
Scris de Dana Iliescu
Posts Tagged ‘mircea geoana’
REALITATEA TV l-a prins pe "insider"-ul PSD Bogdan Chirieac in flagrant cu "premierul-presedinte" Mircea Geoana. VIDEO min 0.15 – 0.17
JURNAL DE CAMPANIE. Geoană riscă puşcăria şi confiscarea averii! Seful PSD trăieşte cu aer sau cu banii proveniţi din sursele indicate de Chirieac

Scris de Dana Iliescu
Dezvăluirea făcută de Bogdan Chirieac în deja celebrele stenograme publicate de ziarul „Curentul“, conform căreia Geoană fură toţi banii de campanie, zeci de milioane de euro, şi-i pune la păstrare la soacră-sa, ne-a pus pe gånduri şi, bineînţeles, pe urmele averii preşedintelui PSD. Investigaţia noastră, bazată pe datele oficiale şi pe declaraţiile publice ale familiei Geoană, a scos la iveală un fapt surprinzător: Mircea Geoană este un soi de David Copperfield de Romånia, întrucåt într-un an cheltuieşte cu mult mai mult decåt cåştigă, lucru imposibil pentru oricare din noi. Conform calculelor făcute pentru noi de un expert contabil, familia Geoană a cheltuit în 2008 aproape dublu în comparaţie cu veniturile încasate. De unde? Răspunsul ni l-a oferit tot Bogdan Chirieac, în stenogramele aflate pe www. curentul.ro, unde acesta declară că Geoană „a våndut locurile în parlament, a våndut locurile în ministere, a luat banu…“. „A luat cu şapte måini“, ne spune tot Chirieac, un analist familiarizat cu viaţa internă a PSD. Sumele strånse ca o furnicuţă de Mircea Geoană, în urma vånzării locurilor din parlament şi guvern, ar fi de zeci de milioane de euro, conform informaţiilor furnizate de Chirieac. Aşa s-ar explica şi diferenţa masivă dintre cheltuielile familiei Geoană şi veniturile declarate de către aceasta. Şi, pentru că cifrele vorbesc cel mai bine în asemenea situaţii, vă prezentăm analiza veniturilor şi a cheltuielilor celei dintåi familii social-democrate, concluziile fiind mai mult decåt clare.
Declaraţiile de avere – acte oficiale
Pentru a stabili veniturile şi cheltuielile familiei Geoană am analizat declaraţiile de avere depuse de Mircea Geoană pentru anul 2008, acestea având valoarea unor acte oficiale. Potrivit acestor documente aflate pe site-ul Senatului, la începutul anului 2008, Mircea Geoană avea în conturi 93.963 RON, 1.010 EUR şi 222.674 USD.
La sfârşitul anului 2008, liderul PSD mai avea în conturi 46.289 RON, 504 EUR şi 199.385 USD.
Prin urmare, în cursul anului 2008, Mircea Geoană a cheltuit din conturile sale suma de 109.963 RON, astfel: 47.674 RON, 504 EUR şi 23.289 USD, valuta fiind transformată în RON la cursul mediu al anului 2008.
RON EUR USD
ian. 2008 93.963 1010 222.674
dec. 2008 46.289 504 199.385
cheltuiţi 47.674 506 23.289
Veniturile familiei Geoană pe anul 2008 le găsim tot în declaraţiile de avere depuse în 2009 de preşedintele Senatului, pe site-ul instituţiei.
Conform acestor documente, familia Geoană a încasat în anul 2008, în total, 160.275 RON, sumă ce reprezintă salariul lui Mircea Geoană, salariul Mihaelei Geoană, dividendele încasate de soţia liderului PSD, o bursă de 700 de USD acordată unuia dintre copii şi chiar şi alocaţiile de stat ale juniorilor.
Salariu Mircea Geoană 73.488
Salariu Mihaela Geoană 24.144
Alocaţie copii (sic!) 960
Bursă copil 700 USD 1.763
Dividende Mihaela Geoană 59.920
Total venit 2008 fam. Geoană 160.275
Adunând simplu banii cheltuiţi din conturi (109.963 RON) cu veniturile totale ale familiei Geoană (160.275 RON) ajungem la concluzia că, în cursul anului 2008, familia Geoană a avut un disponibil de cheltuit de 270.238 RON.
Obrazul subţire…
După ce am stabilit banii pe care-i avea la dispoziţie pentru cheltuieli familia Geoană, în 2008, am trecut bineînţeles şi la analiza propriu-zisă a cheltuielilor făcute. Toată lumea ştie că familia Geoană locuieşte cu chirie într-o casă a RAAPPS, din strada Cucu Starostescu, de 246 mp, pentru care chiria se ridică la 3153,33 EUR pe lună, începând cu luna martie a anului 2008. Conform datelor oficiale, pentru lunile ianuarie şi februarie 2008, înainte de majorare, chiria a fost de 689,41 RON x 2=1378,82 RON.
Prin urmare, chiria locuinţei pentru familia Geoană a fost, în anul 2008, 117.569 RON, valoare calculată folosind cursul euro mediu lunar pentru martie-decembrie 2008.
Utilităţile aferente unei locuinţe de 246 mp se ridică lunar la 1.200 RON (media anuală), deci un total de 14.400 RON.
Şi, după ce toată presa i-a bătut obrazul pentru că până la vârsta asta nu a reuşit şi el să-şi ia o casă şi se adăposteşte tot prin locuinţele RAAPPS, Mircea Geoană a decis să-şi achiziţioneze un apartament într-o zonă rezidenţială, bineînţeles, apartament construit de o firmă la care este acţionar şi ex-ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, un apropiat al cercurilor pesediste din toate timpurile.
În urma acestei decizii, în 28.03.2008, Mihaela Geoană a achitat cu OP nr.1 către CEFIN REAL ESTATE RESIDENCE SRL suma de 91.089 RON, reprezentând avans tranşa a II-a la contract vânzare-cumpărare apartament.
Potrivit unor informaţii oficiale, pe surse, tot în cursul anului 2008, Mihaela Geoană a cumpărat de la Austrian Airlines bilete de avion în valoare totală de 8206,3 RON.
