In decembrie anul trecut Mihail Gorbaciov, ultimul lider al URSS, ii tragea teapa lui Sorin Ovidiu Vintu si nu mai aparea la show-ul de la Ateneu – Gala “10 contra Romania”, pardon, “pentru” – , destinat celebrarii impaierii lui Mircea Geoana la Cotroceni. Gorbaciov s-a dat racit iar Ambasada Federatiei Ruse a refuzat sa comenteze lipsa acestuia de la spectacolul de prost gust al Realitatii TV. Poate specialistii rusi stiau deja ca “prostanacul” lui Iliescu nu va pune mana pe Putere si n-au vrut sa cada in acelasi ridicol ca toata gasca mogulilor lor de serviciu, Vintu, Patriciu, Voiculescu. Saptamana trecuta, pana la urma, Gorbaciov a aterizat in Romania, de data aceasta pentru a strange el in mana “Puterea”, noul cotidian aparut peste noapte in peisajul presei romane. Peisaj ars, pustiit si otravit prin falimentarea, decredibilizarea si regurgitarea mass media ca urmare a razboiului Mogulii vs Basescu II. Razboi condus in mare parte de securisti de pretutindeni travestiti in presari si consultanti politici; si invers (dar despre asta intr-o viitoare expunere).
Coincidenta alegerii aceluiasi personaj oarecum expirat, Mihail Gorbaciov, amabil in a se poza, ca la urs, cu deservitorii unor interese rusesti ca Ion Iliescu si Emil Constantinescu, misterul privind investitorii noului trust de presa – lansat in plina criza financiara – ca si reciclarea unor fosti ziaristi din ograda lui Vintu – suti si oboaie anti-Basescu – au dat nastere speculatiilor firesti. Pe piata au circulat zvonuri despre finantatori rusi, via Londra, evrei, via Berlin si inapoi la “tata” Vintu, via Murighiol. In urma unui schimb de replici pe acest blog, managerul “Puterii”, Adrian Thiess (foto, in stanga lui Gorbaciov), la randul sau un personaj misterios, fost consilier personal al lui Ion Iliescu, fost coordonator al campaniei lui Sorin Oprescu dar considerat ca apropiat si de masonerie si de PDL, al caror membru e, a acceptat sa ofere cititorilor Roncea.ro, in exclusivitate, cateva detalii asupra proiectului sau “de suflet”, dupa cum il considera, promitand sa revina cu alte amanunte care vor dezlega definitiv misterul “Puterii”. Este de mentionat ca Thiess a mai avut o aventura publicistica, revista “Romania Express”, pentru care obtinuse difuzare pe avioane si trenuri, ca bonus pe langa un Catering Expres, sub ministeriatul lui Ludovic Orban.
Conform unei investigatii a fostului ziar ZIUA, numele lui Thiess (Adrian Ragnar Tis) s-a asociat de-a lungul vremii, pe langa Iliescu si Oprescu, cu cele ale unora ca Victor Dumitriu, Mihai Craiu, Dorin Cocos, Dumitru Bucsaru, Nicolae Dumitru “Niro”, Mihai Cuptor, Mihai Neicu, Claudiu Octavian Radu sau Alexandru Noaptes, directorul SN CFR Calatori SA.
Prăbuşirea aeronavei prezidenţiale poloneze, la finele săptămânii trecute, tragedie care s-a soldat cu 96 de morţi de la cel mai înalt nivel al ierarhiei statului polonez, la o distanţă de 70 de ani de evenimentele de la Katyn, a trezit un real interes la nivel mondial pentru aflarea cauzelor acestui accident. Multe ziare şi televiziuni din întreaga lume au prezentat diverse păreri, ipoteze şi scenarii legate de producerea accidentului. Ziarul „Curentul“ l-a contactat pe comandorul Nicolae Cârligeanu, până în urmă cu câţiva ani specialist în securitatea zborurilor la divizia militară 70 de la Aeroportul Otopeni . Domnia sa ne-a declarat că există o serie de elemente contradictorii care nu sunt conforme cu cele prezentate mass-mediei internaţionale. Câteva dintre acestea ar putea fi legate de limbajul special universal dintre piloţi şi turnurile de control, care nu necesită neapărat cunoaşterea limbii engleze.
