturisesc, nici mie nu mi-a placut nici titlul, nici concluzia maestrului, care, parca, mai mult a vrut sa incite, si, cred, sa-si si faca in acelasi timp vreo datorie fata de Victor Stanculescu. In ziua respectiva chiar m-am gandit sa public drept replica o completare la afirmatiile domnului Cristoiu, pe intelesul tuturor. Am stat de vorba vreo trei-patru ore cu fosti responsabili din structurile de securitate, ante si post-decembriste, pentru ca, in final, sa renunt. Nu ajunsesem la formula magica. Adevarul nu era de gasit in ziua aceea.
Dupa cum se dovedeste si in emisiunea Zig Zag cu Ion Cristoiu, transmisa ieri seara la Antena 3, in direct cu Filip Teodorescu. Parce e un facut, dar cand ajung in fata unei camere toti fostii securisti – si nu o scriu in sens peiorativ, eu securisti ii fac si pe cei de azi – uita ce ne-au declarat in spatele ei. La intrebarea “Cine-a tras in noi, 16-22 – Cine-a tras in noi, dupa 22?” Armata arunca, evident, vina pe Securitate iar Securitatea pe Armata. Parca nimic nu s-a schimbat in cei 19 ani trecuti. Teodorescu afirma: “Cei care-i au pe constiinta pe aceste victime sunt… cine sunt! Nu noi!”.
“Intre cele doua institutii fundamentale ale Statului – Armata si Securitatea – nu a existat nici un conflict, nici un razboi”, isi incepe colonelul discursul. “Noi nu aveam cu ce pusti sa tragem” . Adevarat. “In decembrie 1989, Armata si-a facut datoria”, continua fostul contraspion. “A fost o mare eroare – si probabil ca asta vrea sa spuna si generalul Stanculescu in casetele pe care zice ca le-a inregistrat – si e pacat ca nu a avut curajul sa spuna adevarul atunci, la timpul potrivit”. La fel zic si eu. (N.b.: citatele nu sunt 100% exacte; sunt reproduse din memorie). “Diversiunea ordinara cu securisti-teroristi a pornit-o armata”, sustine apoi Teodorescu la presiunile lui Cristoiu. “Generalul Iulian Vlad nu s-a lasat antrenat in aceasta diversiune”. Adevarat. Pentru ca apoi sa dea si amanunte: “De exemplu, Kemenici de la Targoviste – cel unde a ajuns, neintamplator, cuplul Ceausescu, nota mea – a trimis o grupa de militari sa-i apere familia, acasa, de “teroristi”, dupa care a trimis inca o grupa, de militari imbracati in civil, sa faca acelasi lucru. Ce credeti ca s-a intamplat? Cine cerceteaza aceste lucruri?”, intreaba in gol colonelul. “Toti teroristii au fost ai Armatei”, concluzioneaza Teodorescu. Intrebarea mea: tot astia ai Armatei au scris gresit, pe mai multe ziduri din Bucuresti, dupa cum fusesera instruiti verbal, “Jos CIA– USESCU!”? Si zecile de masini Lada cu turisti sovietici unde s-au evaporat?
Singurul capat de informatie scos in emisiunea de o ora a fost legat de capul operatiunilor: KGB-istul Silviu Brucan. “Daca Brucan ii conducea pe toti – iar asta avea instructiuni clare – si l-a capacitat si pe un descreierat ca Militaru (GRU – nota mea) – care vroia sa-i impuste pe toti USLA-sii si ofiterii de informatii (ii adunase in careu), a iesit ce a iesit…”

La 14 octombrie 1991, in declaratia facuta la procesul de la Timisoara, Teodorescu avea opinii mai clare: “Nu afectez in nici un fel prestigiul contraspionajului roman recunoscand, asa cum am facut-o si in depozitia din 7 martie 1990, ca eu si ofiterii de contraspionaj de la Timisoara nu am reusit atunci sa evidentiem acest amestec strain (…) Este meritul presei in general, al unor gazetari iscoditori in special, ca au gasit dovezi indubitabile ale amestecului strain in evenimentele din decembrie 1989”.
Am retinut si un schimb de replici interesant:
FT: “In Armata, Victor Stanculescu era cel mai informat… de dincolo.”
IC: “Si, de ce nu-l salveaza… ailalti?”
FT: “Nu-l salveaza nimeni!”
IC: “A, este abandonat, asa…”
Vizionati integral emisiunea la
https://www.antena3.ro/videocal.php?em=zigzag
click pe data din 2 noiembrie, a doua jumatate a inregistrarii.

Vezi si
Stenograma sedintei de audiere a Comisiei Parlamentare de ancheta din 14 decembrie 1994, cu Filip Teodorescu
Securist sau nesecurist, sa-l ascultam pe Valeriu Sterian, ca nu strica o aducere aminte:

VALI STERIAN – VINO DOAMNE (LIVE)
Asculta mai multe audio Muzica »

CIVIC MEDIA contesta toti candidatii in baza Declaratiei de necolaborare cu SECURITATEA. De ce a uitat "Guvernul roman" de KGB si comp AVO si STASI?!