RON Data
2.141,00 06.03.08
2.774,00 06.03.08
1.579,00 09.07.08
1.461,00 09.07.08
125,65 09.07.08
125,65 09.07.08
Şi, după ce Mircea Geoană şi-a anunţat candidatura la Cotroceni, familia a decis că odraslele unui viitor preşedinte nu mai pot învăţa la aceeaşi şcoală la care studiază copiii de rând, motiv pentru care în luna august 2008 familia preşedintelui PSD o muta pe Ana Maria la Şcoala Americană, în clasa a 7-a. Taxele plătite de familia Geoană, la Şcoala Americană, în 2008, se ridică la valoare de 44.195 RON, repartizaţi astfel: în luna august 800 EUR taxă înscriere şi 5.666 EUR taxa aferentă primului trimestru şi în luna noiembrie 5.666 EUR taxa aferentă celui de-al doilea trimestru. (vezi facsimil) Aşteptăm cu interes şi declaraţia de avere pe 2009, an în care familia Geoană l-a înscris la Şcoala Americană, în clasa a 11-a, şi pe Alexandru Geoană, deşi nu cu multă vreme în urmă capul familiei declara: „Nu sunt nebun să dau 20.000 de euro, taxe foarte mari, când în America poţi face o facultate la banii ăştia“.
Continuarea la
INTERVIU RONCEA. Geoană – preşedintele de carton al lui Vîntu şi Felix. Consilierul prezidential Sebastian Lăzăroiu în exclusivitate pentru „Curentul“

Consemnat de Victor Roncea
Interviu Roncea cu Sebastian Lazaroiu (I) – Despre presa ticalosita si papusarii lui Geoana – Vintu si Voiculescu
-Domnule consilier prezidenţial, cum vedeţi evoluţia presei în această perioadă electorală foarte agitată?
-Trebuie să recunosc că treburile au mers din rău în mai rău. Eu am atras atenţia şi chiar am tras semnale de alarmă în urmă cu câteva luni de zile că se întâmplă un lucru grav în presă şi anumite evenimente care s-au întâmplat au confirmat îngrijorările, pe care eu le-am transmis public, tot prin intermediul presei. Mi-amintesc acum, de pildă, de schimbarea echipei de la „Cotidianul“, când a venit Cornel Nistorescu. Eu cred că, cu o săptămână înainte, am spus că există o presiune foarte mare din partea proprietarilor de presă, marilor trusturi, pentru a schimba sau impune o linie editorială.
– Am simţit-o şi eu pe propria-mi piele…
– Exact. Stenograma discuţiei dintre Sorin Roşca Stănescu şi şeful de la ANI, pe care aţi publicat-o în „Curentul“, a venit după ce eu şi alţii am atras atenţia că în presă se practică şantajul, şi la un nivel foarte înalt. Sigur, nu toată lumea, n-a spus nimeni că toţi ziariştii practică şantajul, dar se ştia, n-a fost nimeni surprins…
– Deci, practic, a venit ca o confirmare…
– Da, a venit ca o confirmare, şi sunt convins că în perioada următoare or să mai apară şi alte lucruri, care să confirme că lucurile merg foarte prost în presa din România, că patronii din presă încearcă să strângă foarte tare şurubul, şi profită de faptul că e criză economică pentru a le impune angajaţilor jurnalişti să urmeze o anumită linie editorială care lor le foloseşte.
– Linia e foarte clară, ne-a fost dată şi nouă, tuturor jurnaliştilor, când lucram la ziarul „Ziua“: Anti-Băsescu.
– Exact. Cred că lucurile se spun explicit, mulţi ştiu despre e vorba; sigur, nu le cunosc, şi asta e cel mai supărător, îi vezi pe urmă pe televizor sau în ziare, cum ţipă toţi iritaţi, cum pot să spun eu, că am spus la un moment dat că presa falsifică jocul democratic, falsifică democraţia şi mimează, mimează libertatea presei, mimează democraţia la televizor, mimează faptul că sunt liberi şi nimeni nu-i constrânge.
Există în presă un centru unic de coordonare anti-Băsescu
– Dar, într-un fel, nu credeţi că se autodecredibilizează? De ce, pentru că românii nu sunt idioţi, ei văd realitatea cu proprii lor ochi şi pot să gândească, nu?
– Ceea ce nu înţeleg oamenii ăştia e că România s-a schimbat mult în ultimii 20 de ani şi, mai ales, oamenii s-au schimbat foarte mult, la nivelul mentalităţii, sunt mult mai critici cu ceea ce văd la televizor, cu ceea ce citesc în ziare. Eu am curajul să spun că, undeva în ‘96, când lucrurile erau cu totul altfel, o asemenea campanie, cum este cea anti-Băsescu, probabil că l-ar fi dus pe Geoană, care este favoritul trusturilor Realitatea şi Antena, la un 80%…
– Cum a ajuns Iliescu, cu 87%…
– Da. Să ne amintim că, în ‘90, Iliescu a câştigat cu 87%…
– Cu ajutorul televiziunii unice, TVR-ul de atunci.
– Erau mult mai puţine mijloace de informare în masă, iar ele funcţionau atunci cam cum funcţionează azi Realitatea şi Antena…
– Credeţi cumva că putem vorbi de un centru unic de comandă, un centru de coordonare…
– În mod sigur există o coordonare, este iarăşi un lucru pe care l-am spus şi mulţi jurnalişti m-au acuzat că sunt nedrept, dar se vede foarte bine, după modul în care sunt preluate ştirile. Aceleaşi ştiri, acelaşi mod de prezentare, de multe ori am surprins aceleaşi titluri şi pe Antena 3, şi pe Realitatea, şi, desigur, în toate publicaţiile trusturilor, deci e greu de crezut că nu există o coordonare, ca să apară simultan acelaşi tip de poveste, acelaşi tip de acuzaţii, ş.a.m.d. Dacă mi-amintesc de cazul lansat recent, de fumigena cu fratele preşedintelui şi armamentul – a fost suficient ca Roşca Stănescu să iasă cu povestea aceea însăilată şi toate posturile, toate publicaţiile trusturilor Realitatea şi Antena au sărit imediat pe ea, nici măcar nu au făcut o minimă verificare, au titrat-o, dat-o şi au încercat să facă oamenii să creadă că preşedintele, chiar preşedintele e implicat în afaceri cu armament, cu terorişti, ş.a.m.d.
– Dar s-au făcut de râs…
– S-au făcut de râs în final, dar să ne amintim ce coordonare a fost atunci.
– Asta vroiam să spun, că şi din stenograma publicată de noi în „Curentul“ apare această organizaţie: „noi, noi“ – i se spune lui Macovei…
– Exact, e foarte interesant.
– „…dacă eu, eu şi cu Bogdan îţi garantăm, nu mai apari nicăieri“, spune Roşca Stănescu. Nicăieri, în toată presa română!