De asemenea, distanţa dintre locul producerii accidentului şi pista aerodromului de la Smolensk este suspect de mare, chiar şi în condiţii de vizibilitate redusă din cauza factorilor meteorologici. Comandorul Cårligeanu ne-a mai spus că la fel de incertă este şi explicaţia dată de autorităţi vizavi de raza de circa 2 kilometri pe care au fost împrăştiate resturile avionului, în condiţiile în care s-a afirmat că au fost trei-patru încercări de aterizare. Acest lucru ar fi presupus un consum mare de cherosen, iar din puterea exploziei rezultă că avionul avea în rezervoare destul de mult combustibil, factorul determinant al exploziei. Mai trebuie luate în calcul şi variantele unor bruiaje din satelit ale aparaturii de la bordul unor astfel de avioane, precum şi sistemele de apărare antiaeriană amplasate lângă un astfel de aeroport militar. Vă prezentăm în continuare discuţia avută de ziarul „Curentul“ cu specialistul român în securitatea zborurilor civile şi militare, domnul comandor Nicolae Carligeanu.
Domnule comandor, ce ne puteţi spune despre concluziile preliminare trase vizavi de accidentul aviatic de la Smolensk, care a condus la moartea delegaţiei poloneze? Stau în picioare afirmaţiile autorităţilor ruse?
Ele stau în picioare până se definitivează ancheta, noi nu putem face decât nişte supoziţii, dar ele trebuie să fie cât de cât pertinente în funcţie de context, pentru că acest lucru este cel mai interesant. În primul rând, cine ar putea să intre aici: factorii umani şi cei tehnici. Haideţi să luăm întâi piloţii, care sunt cei mai importanţi, pentru că se spune că ei îşi iau în mâini soarta echipajului şi a pasagerilor. Vorbind de echipaj, trebuie să ţinem cont că este o aeronavă prezidenţială, deci nu este vorba de orice aeronavă. Vârsta piloţilor nu are nicio relevanţa, iar criteriu principal este cel calitativ, deci se face numai pe baza numărului orelor de zbor. De obicei, piloţii unor astfel de aeronave sunt foarte buni pentru că nimeni nu merge pe mâna unora mai puţin experimentaţi. Noi să nu uităm că piloţii de luptă sunt toţi tineri şi sunt cei mai buni piloţi, în special cei militari. Vârsta cea mai bună este cuprinsă între 25 şi 35 de ani. Nu putea fi unul de, să zicem, 50 de ani, cum se obişnuieşte în cursele civile TAROM, spre exemplu. Revenind, pilotul când pleacă în misiune îşi face o pregătire prealabilă foarte bună. El ştie de unde pleacă, cu coordonate cu tot, pe ce aerodrom vrea să ajungă, care este aerodromul de rezervă, condiţiile meteo şi staţiile de radiorelee sau pentru dirijare. Din punctul ăsta de vedere, nu pot exista semne de întrebare. Atunci nu rămâne decât partea tehnică. Să nu omitem, totuşi, că acele condiţii tehnice au favorizat accidentul. Dacă era un timp bun, se putea uita pe parbriz şi ar fi putut să vadă că nu este în zona respectivă. Putea să vadă „ochimetric“ că este departe de pistă, că nu este pe ax şi că nu are înălţimea optimă şi aşa mai departe. Viteza respectivă este una de aterizare, orice avion de genul acela aterizează cu o viteză în jur de 320 de kilometri la oră, poate chiar spre 360. Înălţimea unde se presupune că ar fi trebuit să aterizeze este de 8 metri, deci cât înălţimea pragului de aterizare. Lateralul de 150 de metri este un mare semn de întrebare. Să nu uităm ca aerodromurile militare, dar şi cele civile au şi pistă naturală alături.
Paranormalii KGB si GRU despre moartea lui Lech Kaczynski Încarcat de VRTV Paranormalii rusi afiliati KGB si GRU sunt interesati de accidentul aviatic de la Smolensk in care a murit Lech Kaczynski si elita poloneza. Cel putin asa sustine Fonareff Dmitry Nicolaevici, fost ofiter superior al KGB, responsabil in SPP-ul rusesc cu protectia unor demnitari ca Eltin si Gorbaciov sau Reagan si Ceausescu, care a lansat joi, 15 aprilie 2010, la sala de expozitii a Casei Armatei din Bucuresti, lucrarea METACONTACT, despre tehnicile speciale extrasenzoriale ale KGB. El mai afirma ca echipa sa va contribui la cercetarile privind moartea presedintelui polonez.
Pana la urma, tartorul crimelor din decembrie 1989 (pe langa Ion Iliescu), Mihail Gorbaciov, se va afla, iata, in Romania, se pare ca tot in contul celor 200.000 de euro livrati de Sorin Ovidiu Vintu anul trecut, pentru show-ul ratat cu instalarea “prostanacului”. In cursul vizitei de lucru a fostului secretar general al PCUS se va lansa si o noua tribuna de presa, “libera si independenta”, creata din necesitatea acoperirii spatiului lasat gol de disparitia unor ziare ca Ziua, Gardianul si Cotidianul, si dupa decredibilizarea totala a posturilor Realitatea TV plus Antenele: “Puterea”. Pe parcursul primei sale vizite in Romania dupa 21 de ani, Gorbaciov se va intalni si cu sclavii sai mai mici, Iliescu si Constantinescu, ambii agenti de influenta ai intereselor rusesti cat timp s-au aflat la presedintie, si dupa (sa nu uitam marile “merite” ale celor doi: ultimul Tratat cu URSS si odiosul Tratat cu Ucraina). Numarul persoanelor care vor participa la “masa privata” cu Gorbaciov este fix 22 (interesant!).
In postarea de acum doua saptamani Ziua veche sta din nou la poarta noua a Puterii. A “puterii” din strada Paris spuneam ca fostii sclavi ai lui Vintu de la Ziua veche – altfel foarte “patrioti”, ba chiar, mai nou, si “ortodocsi” – se muta cu cortul, momentan saptamanal, in curtea “Puterii” private a “fratilor” care asteapta Lumina de la Rasarit. Iata ca s-a bifat. Mai aminteam ca este vorba de o a doua tentativa de aducere a lui Gorbaciov in Romania, dupa cea ratata, de la show-ul din decembrie al lui Vintu, Geoana si Iliescu, “10 anti-Romania”, cand mogulul filo-rus spera sa sarbatoreasca pe scena de la Ateneu plasarea pe tronul de la Cotroceni a “prostanacului” PSD. Basescu si romanii le-au dejucat planurile. Desigur, este de adaugat ca si Vintulica este doar o interfata a intereselor rusesti, dupa cum se vede. Banii pe care-i plimba, de la Bucuresti la Chisinau, sau chiar Tiraspol, nu sunt ai lui. Ca dovada ca angajatii de la Bucuresti mor de foame, ancorati in sinergia faptelor Realitatii TV, in timp ce Hurezeanu se da in barci la Chisinau sucind mintile fatucelor si baieteilor de la Pu(b)lika TV. Cel mai probabil fondurile de milioane sunt ale “fratelui mai mare”, care l-a recrutat inca de cand facea puscarie pentru furt de merdenele. Asta ca sa stim cine baga banul in “putere”, in general. In cazul de fata, unii spun ca, pe langa mustata mogulului de Delta si Dunare ar fi si barba magnatului KGB-ist de Tamisa, Alexander Lebedev.
Administratorul afacerii, Adrian Thiess, se jura insa ca nu fura de la Vintu, desi e prins cu toate ratustele lui in gura. Dan Andronic, un bun cunoscator al produselor SOV, il contrazice si mai afirma ca in noul maglavais de presa s-ar afla amestecat si Mihai Craiu. Craiu ca Craiu, dar cine este Adrian Tiş (Adrian Ragnar Thiess), majordomul amabilul ghid al lui Gorbaciov la Bucuresti?
KARADENIZ PRESS: Kremlinul, suspectul principal in catastrofa aviatica de la Smolensk
Serviciile preşedinţiei poloneze şi ale premierului au inceput ieri organizarea funeraliilor preşedintelui Lech Kaczynski, mort saptamana trecuta în catastrofa aeriană din Rusia, relateaza mass-media poloneza, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Funeraliile preşedintelui Lech Kaczynski, al cărui sicriu va fi expus publicului de marţi, vor avea loc duminica, iar pentru înmormântare sunt avute în vedere trei locuri: la Varşovia – Catedrala „Sf. Ioan” sau cimitirul istoric Powaski, şi la Cracovia – Catedrala Wawel, unde odihnesc regi şi preşedinţi ai Poloniei. Concomitent, in capitala rusa Moscova, rudele celorlalte 96 de victime continuă identificarea trupurilor, în majoritate desfigurate. Corpurile victimelor se află la morgă în capitala rusă, unde au fost transferate după accidentul de lângă Smolensk. Doar 14 rămăşiţe au putut fi identificate, alte zece ar putea fi recunoscute după semne particulare, pentru identificarea celorlalte fiind necesare teste genetice. Toată lumea aşteaptă rezultatele anchetei privind cauzele accidentului, premierul rus, Vladimir Putin, promiţând din nou ieri o „anchetă obiectivă şi completă”. În ajun, comitetul de anchetă al Parchetului rus a declarat că nu se pune problema unei defecţiuni tehnice a aparatului, profilându-se ipoteza unei erori de pilotaj. În paralel, experţi ruşi şi polonezi studiază cutiile negre. Varşovia păstrează tăcere totală privind opinia sa în ceea ce priveşte cauzele, dar polonezii le-au cerut ruşilor să lucreze la locul accidentului până joi.
Potrivit controlorilor aerieni de pe aeroportul militar de la Smolensk, piloţii polonezi au încercat să aterizeze de trei ori, a patra tentativă fiind fatală. Condiţiile meteo erau nefavorabile, ceaţa, foarte deasă, şi au ignorat sfatul – şi nu ordinele, aşa cum susţin oficiali ruşi – de a ateriza la Minsk sau la Moscova. Experţii arată că piloţii ar fi putut fi victimele unei proaste coroborări a altimetrelor. Avion vechi, echipat cu instrumente rustice, Tupolev 154 nu permite aterizarea pe orice vreme, iar aeroportul din Smolensk nu dispune decât de două balize antice NDB (sistem ce datează din anii 1930), o categorie de emiţători pe cale de dispariţie în restul lumii.
Pilotul avionului prezidential polonez care s-a prabusit la Smolensk cunostea foarte bine limba rusa si avea deja la activ aterizari pe acest aeroport, scrie marti presa poloneza, dupa ce in ziua precedenta un controlor de trafic din Rusia, Pavel Plusnin, ultimul care a vorbit cu echipajul avionului, s-a plans ca pilotii vorbeau “prost ruseste”. Oficialii polonezi sustin insa ca Arkadiusz Protasyuk, comandantul navei, vorbea la perfectie limba rusa si engleza, scrie publicatia rusa RBK, citata de Olga Popescu in presa online de la Bucuresti. Bartosz Strolinski, colonel in armata poloneza, a precizat ca zburase impreuna Protasyuk la Smolensk cu trei zile inainte de tragedie, cand l-au dus in Rusia pe premierul Donald Tusk.
Verdict israelian
Mass-media israeliană a criticat versiunea oficială a autoritatilor ruse in cauzele accidentului din regiunea Smolensk. Unele publicații israeliene sunt înclinate să vadă în acest accident un „asasinat în stil Kremlin”, informează izrus.co.il, citata de mass-media internationala. Principalele surse mass-media israeliene a treia zi contestă explicațiile oficiale privind cauzele accidentului de lângă Smolensk, care a dus la moartea președintelui Lech Kaczynski și altor înalți oficiali polonezi. Multi comentatori cred că această tragedie a fost pusă la cale de Kremlin, care-l “ura” pe Kaczynski, din cauza opiniilor sale anti-ruse.
Prima dintre mass-media israeliană care a menționat o posibilă implicare a lui Putin, a fost al doilea canal ITV. „Kaczynski a fost mantaua roșie a toreadorului pentru Putin și Medvedev”, spunea în seara de 10 aprilie, editorul departamentului de știri internaționale, Arad Nir. Prezentatorul de știri a subliniat că, atât timp cât ancheta se desfășoară sub supravegherea Putin, este puțin probabil să se afle vreodată adevărul despre cauzele accidentului.
A doua zi, la 11 aprilie, toate edițiile tipărite speculau deja tema teoriei conspirației. „Polonezii, care sunt obișnuiți să se simtă înconjurați de dușmani, cu greu pot să creadă că toată conducerea politică și militară a dispărut, ca urmare a unui accident, provocat de un set tragic de circumstanțe, defecțiuni tehnice și factorul uman”, scria ziarul Yediot Ahronot. Ziarul Ha’aretz adaugă: ”În primele ore după accident în Polonia a devenit răspândită teoria a conspirației despre implicarea rușilor în accidentul de avion, pe fonul relației tensionate între Kaczynski și Putin”. Publicația Maariv a mers și mai departe, intitulându-și un articol „Mirosul lichidării”. „Moscova a promis să investigheze, Putin a devenit șef al comisiei de anchetă, dar este puțin probabil ca adevărul să iasă vreodată la iveală”, se spune în articol. Site-ul NRG al aceleiași publicații, publica: „Acuzațiile de asasinarea vizată în stil Kremlin va însoți această poveste în următorii ani, eventual întotdeauna”. Un important comentatorul politic, Ynet Atila Somfalvi, scria pe „Facebook” că “niciodată nu i-a putut suporta pe ruși şi acum aceștia sunt principalii suspecți”. Chiar și publicația religioasă Be-Hadrei Haredim, care de obicei nu acordă atenție politicii internaționale, menționa: ”Este posibil ca Rusia și conducătorii ei, care, puțin spus, nu-l simpatizau pe președintele Kaczynski, stau în spatele morții acestuia”.
Suspiciuni media
În după-amiaza zilei de 11 aprilie motivele prăbușirii avionului polonez în regiunea Smolensk a fost discutat de jurnaliștii și analiștii în domeniul afacerilor internaționale ai postului public de radio Reshet Bet. Cei mai mulți dintre cei prezenți afirmau că Putin este direct implicat în moartea președintelui Kaczynski.
Diplomatii polonezi au transmis presei si opiniei publice romanesti ultimul discurs al presedintelui Poloniei, Lech Kaczynzki, pregatit pentru manifestarea de la Katyn. Il redau integral:
“Dragi reprezentanti ai familiilor celor ucisi la Katyn. Doamnelor si Domnilor. In aprilie 1940, peste 21.000 de prizonieri polonezi din lagarele si inchisorile NKVD au fost ucisi. Genocidul a fost comis la dorinta lui Stalin si la comanda celei mai inalte autoritati a Uniunii Sovietice.
Alianta dintre cel de-al Treilea Reich si Uniunea Sovietica, Pactul Ribbentrop-Molotov si atacul sovietic asupra Poloniei din 17 septembrie 1939 au atins un punct culminant terifiant prin masacrul de la Katyn. Nu numai in padurea Katyn, dar si in Tver, Harkov si alte locuri de executie necunoscute, cetateni ai celei de-a doua Republici Poloneze, oameni care au pus baza statalitatii noastre, care si-au servit patria cu tarie au fost ucisi.
In acelasi timp, familiile celor ucisi si mii de cetateni ai teritoriului rasaritean al Poloniei antebelice au fost trimisi in exil in locuri indepartate ale Uniunii Sovietice, unde suferinta lor indescriptibila a marcat drumul Golgotei Poloneze din Rasarit.
Cea mai tragica oprire pe acest drum a fost Katyn. Ofiteri, preoti, oficialitati, politisti, vamesi si gardieni polonezi au fost ucisi fara judecata si fara condamnare. Au fost victimele unui razboi cumplit. Uciderea lor a fost o incalcare a drepturilor si conventiilor din lumea civilizata. Demnitatea lor ca soldati, polonezi si oameni, a fost terfelita. Gropi ale mortii aveau drept scop sa ascunda pentru totdeauna trupurile celor ucisi si adevarul despre aceasta crima.
Lumea nu trebuia sa afle niciodata. Familiilor victimelor li s-a luat dreptul sa-i jeleasca in public pe cei ucisi, sa-i comemoreze cu mandrie. Pamantul a acoperit urmele crimei si minciuna trebuia sa o stearga din memoria oamenilor.
O tentativa de a ascunde adevarul despre Katyn – rezultatul unei decizii luate de cei care au pus la cale aceasta crima – a devenit una dintre temeliile politicii comuniste in Polonia postbelica: o temelie mincinoasa a Republicii Populare Polone.
A fost momentul in care oamenii au fost nevoiti sa plateasca un pret greu pentru ca stiau si-si aminteau adevarul despre Katyn. Totusi, rudele celor ucisi si poporul curajos au pastrat amintirea, au aparat-o si au transmis-o mai departe catre urmatoarele generatii de polonezi. Au reusit sa pastreze amintirea Katyn in perioada comunista si sa o raspandeasca in perioada Poloniei libere si independente. Drept urmare, le datoram tuturor respectul si multumirea noastra, indeosebi familiilor celor ucisi la Katyn. In numele statului polonez, va multumesc sincer ca, aparand amintirea rudelor voastre, ati reusit sa salvati o dimensiune extrem de importanta a constiintei si identitatii noastre poloneze.
Katyn a devenit o rana dureroasa a istoriei poloneze, ce a otravit timp de decenii relatiile dintre polonezi si rusi. Sa lasam rana Katyn sa se vindece si sa se cicatrizeze in sfarsit. Suntem deja pe cale sa realizam acest lucru. Noi, polonezii, apreciem ceea ce rusii au facut in ultimii ani. Ar trebui sa urmam calea apropierii dintre natiunile noastre, nu sa ne oprim sau sa ne intoarcem.
Toate circumstantele crimei de la Katyn trebuie investigate si dezvaluite. Este important ca nevinovatia victimelor sa fie confirmata oficial si ca toate dosarele legate de aceasta crima sa fie deschise, astfel incat minciuna Katyn sa poata disparea definitiv. Cerem acest lucru, inainte de toate, de dragul memoriei victimelor si al respectului pentru suferinta familiilor lor. Il cerem, de asemenea, in numele valorilor comune, care sunt necesare pentru a crea temelia increderii si parteneriatului intre natiunile vecine in intreaga Europa.
Sa omagiem memoria celor ucisi si sa ne rugam. Glorie Eroilor! Vie amintirea lor!
Foto: Marta Kaczynski, fiica presedintelui, si Jaroslaw, fratele sau geaman, la primirea ramasitelor pamantesti ale fostului sef al statului, pe aeroportul din Varsovia
Uri Blau, “dusman al Israelului”: Acesta nu este doar un razboi pentru libertatea mea ci si pentru imaginea Israelul
Telefonul pe care l-am primit acum o lună n-ar fi trebuit să mă surprindă. „Apartamentul tău din Tel-Aviv a fost spart“, m-a anunţat vocea de la capătul firului.
La sosirea mea în China, la începutul lui decembrie, am aflat că Anat Kam (femeia militar care i-a transmis ziaristului Uri Blau documente clasificate) fusese arestată. Când am plecat din Israel, nu bănuiam că voiajul meu va ajunge să semene cu un film de spionaj. Aşa cum nu aveam vreun motiv să cred că va trebui să stau la Londra şi că, din cauza articolelor mele, nu voi mai putea reveni la Tel-Aviv, ca ziarist şi om liber.
În cursul ultimelor luni, am trecut prin experienţe demne de un roman de suspans. Când ţi se spune: „Ştiu mai multe despre tine decât crezi”, când telefonul, mesageria şi computerul îţi sunt supravegheate, şi nu de ieri, de alaltăieri, ai tot dreptul să spui că cineva, acolo sus, nu pricepe înţelesul cuvântului „democraţie” şi nici importanţa libertăţii presei. De aceea, când mi s-a explicat că puteam fi redus la tăcere pentru totdeauna şi că puteam fi inculpat pentru spionaj dacă mă întorceam în Israel, am decis să mă lupt.
În legătură cu unele afirmaţii publice ale preşedintelui Asociaţiei ’21 Decembrie 1989′, Teodor Mărieş, şi ale unor colaboratori ai săi referitoare la întârzierea, de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a declasificării respectiv a predării unor documente ce fac obiectul Dosarului 97 / P / 1990, cunoscut în spaţiul public ca Dosarul Revoluţiei, Purtătorul de cuvânt al STS este împuternicit să facă următoarele precizări:
Afirmaţiile preşedintelui Asociaţiei ’21 Decembrie 1989′, Teodor Mărieş, nu sunt adevărate.
În conformitate cu prevederile legale referitoare la circulaţia documentelor clasificate, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi-a îndeplinit toate angajamentele stabilite, de comun acord, cu Asociaţia ’21 Decembrie 1989′ la întâlnirea din 24.02.2010 de la sediul STS. O confirmă mulţumirile publice adresate Directorului STS, Marcel Opriş, de către domnul Teodor Mărieş. (more…)
April 19th, 2010 
VR 
Posted in 
Tags: 