UPDATE: S-a judecat. In regim de urgenta. Am ajuns la Curtea de Apel cu Recursul de mai jos. E in pronuntare. Rezultatul azi! Probabil o sa ajungem la Avocatul Poporului si CNCD (pentru a testa si acest Consiliu anti-romanesc inainte de a-l desfiinta…:-)
Tribunalul Municipiului Bucuresti

C O N T E S T A T I E

Asociatia Civic Media, organizatie neguvernamentala preocupata activ de consolidarea democratiei in Romania, contesta inregistrarea tuturor candidatilor la actualele alegeri parlamentare.
Contestatia noastra se bazeaza pe dreptul la nedisciminare al oricarui cetatean roman coroborat cu Declaratia Presedintelui Romaniei Traian Basescu de condamnare a regimului comunist si necesitatea deconspirarii agentilor politiei politice comuniste care au activat in Romania in perioada 1944-1989.
In speta contestam inregistrarea candidatilor prin completarea cu titlu obligatoriu, printre altele, a asa-numitei Declaratii pe Propria Raspundere, in care se arata, citam “că am fost/nu am fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia”.
In primul rand, in Romania nu a existat nici o institutie cu denumirea de “Securitate”, ceea ce atrage din punct de vedere juridic nulitate actului in sensul dorit de lege, respectiv al delimitarii de lucratorii si colaboratorii Departamentului Securitatii Statului sau ai Directiei Generale a Securitatii Statului care au suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste”, conform OUG nr. 24/2008.
In fapt, ceea ce este mult mai grav, facem apel la urmatoarele Articole din Legea fundamentala a tarii, Constitutia Romaniei, pentru a denunta incalcarile drepturilor unor cetateni romani in favoarea unor cetateni romani cu dubla cetatenie sau/si legaturi cu servicii secrete ale totalitarismului comunist care au desfasurat activitati criminale si impotriva statului roman, pe perioada existentei Pactului de la Varsovia.
Astfel, ARTICOLUL 16 din Constitutia Romaniei, prevede:
“(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege”.
Iar ARTICOLUL 57 arata:
“Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.”

In acelasi timp, in Discursul oficial de Condamnare a Regimului Comunist al Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, de la data de 18 decembrie 2006, acesta afirma:

“Ca şef al statului român, condamn explicit şi categoric sistemul comunist din România, de la înfiinţarea sa, pe bază de dictat, în anii 1944-1947 şi până la prăbuşire, în decembrie 1989.”
In textul Declaratiei Sefului Statului se spune:
“Pentru cetăţenii României, comunismul a fost un regim impus de un grup politic autodesemnat ca deţinător al adevărului, un regim totalitar născut prin violenţă şi încheiat tot prin violenţă. A fost un regim de opresiune, care a expropriat poporul român de cinci decenii de istorie modernă, care a călcat în picioare legea şi a obligat cetăţenii să trăiască în minciună şi frică.”
De asemenea se arata ca “sistemul comunist totalitar din România a fost impus prin dictat străin”, printr-o ideologie “importată din URSS”.
In acest context, este mai mult decat evident ca orice candidat la alegerile din Romania care in perioada 1944-1989 s-a nascut sau a trait in fosta URSS – si, la actualele alegeri, sunt mai multi in aceasta situatie! – trebuie sa dea o Declaratie pe Propria Raspundere ca nu a colaborat cu serviciul secret sovietic KGB – Komitet Gosudarstvennoj Bezopasnosti, sau cel militar al URSS, GRU – Glavnoje Razvedyvatel’noje Upravlenije si nu cu “Securitatea”.
In acelasi timp, trebuie sa se tina cont si de faptul ca spionii regimului criminal comunist din tarile “prietene”, din lagarul socialist, cum ar fi cei ai serviciului secret al Republicii Populare Ungare – AVO sau al Republicii Democrate Germane – STASI, au activat pe teritoriul Romaniei racoland agenti romani care se pot afla si astazi sub santajul succesoarelor acestora sau a serviciilor mama si tata ale organelor Pactului de la Varsovia, respectiv GRU si urmasele KGB, FSB si SVR.
Nu intelegem de ce titlul de lucrator sau colaborator al Securitatii poate impiedica accesul unui cetatean roman in forul legislativ al tarii in timp ce acela de agent sau colaborator al unor servicii secrete straine, comuniste sau nu, permite cetateanului roman tradator sa acceada in Parlamentul Romaniei.
Apreciem asadar ca, in spiritul Legii si a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, o corecta formulare a Declaratiei pe Propria Raspundere trebuie sa priveasca si colaborarea sau racolarea de catre servicii secrete straine, urmand ca in cazul deconspirarii mandatul de parlamentar sa devina nul.
Asociatia Civic Media
24 Octombrie 2008
Tribunalul Bucuresti
Curtea de Apel
25.10.2008
R E C U R S