– Domnule Roncea, noi ne ferim de foarte multe ori, sigur, publicul nu ştie, dar noi, în lumea asta mai mică, a politicienilor, a jurnaliştilor, noi ştim foarte bine: ştiam că Bogdan Chirieac şi Roşca Stănescu sunt stâlpii trustului Realitatea-Caţavencu, sunt oamenii pe care domnul Vîntu îi foloseşte în tot felul de afaceri de genul acesta, de intimidare, de aruncat materiale-n presă, poveşti împotriva preşedintelui…
– Deşi, într-un fel, Vîntu a încercat să se spele pe mâini, punându-l pe Răzvan Dumitrescu să afirme că cei doi „nu sunt angajaţi ai trustului Realitatea-Caţavencu“.
– Au fost mai multe faze, în prima fază trustul Realitatea-Caţavencu n-a spus nimic despre scandalul acesta.
– Omerta.
– Exact, nu s-a vorbit deloc, deşi Internetul era plin, toată lumea asculta înregistrările. Iar în a doua fază, tot centrul de greutate s-a mutat pe şeful ANI, care ar avea nu ştiu ce probleme, şi pe cei trei politicieni despre care se spunea că ar avea conturi în străinătate. Deci asta a fost mişcarea a doua. Abia ulterior, sigur, când presiunea publică a fost foarte mare asupra Realităţii, au încercat să prezinte echilibrat cazul, dar, iniţial, vă amintesc că l-au ignorat.
– Mai există o fază, cea în care aşa-zisa societate civilă atacă ziariştii care au publicat documentul.
– Da, se vorbeşte foarte mult de faptul că înregistrările sunt ilegale.
– Se pune accentul pe acest lucru.
– Este o prostie, am mai auzit asta şi în cazul înregistrării de la Comisia pentru Elena Udrea, la fel, s-a mutat centrul de greutate.
– Sau în cazul caltaboşilor, scandalul Remeş.
– Exact, în cazul caltaboşilor. M-aştept să aud asta de la politicieni, dar să aud asta de la jurnalişti, e ruşinos. Dacă ţie îţi vine o astfel de înregistrare, care are elemente explozive, de interes public, despre un politician sau despre un ziarist…
– Care reflectă un tip de presă interlopă.
– Exact, e presa interlopă. Cum ziceaţi, funcţionează de prea multe ori Omerta, mi se pare, în zona asta, de aia zic, lucrurile merg din rău în mai rău. Sigur, după alegerile prezidenţiale probabil că o să vedem nişte schimbări majore.
– Multe publicaţii probabil că o să dispară de la sine.
– Da, pentru că eu ştiu foarte bine, şi se ştie foarte bine în lumea asta în care ne învârtim, că există publicaţii sau chiar televiziuni aparţinând trusturilor care merg pe pierdere. Cât îşi vor permite să meargă pe pierdere?
Presa interlopă a lui Vîntu se extinde în Moldova
– Dar, în acelaşi timp, că pomeneam trustul domnului Vîntu, deşi merge pe pierdere în ţară, şi sunt ziarişti daţi afară de la Realitatea, cei mai mici, evident, în acelaşi timp şi lansează o nouă investiţie în Republica Moldova. Cum explicaţi această „dezvoltare“?
– Pentru că şi în Republica Moldova lucrurile încep să se schimbe din punct de vedere al democraţiei, al economiei de piaţă, se anticipează schimbările de acolo şi sigur că şi domnul Vîntu vrea, probabil, să fie un jucător şi pe scena politică, şi pe scena economică din Republica Moldova. Asta e ceea ce, din păcate, joacă şi domnul Vîntu, şi domnul Voiculescu: îşi folosesc trusturile ca instrumente pentru a obţine, de multe ori nelegitim, anumite avantaje competitive pe o anumită piaţă, anumite relaţii privilegiate cu statul şi bănuiesc că simt şi ei că în România încep să intre în normalitate, şi atunci se duc mai spre est, spre Republica Moldova.
– Sunteţi un oficial al Statului, ca şi dl. Macovei. Cånd aţi citit această stenogramă a rusinii, otrăvită, aş putea spune, prin conţinutul ei, v-aţi pus cumva şi în pielea lui; ce v-a şocat cel mai tare?
– Recunosc că m-am gândit la chestiunea asta, că ar putea să vină nişte oameni care se pretind jurnalişti, deşi ei nu mai fac presă demult, să mă şantajeze. Ce-aş fi făcut în locul lui? E o situaţie foarte delicată… Mie mi se pare că a gestionat-o relativ bine. Uitându-mă în stenogramă, sigur, poate are şi el vina lui, pentru că a intrat în aceste discuţii şi le-a prelungit…
– Părerea mea este că e un joc în care a intrat ca să vadă până unde merg cei doi.
– Cel puţin aşa pretinde dânsul, până la proba contrarie trebuie să-l credem, probabil că a încercat să vadă cât de departe merg, mai ales că Roşca Stănescu îl atacase înainte şi, clar, făcea o presiune asupra lui şi probabil vroia să vadă ce vrea omul ăsta, de fapt, de la el… Da, e o situaţie extrem de delicată şi sper ca dl. Macovei – am înţeles că nu a spus clar ce a făcut exact -, dar eu sper să fi făcut o plângere, la Parchet, pentru că mie mi se pare clar că acolo e vorba de şantaj.
– În tot cazul, s-a exprimat ceva de genul că ceea ce a făcut Roşca Stănescu „este tangent cu penalul“.
– Da, este, sigur! Se poate discuta în ce măsură înregistrările respective pot fi folosite ca probă în instanţă, dar dincolo de asta e clar un caz de şantaj şi cred că e normal ca dl. Macovei să fi făcut deja o plângere la Parchet.
Interesele mogulilor media
– Şi dl. Chirieac, şi dl. SRS, şi dl. Vîntu sunt interesaţi acum de Republica Moldova, din cåte se vede. Credeţi că toate acestea au legătură cu faptul că dl. Geoană face des excursii în Deltă şi chiar mai departe, peste Prut, până la Moscova?
– Da, poate nu e un lucru vizibil pentru foarte multă lume, dar şi trustul Realitatea, în speţă dl. Vîntu, şi Antena 3, adică dl. Voiculescu, îl sprijină evident în această campanie pe candidatul Mircea Geoană. Sprijinul nu vine de două-trei săptămâni, el e de mai multă vreme, şi vreau să mai spun un lucru, pentru că foarte mulţi nu înţeleg asta: acest sprijin nu este gratuit. Asta nu înseamnă că dl. Geoană le dă ceva acum, dar sunt convins că, după alegeri, aceşti oameni, Vîntu, Voiculescu, aşteaptă, au anumite aşteptări de la dl Geoană.
– Cum ar fi, ce credeţi, interese economice?
– Interese economice în primul rând. Aşa cum a spus şi preşedintele Băsescu de foarte multe ori, pentru că şi asupra preşedintelui au existat asemenea cereri şi presiuni din partea domnilor Vîntu şi Voiculescu – desigur, venite prin intermediari – e vorba de privatizarea unor regii de stat, Poşta Română, Regia Sării, unele întreprinderi care încă aparţin de stat şi sunt de interes strategic; asta, de fapt, vor să obţină. Nu-i nimic rău să privatizezi; eu sunt pro-privatizare, dar nu cred că trebuie să privatizăm oricum, cum a fost privatizat, de pildă, Petromul, în condiţiile respective dezavantajoase pentru statul român.
– Sau cum a dispărut Rompetrolul.
– Exact, cum s-a întâmplat cu Rompetrolul. Ori, trebuie să fie şi în avantajul statului român, iar în zonele care sunt de importanţă strategică trebuie să ne gândim de mai multe ori îninte de a face privatizări. Ori, aici e ceea ce, de fapt, a încercat preşedintele Băsescu să impiedice, şi ceea ce va încerca în cel de-al doilea mandat, pe care îl va obţine, şi ceea ce Vîntu şi Voiculescu îşi doresc să nu se mai întâmple. De aceea, pentru ei Băsescu e un obstacol. Geoană e mult mai flexibil şi sunt convins că tot sprijinul pe care îl primeşte acum va trebui să îl plătească, va trebui să plătească nota de plată pentru acest sprijin, dacă ar ieşi preşedinte, ceea ce presupun că nu se va întâmpla.
Continuarea în partea a doua a interviului.
Curentul – marţi, 17 noiembrie 2009
GEOANA PE URMELE FIRULUI ROSU ILIESCU-KGB – GOLOVIN-GRU. Bogdan Aurescu: Excursia sefului PSD la Moscova a fost "vizita oficiala sau vizita de lucru"
Inaltii oficiali romani informeaza MAE despre vizite atunci cand ele sunt oficiale sau de lucru, a explicat Bogdan Aurescu la solicitarea HotNews.ro. Referitor la vizita lui Mircea Geoana la Moscova, el a subliniat ca MAE nu comenteaza vizitele private ale cetatenilor romani, oricare ar fi pozitia acestora.
Reporter: Presedintele Senatului, la acel moment si membru al CSAT, are obligatia sa informeze MAE atunci cand face o vizita in strainatate? Conform uzantelor, rigorilor diplomatice.
Bogdan Aurescu: Eu n-am avut cunostinta – nefiind nici responsabil de spatiul bilateral cu Rusia – de aceasta vizita. Ceea ce trebuie subliniat este ca MAE nu poate comenta sau sa exprime aprecieri cu privire la vizite private ale cetatenilor romani, indiferent care este pozitia acestora. Deci depinde foarte mult de caracterul pe care l-a avut vizita respectiva.
Sigur ca citeam ieri declaratia ministrului de externe Diaconescu, din care am inteles ca s-au solicitat Ministerului de Externe si MAE elemente de informare care se trimit in mod obisnuit atunci cand i se cere un astfel de dosar pentru o vizita eventual chiar mai discreta.
Sunt anumite situatii in care anumite demersuri se pot face la un nivel mai discret. E foarte greu de stabilit in cazul de fata si nici nu cred ca trebuie sa ne pronuntam in aceasta chestiune.
Reporter: Dar uzantele cer unui inalt oficial al statului sa informeze MAE atunci cand face astfel de vizite?
Bogdan Aurescu: Atunci cand este vorba despre vizite oficiale. Daca este vorba despre vizite oficiale sau de lucru, care au un anumit program convenit si fac parte dintr-un program de contacte bilaterale, atunci intr-adevar aceste aspecte au o conotatie oficiala si exista in mod firesc un canal de comunicare intre MAE si autoritatea statului, fie ca este vorba despre o alta institutie guvernamentala sau parlament.
Raporter: Si atunci li se pune la dispozitie un dosar despre relatiile bilaterale.
Bogdan Aurescu: La solicitarea lor sau chiar eu am incurajat intotdeauna pe zona mea de competenta ori de cate ori am avut cunostinta – chiar daca nu ni s-a cerut in mod expres, dar de regula ni se solicita – am trimis intotdeauna astfel de dosare, pentru ca e normal sa existe o coordonare intre autoritatile statului. Mai ales atunci cand este vorba despre o coordonata care tine de politica externa.
Reporter: Este o ambiguitate in toata aceasta poveste, in sensul in care vizita a fost privata, insa s-a solicitat acel dosar de informare asupra relatiilor bilaterale.
Bogdan Aurescu: Repet, nu pot sa comentez pentru ca nu cunosc mai multe despre aceasta chestiune si nu imi dau seama cat este de relevant comentariul meu. Probabil ca insusi domnul Geoana poate da cele mai bune explicatii in acest sens.
EXCLUSIV Anne-Marie Blajan / HotNews.ro
Ministrul de externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu, a declarat pentru Hotnews.ro ca “domnul Geoana, in calitate de presedinte al Senatului a contactat Ministerul de Externe, precizandu-ne ca e vorba de o vizita informala, neoficiala, si am pus la dispozitie un dosar de vizita, adica o evaluare a statului a relatiilor bilaterale intre Romania si Federatia Rusa. Nu stiu cu cine s-a intalnit, tocmai pentru ca este o vizita neoficiala, insitutiile statului nu se intereseaza in ceea ce priveste programul, agenda, nivelul de intalniri. Fiind domnul Geoana atat presedintele senatului cat si membru CSAT in acel moment, era datoria MAE sa asigure aceasta baza de informatii. (…) Era normal sa-i asiguram un dosar normal de contacte, cu atat mai mult cu cat era si intr-o perioada apropiata de evenimentele de la inceputul lunii aprilie din Republica Moldova”.
Crin Antonescu: Mircea Geoana trebuie sa ne spuna daca a solicitat sprijin din partea Moscovei, in campania electorala
AUDIO Mircea Geoana – o intalnire de taina la Moscova
DE CE NU MERGE BASESCU LA RECEPTIA AMBASADEI SUA. Vicepresedintele Biden l-a trimis pe Gitenstein in Romania ca sa il instaleze pe Geoana presedinte
UPDATE MAI JOS. Tot felul de “surse” emit, pentru a acoperi motivul real, tot felul de supozitii copilaresti privind motivele neparticiparii presedintelui Romaniei la receptia traditionala de 4 iulie organizata azi de Ambasada SUA. Parerea mea este ca Traian Basescu isi manifesta dezaprobarea sa “oficiala” fata de intentiile administratiei SUA, respectiv ale vicepresedintelui american Joe Biden, privind reorganizarea autoritatilor romanesti, de la cel mai inalt nivel in jos, incepand cu aceasta toamna. Ecuatia este extrem de simpla: noul ambasador american, Mark Gitenstein, se pare ca este trimis in Romania cu o singura misiune importanta: instalarea lui Mircea Geoana presedinte. Ca sa intelegeti mai bine: un fel de Jack Dyer Crouch II pe invers.
Gitenstein nu este nici pe departe doar un simplu “consultant financiar”; el este in primul rand un apropiat fidel de-al lui Biden si apoi un expert in informatii, afaceri judiciare si securitate. El si-a inceput cariera in domeniu prin functia de consilier al Comitetului Senatului Statelor Unite pentru Comunitatea de Informatii/Intelligence (SSCI) in anii ’70, respectiv intre 1975 si 1978. Ulterior, intre 1978 si 1989 a lucrat pentru Subcomisia si Comisia de Justitie a Senatului SUA, devenind consilier principal. Ca sa va faceti o mica idee despre capacitatile sale, cititi proiectul sau privind schimbarea cadrului legal al detinerii teroristilor realizat in calitatea sa de expert in securitate nationala si drepturi civile la Institutul Brookings. Tot Gitenstein a facut parte din echipa de 12 oameni insarcinata cu transferul de putere de la Administratia Bush la Administratia Obama, ca vicepresedinte. In acelasi timp, originile noului ambasador in Romania, asemanatoare cu cele ale protectorului lui Geoana, fostul ambasador Alfred Moses, adauga planului un element de coeziune in plus. Ca sa nu uitam, Alfred Moses, ca fost presedinte al Comitetului Evreiesc American, e si prieten cu Edgar Bronfman, fost presedinte al Congresului Mondial Evreiesc, ambii prieteni cu Ronald Lauder si Gerald Levin, patroni ai Trustului Media Pro/CME si Time Warner, membri ai Consililui pentru Relatii Externe (CFR), cu totii sustinatori ai lui Obama si ai familiei Clinton (vezi aici o harta interactiva a relatiilor – dati clic pe semnul plus). Si Hillary e acum secretar de stat iar baietii il vor pe Geoana presedinte ca sa nu mai aiba vreo problema cu personalitatea lui Basescu (asta daca nu devine mai docil si el, acolo, dupa cum da semne, si-atunci se face economie de energie si ramane cum s-a stabilit, in 2004…).
Pe scurt, asa cum Jack Dyer Crouch II a fost numit ambasador in Romania, pentru un an, inainte de alegerile din 2004, in perioada “revolutiilor orange”, pentru a deveni apoi, consilier pentru Securitatea Nationala la Casa Alba, tot asa, si Mark Gitenstein, care va veni pe 1 septembrie, are cam aceeasi misiune, dar pe invers, dupa cum va spuneam. Sa vedem daca ii va iesi…
Asa ca presedintele Basescu are toate motivele sa-si arate supararea (vezi si harta de mai jos)…
Băsescu nu participă, joi, la recepţia oferită de ambasada SUA cu ocazia zilei de 4 iulie
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Preşedintele Traian Băsescu nu va participa, joi, la recepţia organizată de Ambasada SUA de la Bucureşti pentru marcarea zilei de 4 iulie, la care a fost invitat. Şeful statului a fost invitat la recepţie, ca în fiecare an, au declarat pentru MEDIAFAX, surse oficiale. Programul preşedintelui pentru joi nu include, însă, participarea la recepţia oferită de ambasada americană.
În acest an, recepţia oferită în cinstea zilei de 4 iulie a fost devansată, fiind programată pe 2 iulie, începând cu ora 18.00.
Şeful statului are programată, la ora 20.00, primirea la Cotroceni a ministrului Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Ahmet Davutoglu, iar la ora 20.40, participare la aniversarea a 10 ani de la privatizarea Uzinelor Dacia.
Preşedintele Băsescu a participat, în anii trecuţi, la recepţiile de 4 iulie oferite de ambasada SUA.
La ceremonie sunt invitaţi numeroşi oficiali. În mod tradiţional, de pe lista persoanelor care sunt chemate la petrecere nu lipsesc preşedintele, premierul, ministrul de Externe, alţi miniştri, precum şi şefii celor două Camere ale Parlamentului.
Programul petrecerii tradiţionale de 4 iulie, programată să se desfăşoare joi, în curtea reşedinţei şefului de misiune de pe bulevardul Kiseleff, ar putea fi afectată din cauza vremii nefavorabile.
Ambasada SUA nu a făcut deocamdată niciun comentariu pe tema invitaţiei adresate şefului statului.
De asemenea, la petrecere iau în general parte reprezentanţi ai comunităţii americane din România.
MAE a anunţat, miercuri, că pe agenda ministrului Cristian Diaconescu figurează participarea la eveniment, cu începere de la ora 18.00.
SUA nu a finalizat încă procedura de numire a unui nou ambasador acreditat la Bucureşti, după ce Nicholas Taubman, fost ambasador, şi-a încheiat mandatul la finele anului 2008, astfel că gazda evenimentului de 4 iulie este însărcinatul cu afaceri Jeri Guthrie-Corn.
Administraţia americană l-a propus pe Mark Gitenstein pentru funcţia de ambasador în România. Mark Gitenstein, nominalizat de preşedintele american Barack Obama pentru postul de ambasador în România, s-a distins prin activităţi de lobby la Camera de Comerţ din SUA, consultanţă acordată Comisiei Juridice a Senatului şi o carieră în domeniul avocaturii.
Departamentul Politic, [email protected]
UPDATE POST-RECEPTIE
Ca sa il imbuneze pe Basescu, americanii au anuntat la receptie ca:
“Ambasada SUA lucreaza la o vizita a presedintelui Basescu la Washington”
Desigur: acesta va fi testul re/ne-alegerii: cand va fi organizata vizita
2 iulie, 18:22
Sirea:
Insarcinatul cu afaceri al SUA la Bucuresti, Jeri Guthrie-Corn, a declarat joi, inaintea receptiei cu ocazia Zilei Independentei, ca SUA sunt constiente ca presedintele Basescu “ar fi onorat si incantat ” sa-l intalneasca pe omologul sau american Barack Obama, lucrandu-se la o vizita in acest sens, transmite NewsIn.”Lucram si la o vizita a presedintelui roman in SUA. Consiliul National de Securitate, care face aranjamentele pentru astfel de vizite, este constient de faptul ca presedintele Basescu ar fi incantat si onorat sa se intalneasca cu presedintele Obama. Noi le-am prezentat foarte clar acest punct de vedere, iar ei lucreaza la agenda presedintelui”, a declarat Jeri Guthrie-Corn.Din pacate, a subliniat Guthrie-Corn, agenda incarcata a presedintelui Obama nu-i permite inca sa ajunga in Romania. “Presedintelui Obama i-ar placea foarte mult sa viziteze Romania, dar are o agenda foarte incarcata in aceasta perioada si nu stiu de vreo planificare de la Casa Alba a unei vizite a presedintelui la acest moment”, a mai spus oficialul american.
Spre deosebire de alti ani, presedintele Traian Basescu nu a mai dat curs invitatiei de a participa joi la receptia gazduita de seful misiunii diplomatice a Statelor Unite cu ocazia Zilei Independentei, sarbatorita la 4 iulie.Misiunea diplomatica a Statelor Unite in Romania este condusa in prezent de insarcinatul cu afaceri, Jeri Guthrie-Corn, dupa ce mandatul fostului ambasador, Nicholas Taubman, s-a incheiat la sfarsitul anului trecut, odata cu schimbarea de administratie de la Washington.
Insarcinatul cu afaceri a anuntat joi ca ambasadorul desemnat recent de presedintele Barack Obama pentru Bucuresti, Mark Gitenstein, va fi audiat de Senatul american martea viitoare. Oficialul american a mai spus ca, data fiind apropierea dintre Gitenstein si Joe Biden, ar fi posibila o vizita din partea Casei Albe in Romania (probabil in timpul campaniei, ca sa pice in favoarea lui Geoana – nota mea). “Ambasadorul nostru desemnat, care va fi audiat in Senat martea viitoare, este un apropiat al vicepresedintelui american (ce va spuneam? – nota mea). Sper ca vom avea parte de o vizita de la Casa Alba intr-un viitor apropiat. As saluta o astfel de decizie”, a declarat ea.
ZIUA Online
RAPORT SECRET de pe masa lui Geoana despre Pasapoartele Biometrice. "Solutia" pasapoartele temporare presupune amprentarea pentru cip

AUTORITATEA NATIONALA DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRARII DATELOR CU CARACTER PERSONAL da peste nas Guvernului si Ministerului de Interne pentru elaborarea Ordonantei si Hotararii de Guvern privind Pasapoartele Biometrice. Intr-un Raport care mi-a parvenit prin “mijloace specifice” din Cabinetul presedintelui Senatului, se arata, printre altele, ca “La art. 2 lit. b) din HG nr. 557/2006 (nemodificat), se precizeaza “semnificatia ,,datelor biometrice” ca fiind ,,imaginea faciala, impresiunea digitala, precum si orice alte date ale persoanei care pot fi introduse in mediul de stocare electronica“. Fata de textul actual al OUG nr.207/2008, consideram ca datele biometrice trebuie interpretate si reduse strict la imaginea faciala si impresiunea digitala a doua degete”, se arata in Raport. Asta nu ne incalzeste prea tare…
BASESCU – 38,1%. Geoana + Crin + Duda = 47,4%. INSOMAR

Potrivit celui mai recent sondaj INSOMAR privind intentia de vot, Traian Basescu este pe locul intai in preferintele romanilor pentru un nou mandat la Cotroceni cu peste 38% din voturi. Este urmat la distanta de Mircea Geoana si Crin Antonescu, care se afla aproape la egalitate, cu 20% din voturim, transmite Realitatea TV.
La intrebarea “Cu ce candidat la Presedintia Romaniei veti vota in toamna?”, Traian Basescu este desemnat de 38,1% dintre respondenti, Mircea Geoana de 20,8%, iar Crin Antonescu de 20,1%. Corneliu Vadim Tudor este cotat cu 8,5% din voturi, iar principele Radu cu 6,5%.
In optiunile de vot pentru alegerile din iunie la Parlamentul European, PSD-PC este pe primul loc cu 30,9% din voturi, aproape la egalitate cu PD-L, clasat pe locul doi, cu 30,8% din voturi. PNL e pe locul trei cu 18%, urmat de UDMR cu 7,9%, PRM 6,2% si Elena Basescu 4,2% din voturi.
La intrebarea cine credeti ca a influentat cel mai mult directia in care se indreapta Romania acum, 17,2% raspund Train Basescu, 14,3% Guvernul, 11% clasa politica. Alti 6% dintre respondenti spun ca e criza economica, iar 5,5% Uniunea Europeana.
Intrebati cine conduce cu adevarat actualul guvern, 48,6% au raspuns Traian Basescu, si doar 28,6% Emil Boc. 5% cred ca Mircea Geoana este seful Guvernului.
Rugati sa enumere trei ministri din actualul guvern, 39,8% dintre respondenti au numit-o prima pe Elena Udrea, 22,2% pe Ecaterina Andronescu, 20,7% pe Emil Boc, iar Dan Nica a fost mentionat de 14,5%.
Sondaj INSOMAR a fost realizat in perioada 30 aprilie – 5 mai, a fost facut pe un esantion de 1.212 persoane reprezentativ pentru populatia Romaniei cu varsta peste 18 ani. Marja de eroare este de 2,8%.
ZIUA Online
TRECUTUL lui Mircea Geoana a fost scanat bine de consilierii americani. Ei i-au propus sa-si arunce peste bord propriul cumnat, pe Ionut Costea
Americanii invrajbesc pesedistii
Prezenta consultantilor electorali din SUA ai lui Mircea Geoana a tensionat atmosfera din partid. Cei care nu agreeaza aceasta solutie stau cu ochii pe ei si le vaneaza greselile. A starnit ilaritate propunerea consultantilor ca Mircea Geoana sa se lepede public de cumnatul sau. Mai precis, candidatul PSD la presedintie ar fi trebuit sa afirme faptul ca nu exista nicio legatura intre el si Mircea Ionut Costea, fratele Mihaelei Geoana. La alegerile din 1996, alti consultanti americani sfatuiau PDSR (fosta denumire a PSD) sa lipeasca pe autoturisme colante cu CDR, pentru a intarata bucurestenii, proprietari ai masinilor, impotriva Conventiei Democrate, principalul adversar de atunci al lui Ion Iliescu si PDSR. (G.P.)
Parerea mea: Idei foarte bune…
UN ARTICOL PENTRU CARE AM FOST AMENINTAT CU MOARTEA. Pradarea Romaniei: Afacerea TransChem – Kaplan – Alfred Moses via Geoana si cumnatul Ionut Costea
Postarea anterioara despre Geoana & Co mi-a adus aminte de Afacerea TransChem, de care m-am ocupat in 1998. Acum cred ca este important sa marturisesc: investigatia a fost realizata cu sprijinul unor specialisti americani de mare clasa. Mai amintesc ca pe parcursul documentarii am fost invitat sa stau de vorba cu un “mijlocitor”. Pentru ca am refuzat a urmat o amenintare cu moartea sau, cel putin, spitalizarea. Ca sa nu cred ca este o gluma mi s-a dat si o lista cu traseele mele de pe parcursul a trei zile insotita de explicatii privind pe care dintre trotuarele pe care am trecut s-ar fi putut urca si o masina. Pentru ca nu dadeam semne de “intelegere” chiar m-a bagat o masina intr-un zid, intr-o seara cand plecam de la redactie. A doua zi am publicat articolul si i-am spus apoi ce si cum cuiva, care a pus mana pe telefon si l-a sunat pe unul dintre protagonistii afacerii de fata cu mine. Se cunoasteau. Omul meu era si este si acum mai puternic decat intreaga gasca de afaceristi. I-a transmis textual ca daca nu sunt lasat in pace o sa se ocupe el de personajul respectiv si de intreaga lui familie. Am scapat. Le multumesc pe aceasta cale profesionistilor americani si romani care m-au sprijinit inainte si dupa publicarea articolului, care, ce e drept, a dus la intreruperea – pe moment – a afacerii care prejudicia statul roman cu 70-80 de milioane de dolari. Evident, pentru cei care vad Romania doar ca o prada nu a contat niciodata culoarea Guvernelor. Afaceristii murdari au revenit sugand an de an din averea nationala a Romaniei…
*
Transchem Corporation a contribuit si la deposedarea Ucrainei de alte 70 de milioane de dolari * Kaplan – seful companiei spera sa repete scenariul la Bucuresti * Fostul ambasador american Alfred Moses a bagat afacerea Kaplan pe gatul Guvernului * Ministerul Agriculturii afla dupa jumatate de an in ce consta proiectul aprobat * Functionarii statului nu s-au obosit nici macar sa verifice trecutul companiei
Cum suna proiectul: Case si Valmond vor livra Romaniei echipament si utilaje de ultima ora pentru productia agricola. Cargill va construi silozuri si facilitati portuare. Compania Pioneer va furniza suplimentarul de graunte necesar. Citibank va oferi, pentru plata companiilor, un credit, asigurat atat de Banca de Export-Import a Statelor Unite cat si de guvernul roman, in valoare de 157.3 milioane dolari, dintre care 134 rambursabili in 7 ani, iar 23,3 milioane in 3 ani. Avantajul Romaniei consta si in faptul ca aceasta suma poate fi platita in produse cerealiere. Echipamentul furnizat urmeaza sa acopere necesarul mecanizat pentru aproximativ 350.000 de ha, inclusiv irigarea a 22% din aceasta suprafata. Potentialul estimat: 1 milion de tone de graunte export pe an. Profitul estimativ al intreprinzatorilor particulari care vor beneficia de program: 300 de milioane de dolari. Dar mirosul profitului se pare ca a atras si mustele ca la oala de lapte. Dar, mai intai, cateva detalii despre desfasurarea proiectului original.
Punerea in practica a acestuia a luat ceva timp. Reprezentanti ai Case si Valmont au incercat de-a lungul mai multor guvernari sa-si puna in aplicare ideiile generoase. De fiecare data s-au izbit ori de un zid ideologic ori au fost aruncati in subteranele mizere ale jocurilor politice si ale intereselor personale. Cu totul altceva se asteptau de la Guvernul Ciorbea, rezultat in urma victoriei Conventiei Democrate din noiembrie 1996.
Pe 1 Februarie 1997, reprezentantii reputatelor companii americane ii prezinta secretarului general al Guvernului, Remus Opris, proiectul, modul de derulare si avantajele acestuia. Dupa un numar impresionant de intalniri, cu oficiali ai guvernului roman, de la toate nivelele posibile, apoi cu reprezentanti de la Uzina Tractorul pana la Presedintele Romaniei,. pe 7 aprilie, cu fast si trambite, are loc la palatul Victoria semnarea contractelor. Cu o singura exceptie: Ministrul Mircea Ciumara. Secretarul de Stat in Ministerul Finantelor, Mircea Ionut Costea, invoca o pocedura legislativa care nu permitea momentan semnarea contractului de catre ministru. Oricum, Ministrul Agriculturii, Dinu Gavrilescu, considera la acel moment festiv ca acest contract reprezinta “cel mai important acord semnat de Guvernul Romaniei pentru sprijinirea agriculturii incepand din decembrie 1989”. Primul-ministru, Victor Ciorbea, declara ca “acordul este un model exemplar care ar trebui urmat si de celalalte sectoare economice”. La ceremonie participa, din partea americana, Jeremy Lamb, presedintele Case pe Europa si Richard Berkland, vice-presedintele Valmont International. Perfectarea contractului se amana pana la urmatoarea intalnire a Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior, pe 15 mai.
Incredibila situatie, care a dus la o gaura de 70 de milioane de dolari in buzunarele contribuabilor americani si la pierderea reputatiei Statelor Unite in zona, a determinat prestigiosul cotidian New York Times sa-si trimita reporterii la fata locului. Va prezentam o sinteza a anchetei amanuntite efectuate de ziaristii americani:
“Este o pagina foarte intunecata”, considera David Sweere, presedintele comitetului agricultural al Camerei de Comert Americane din Ucraina. “Ucrainenii si-au pierdut respectul fata de noi, din cauza unor afaceri de acest fel. Da, noi, in occident, credem in castigul comercial. Dar daca acesta este singurul nostru scop, atunci aceast lucru s-a petrecut aici”.
Cine sunt “marii intreprinzatori”? Zeneca Inc, o companie de produse agricole din Wilmington, Delaware, si – obiectul atentiei noastre – Transchemical Corporation. Ce au promis respectivii vecinei noastre, Ucraina? Produsele americane ar fi trebuit sa duca la o recolta de cel putin un milion de tone de porumb, care ar fi permis Ucrainei plata grauntelor si a utilajelor intr-un an. Deci: 70 de milioane de dolari. Dar rezultatul a fost de doar 10.000 de tone! Evaluate de guvernul ucrainean la 850.000 de dolari. O diferenta impresionanta.
Explicatiile au fost controversante. “Le-am dat tot ce-am avut mai bun”, a spus Karl Sherman, unul dintre avocatii firmei Zeneca, care este o subsidiara a Grupului Zeneca Ltd, din Marea Britanie, la randul lui parte a mastodontului Imperial Chemical Industries PLC. insa, conform investigatiilor efectuate, unele dintre seminte livrate erau atat de mucegaite incat se pare ca zacusera bine de tot in hambarele de peste ocean. Kaplan, clientul nostru, cel care a ajutat la coordonarea afacerii prin compania sa familiala Transchemical Corporation, a considerat ca era o afacere de”castig la castig pentru toata lumea”. Transchem a primit, conform documentelor furnizate de Zeneca, un comision de 800.000 de dolari plus un procentaj major din vanzarea combinelor.
Ministerul ucrainean de Finante a ordonat procuraturii o investigatie asupra tranzactiei, efectuate prin intermediul conglomeratului guvernamental Zemiya & Lyudi impreuna cu Ministerul Agriculturii. Dar nimeni nu se astepta ca actiunea sa ajunga prea departe. Presedintele Zamiya & Lyudi era un important politician, membru al Parlamentului si, pe de-asupra, un aprig comunist. Ideologic vorbind. Conform rezultatelor anchetei intreprinse de Guvernul Ucrainei, doar 10.567 de tone de porumb au rezultat din semintele livrate de Zeneca si Kaplan, deci mai putin de o tona pe acru. Dupa aceasta experienta nefericita, ucraineni au apelat la ajutorul unei alte companii americane: Pioneer International Inc. Rezultatul a fost de 20 de tone de porumb pe acru. Cu semintele ramase de la Zeneca au incercat sa mai planteze 230 de acrii. Nu a rasadit nimic.
Dar, chipurile, noua intorsatura n-ar constitui nici o problema in derularea proiectului initial, dupa cum considera Transchem. Kaplanii promit sa cumpere chiar de la Case utilajele care ar urma apoi sa le revanda Romaniei. Profit: Kaplan & Comp. Chiar si dupa eliminarea sa de pe scena diplomatica, in august 1997, Alfred Moses revine la Bucuresti cu amicii sai, Kaplan, pentru a-si perfecta condicutele. Din aceasta afacere de brokering, Kaplan, daca respecta scenariul din Ucraina, ar putea sa scoata un profit de 10 milioane dolari. Daca il imbunatateste, chiar si mai mult.
Urmeaza urmarea. Pe 4 noiembrie, Monitorul Oficial publica “Hotararea Guvernului Romaniei privind autorizarea Regiei Autonome a imbunatatirilor Funciare pentru achizitionarea unor pachete agricole, a Comitetului Interministerial de Garantii si Credite de Comert Exterior pentru aprobarea garantarii creditului extern si a Ministerului Finantelor de a garanta creditul in numele statului.” Prin aceasta Hotarare se autorizeaza RAIF sa achizitioneze “in cadrul Proiectului agricol roman” – ce defineste corporatiile Case si Valmont – si al Proiectului “ROM AG ’98” – ce defineste Transchem, pachete agricole, tehnologii si servicii. Alegerea acestui nume pentru Transchem este o alta diversiune, deoarece proiectul companiilor Case si Valmond este deja cunoscut in teritoriu drept ROM-AGRA.
Pe 13 ianuarie Export – Import Bank of United States aproba prima transa a imprumutului de 160 milioane dolari, in valoare de 70 milioane, efectuata de catre Citibank International. Compania nominalizata: Transchem Finance and Trade Corporation. Garant: Romania, prin Ministerul de Finante.
Victor RONCEA
Ziarul de Iasi – Data publicarii: 15/09/1998
Premierul Radu Vasile a primit, luni, o delegatie de oameni de afaceri americani condusa de Morty Kaplan, presedintele firmei Transchem, se arata intr-un comunicat al purtatorului de cuvint al Guvernului.
Au fost discutate aspecte ale proiectului pe care Transchem l-a propus partii romane, proiect care are in vedere livrarea catre fermierii romani de echipamente si material pentru mecanizare si irigatii. Rambursarea costurilor proiectului, in valoare totala de 100 milioane dolari, ar urma sa se faca exclusiv din produse agricole.
Firma Transchem a protestat, saptamina trecuta, fata de refuzul ministrului Finantelor de a semna garantia guvernamentala pentru acest proiect. Transchem sustine ca a indeplinit toate cerintele solicitate de partea romana si ca beneficiaza de sprijinul guvernului Romaniei, care a autorizat, la 4 noiembrie 1997, Ministerul Finantelor pentru a acorda garantia guvernamentala.
Ministerul Finantelor nu considera ca trebuie sa acorde garantii guvernamentale, pentru ca proiectele nu constituie investitii, ci importuri. De asemenea, Ministerul Finantelor mentioneaza ca nu exista temeiuri economice pentru ca sa se garanteze riscul comercial al unor proiecte derulate pentru obtinerea de profit.
Z Data: 10/05/1999
Pentru utilizarea utilajelor agricole achizitionate prin Programul Romag ’98 se asteapta aparitia actului normativ prin care aceste utilaje sunt scutite de taxe vamale, a declarat Stefan Constantin, directorul Regiei de Imbunatatiri Funciare. Acest program, in valoare de 80 de milioane de dolari, este realizat impreuna cu firma americana Transchem. El prevede ca utilajele achizitionate, cu garantie guvernamentala, vor fi folosite pentru 50.000 ha de teren arabil, pentru productia de porumb, firma americana ocupandu-se, pe langa asigurarea utilajelor, si de managementul acestui program. “Pana la ora actuala s-au incheiat contracte pentru aproximativ 30.000 ha, utilajele necesare pentru acesta supra-fata fiind deja sosite la Constanta. Singurul lucru care lipseste pentru ca aceste masini agricole sa fie folosite este aparitia actului normativ de scutire de taxe vamale. Proiectul acestui act se afla acum la Ministerul Industriei si Comertului pentru avizare”, a completat directorul Constantin.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) va prelua creantele detinute de Ministerul Finantelor Publice la SN Imbunatatiri Funciare, aferente unui imprumut extern contractat de aceasta societate de la Citibank, au declarat surse guvernamentale. Creantele reprezinta sumele cu care Ministerul Finantelor Publice a rambursat, in calitate de garant, creditul extern…

November 18th, 2009
VR
Posted in Uncategorized
Tags: 




