Subscrisa, Asociatia Civic Media, prin subsemnatul Victor Roncea, presedintele ei fondador, si personal, declar recurs impotriva hotararii date de Tribunalul Bucuresti la data de 24.10.2008 in dosarul 31/C/2008, cauza Contestatiei depuse in privinta procesului electoral si a candidatilor inscrisi.
In fapt, ceea ce reclamam tine de drepturile inalienabile ale cetateanului roman, in temeiul Articolului 16 si al Articolului 57 din Constitutia Romaniei, incalcate prin procedura inscrierii candidaturilor prin completarea asa-numitei Declaratii pe Propria Raspundere doar in ceea ce priveste colaborarea candidatilor cu Securitatea.
In contextul in care avem inscrisi la actualele alegeri mai multi candidati din tari ale fostului Pact de la Varsovia, in special din fosta URSS, Declaratia care limiteaza accesul unor cetateni romani din Romania in Parlament pe considerentul ca au lucrat sau colaborat cu Securitatea suprimand sau ingradind drepturi si libertati fundamentale ale omului, permite in schimb accederea altor cetateni romani sau cu dubla cetatenie, care este insa posibil sa fi colaborat cu serviciile secrete comuniste din statele din care provin, respectiv KGB, GRU, AVO, STASI, etc.
Situatia este cu atat mai grava cu cat este un fapt cunoscut ca serviciul cel mai represiv si considerat responsabil de milioane de crime in fostul lagar socialist este chiar cel sovietic, KGB, in contextul in care avem chiar mai multi candidati din fosta Republica Socialista Sovietica Moldoveneasca. Asadar, in ceea ce-i priveste pe acestia, completarea formularului ca nu au colaborat cu Securitatea RSR este cel mult o gluma.
In speta, candidatul Partidului Romania Mare pentru Colegiul 1 Ilie Ilascu, cetatean al Romaniei si al Republicii Moldova, a declarat in mai multe randuri ca a colaborat cu organele de securitate de peste Prut indeplinind misiuni speciale. La fel, candidatul Partidului National Liberal pentru Colegiul 2 Nicolae Dabija, cetatean al Romaniei si al Republicii Moldova, poate fi banuit ca a colaborat cu organele speciale ale fostei URSS tinand cont de functiile sale din perioada comunista. Acestea sunt doar doua exemple care demonstreaza ridiculitatea unei declaratii pe Propria Raspundere care priveste doar Securitatea, respectiv Departamentul Securitatii Statului, formularea corecta care nici macar nu se regaseste in respectivul act.
Lista poate continua, fara indoiala, si, dupa cum expuneam in Contestatia noastra, tinand cont de perioada Razboiului Rece in care racolarile serviciilor secrete comuniste controlate de KGB si GRU se faceau in lant la noi in tara, considerentul trebuie aplicat, nediscriminatoriu, pentru toti candidatii.
Practic, prin faptul ca aceasta realitate periculoasa pentru institutiile statului roman – posibila colaborare a unor candidati cu servicii represive comuniste din fostul Pact de la Varsovia – nu este exprimata in scris, nu este interzisa, practic se poate spune ca este permisa. Or, din cate stim, in aceasta tara trebuie sa prevaleze in mod indubitabil obligatia fidelitatii fata de Statul Roman a fiecarui ales sau functionar public. Nementionandu-se delimitarea cadidatilor de legaturile cu servicii secrete anti-democratice si, de multe ori, anti-romanesti, este erodata insasi ideea fidelitatii acestora fata de Romania si forul suprem al democratiei romanesti, Parlamentul tarii.
In consecinta, va rog sa examinati cauza sub toate aspectele ei, sa admiteti Recursul formulat si sa modificati in tot Hotararea poate cam pripita a primei instante. Amintim faptul ca Presedintele Romaniei a condamnat oficial regimul comunist instaurat in perioada 1944-1989 si a aratat in Declaratia sa oficiala din Parlamentul Romaniei ca acest regim criminal a fost impus prin forta armelor de catre fosta URSS, exact acel teritoriu de unde provin unii cadidati fosti cetateni ai Uniunii Sovietice, exact acel regim care prin structurile sale represive cat si prin agentii sai facuti in Romania, a afectat grav esenta poporului roman timp de 50 de ani. Nu in ultimul rand amintim importanta comunitate maghiara din Romania care a fost vizata de serviciul secret al Republicii Populare Ungare, AVO, sau cea germana, aflata in atentia directa a politiei politice a Republici Democrate Germane, STASI.
In consecinta solicitam rectificarea Declaratiei pe Propria Raspundere cu mentiunea “ca am fost/nu am fost lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia sau al altor servicii secrete straine in perioada 1944-1989” sau introducerea unei a doua Declaratii cu privire explicita la colaborarea cu serviciile secrete ale altor state pe parcursul existentei Pactului de la Varsovia, pentru ca scopul Legii sa fie pe deplin realizat in sensul inlaturarii colaboratorilor aparatelor de politie politica si represiune din viitorul Parlament al Romaniei, primul parlament roman al noii Uniuni Europene.
Victor Roncea
Personal si in calitate de Presedinte fondator al
Asociatiei Civic Media
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova