Posts Tagged ‘Profesorul Dinu Giurescu’

Mărturisirea Profesorului Dinu Giurescu: “Mă doare de tot ce se întâmplă României!”. VIDEO Roncea Ro: “Ungurii vor să schimbe percepția opiniei publice internaționale despre Trianon.”



Academicianul Dinu C. Giurescu, vice-președinte al Academiei Române, fiu și nepot de academician, cu toții istorici, la cei 90 de ani ai săi, împliniți în februarie, urmărește activ viața politică și culturală cotidiană, observând cu întristare o decădere continuă a instituțiilor statului.

Românii trăiesc sub “un război continuu, pe toate planurile: economic, social, identitar, etc”, afirma într-un interviu de dinaintea împlinirii celor nouă decenii de viață. „Să-ți iubești țara în zilele noastre este aproape o infracțiune…Poate sunt naiv, dar eu încă mai cred în națiune și în forța ei. Poporul ăsta mai are vigoare, poporul ăsta are ingeniozitate, poporul ăsta e creativ. Cred în el și cred că la un moment dat se va trezi”, spunea profesorul atunci.

Întâlnindu-l acum, la apropierea de centenarul Marii Uniri și înainte de o nouă aniversare a Tratatului de la Trianon, profesorul Giurescu nu mai pare la fel de optimist. În primul rând nu înțelege cum la șase luni distanță de intrarea în anul 100 al Marii Uniri încă nu se știe ce face Departamentul guvernamental “Centenar” și care sunt proiectele pentru anul 2018. “Este rușinos!”, afirmă profesorul.

În acest timp, Budapesta a înființat la rândul ei o Comisie, “Trianon 100”, care activează deja, deși aniversarea Trianonului este în 2020. Comisia în cauză, după cum a relevat și academicianul Ioan Aurel Pop într-o amplă analiză, are drept obiectiv contestarea Tratatului de la Trianon pe plan internațional. Profesorul Dinu Giurescu întârește această teza: „Ungurii se gândesc la un plan cu bătaie lungă. Și anume să schimbe percepția opiniei publice internaționale despre Trianon. Să arate că Trianonul a fost o nedreptate, etc, etc… Ungurii se nasc și trăiesc până la moarte cu această imagine a Ungariei Mari – de la Brașov până în Coasta Dalmației, și din Slovacia până spre Dunăre. Așa sunt învățați, zeci și zeci de serii de elevi…” , spune profesorul.

„La noi este procesul invers: am creat acest Departament “Centenar” și “marele ajutor” – spun în derâdere – pe care ni-l dă Ministerul Învățământului este că a suprimat Istoria, și a rămas o singură oră de istorie. În al doilea rând nu mai există “Istoria Românilor” – ci “Istorie 12”, așa, o simplă cifră… Și în al treilea rând nu se mai vorbește despre istoria României. Pe 9 Mai s-a sărbătorit “Ziua Europei”. Ei bine, de “Ziua Europei” am auzit vorbindu-se de Europa, de liru-liru, de alte minunății contemporane, dar n-am auzit aproape nimic de faptul că la 9 Mai am proclamat Independența de Stat a României”, mai spune profesorul, între altele.

„Mi se pare foarte curios. Adică la dubiile pe care le am privind faptul că există Departamentul “Centenar” și deocamdată nu știm ce face, se adaugă faptul că Ministerul Învățământului, în “mărinimia” lui, a tăiat Istoria din conștiința generațiilor tinere – de cel puțin 15 ani! – și astfel tineretul nu mai are cum să știe ce a fost cu noi în secolele trecute. În același timp, ceilalți bombardează. Și spun: românii nu au istorie, sunt un popor fără istorie, că n-am avut un stat recunoscut pe plan internațional… Ba da, am avut un stat recunoscut pe plan internațional: a încheiat tratate și s-a bătut pentru existența lui. Noi nu ne mai batem pentru existența noastră. Acesta este adevărul! Și stăm așa, în poziție de milogi… Acum ni s-au băgat pe gât și vreo 4000 și ceva de străini, care trebuie “neapărat” să trăiască, în România… Știi, e un spectacol, pentru noi, cei de-o vârstă respectabilă… dureros. Te doare! Pe mine mă doare! Mă doare când văd cum este neglijată propria noastră istorie și cum ea dispare din conștiința națională. Dacă nu am conștiința identității mele și a ceea ce reprezint eu pe acest pământ, pe acest colț al Europei, atunci degeaba. Nu poți să aperi nimic; cu formalități diplomatice, cu “eurovision”, nu obții nimic. Aceasta este povestea dubiilor pe care le am”, ne-a mărturisit marele istoric român. ActiveNews a publicat în exclusivitate filmarea integrală, reprodusă şi aici:

„Suntem sub imperiul prăbușirii noastre ca neam. Românii mai au o singură șansă: să lupte pentru ei înșiși”, ne-a spus profesorul la despărțire.

A consemnat Victor Roncea

Citiți și Dinu Giurescu, un Titan al Academiei Române, la 90 de ani: “Încă mai am chef să mă bat cu ăștia, încă mai am forța să lupt pentru ideile mele!” La Mulţi Ani!

Ultimele cuvinte ale Profesorului Dinu C. Giurescu despre “demitizatorul” lui Liiceanu: “Lucian Boia este un om care nu iubește adevărul și nu iubește Istoria”. Prezentare de Victor Roncea în EVENIMENTUL ISTORIC: “Mărturia unui istoric singuratic” de Narcis Dorin Ion. VIDEO cu Ioan Aurel Pop

Un an fără Profesorul Dinu C. Giurescu. „Suntem sub imperiul prăbușirii noastre ca neam. Românii mai au o singură șansă: să lupte pentru ei înșiși.” FOTO / VIDEO RONCEA.RO

Dinu Giurescu, un Titan al Academiei Române, la 90 de ani: “Încă mai am chef să mă bat cu ăștia, încă mai am forța să lupt pentru ideile mele!” La Mulţi Ani!

Interviu cu Profesorul Dinu Giurescu la 90 de ani: „Poate sunt naiv, dar eu încă mai cred în naţiune şi în forţa ei. Poporul ăsta mai are vigoare, poporul ăsta are ingeniozitate, poporul ăsta e creativ. Cred în el și cred că la un moment dat se va trezi”

Citiţi şi: IDENTITATE, SUVERANITATE ȘI UNITATE NAȚIONALĂ – Apelul integral al Academiei Române către politicieni, instituţiile statului şi Poporul Român, semnat de Ioan Aurel-Pop, Dinu Giurescu şi alţi 80 de academicieni. DOCUMENT

La Mulţi Ani Profesorului Dinu C. Giurescu, la 89 de ani! Mulţi înainte!

basarabia-acum- corneliu vlad ilie badescu dinu giurescu victor ronceaCitiţi şi: Academicianul Dinu C. Giurescu la 89 de ani. Salve Magister!

„Ca istoric vă depun mărturie că istoria, până la urmă, nu iartă.”

Profesorul Dinu Giurescu şi-a revenit complet după operaţia de 12 ore pe cord deschis la care a fost supus. Slava Domnului!

Prof-Dinu-C-Giurescu-Vlad-StanescuFoto: Vlad Stănescu

Apropiaţi ai academicianului Dinu Giurescu ne-au transmis azi ca Profesorul a început să facă deja plimbări prin salon, după operaţia complicata, pe cord deschis, la care a fost supus în urmă cu nouă zile. Ne rugăm pentru însănătoşirea sa grabnică. Doamne ajută!

Iată şi stire de ieri seara a Mediafax:

Starea academicianul Dinu C.Giurescu, operat pe cord la începutul lunii august, este bună, pacientul se recuperează, face mişcare, citeşte şi foarte probabil va fi externat săptămâna viitoare, a declarat, chirurgul Horaţiu Moldovan care l-a operat.

Conform medicului, academicianul Giurescu este tot la terapie intensivă, “dar în condiţii de salon”. “Pacientul se recuperează, face mişcare, citeşte. Foarte probabil săptămâna viitoare va fi pregătită externarea academicianului”, a mai spus Horaţiu Moldovan, şeful secţiei de chirurgie de la spitalul Sanador, unde a fost operat istoricul.

Dinu C. Giurescu, vicepreşedinte al Academiei Române, în vârstă de 87 de ani, a fost supus, în 4 august, unei intervenţii chirurgicale complexe pe cord deschis, pentru diescţie acută de aortă, intervenţie care a durat 12 ore.

Operaţia a fost realizată de o echipa chirurgicală condusă de Horaţiu Moldovan, medic primar de chirurgie cardiovasculară.

Academicianul suferea de disecţie acută de aortă, o situaţie clinică în care cel mai important vas de sânge din organism – artera aortă, care pleacă de la inimă şi hrăneşte cu sânge întregul organism – se fisurează, punând în pericol viaţa pacientului. Intervenţia chirurgicală a avut un caracter de maximă urgenţă şi a constat în înlocuirea arterei aorte la ieşirea ei din inimă şi a arterelor carotide care alimentează creierul.

Considerată cea mai complexă în patologia cardiovasculară a adultului, operaţia presupune utilizarea circulaţiei extracorporale, răcirea pacientului în hipotermie profundă la 18 – 20 grade, perfuzia separată a creierului cu maşina de circulaţie extracorporală şi înlocuirea acestui vas de sânge major cu o proteză vasculară, transmite Mediafax.

Felicitări echipei conduse de dr. Horaţiu Moldovan!

Profesorul Dinu Giurescu a demisionat din Parlament! Felicitari!

Profesorul-Dinu-C-Giurescu-Foto-c-Cristina-Nichitus-RonceaDesi chiar astazi spuneam ca singura voce credibila din tot Parlamentul Romaniei este cea a Profesorului Dinu C. Giurescu, ma bucur sincer ca si-a dat azi demisia din forul legislativ! Activitatea sa de parlamentar, pe care o indeplinea cu cea mai mare constiinciozitate – pot spune chiar ca profesorul era cel mai constiincios parlamentar “ever” –  ii manca practic din cea stiintifica, de care, cred eu, avem mai mare nevoie, acum, la apogeul carierei sale de istoric si indrumator national. Asadar, Felicitari, Dom’ Profesor!

Iata declaratia Profesorului Dinu Giurescu, obtinuta de Radu Tudor: “De curind am fost ales vicepresedinte al Academiei Romane. Datorita acestui fapt, am decis sa ma retrag din Parlament si din toate functiile politice detinute pina in prezent. Este sfarsitul unui capitol al vietii mele, am incercat sa lupt pentru identitate romaneasca, pentru educatie, pentru toate valorile in care cred. Am 87 de ani, nu ma pot imparti si la Academie si in Parlament. In plus, nu vreau sa intru in nici un fel de discutie legat de compatibilitate si asa mai departe. Le multumesc celor care m-au sustinut in demersurile mele. Vreau sa scriu in continuare si sa ma ocup de ceea ce bunicul si tatal meu au facut toata viata : studiul istoriei romanilor.   As fi vrut poate sa pot spune ca am facut mai mult, oamenii asteapta de la noi tot efortul. Cred insa ca n-am dezamagit pe nimeni. Periodic am sa-mi expun punctul de vedere la “Punctul de intalnire”, emisiunea in care am deja o colaborare constanta cu dumneavoastra. Sa nu-i uitam pe oameni nici o clipa si nici datoria noastra fata de ei”.

Foto: Cristina Nichitus Roncea

Cititi si: Acad. Dinu C. Giurescu scrie despre proiectul Basarabia-Bucovina.Info in Magazin Istoric

Dar sunt convins ca-i voi putea adresa felicitarile, personal, maine, la Simpozionul “Cristian Popisteanu”, organizat anual de Fundatia “Magazin Istoric“, la BNR

Invitatie Simpozionul Cristian Popisteanu BNR Premiile Magazin Istoric 2014 via Roncea Ro

La Multi Ani Profesorului Dinu C. Giurescu la 87 de ani! Omagiile Basarabiei si Bucovinei! Plus: Nu ratati azi la TVR2, de la ora 16.00, despre elevii anticomunisti: Ion Varlam, detinut politic la 14 ani! VIDEO UPDATE

Profesorul-Dinu-C-Giurescu-Foto-c-Cristina-Nichitus-RonceaLa Multi Ani Domnului Profesor Dinu Giurescu la 87 de ani!

La 15 februarie 1927 s-a născut istoricul Dinu C. Giurescu. Este fiul lui Constantin C. Giurescu (n. 1901 Focşani – d. 1977) şi nepotul lui Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, jud. Buzău – d. 1918). Este licenţiat al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, 1950. În anul 1968 a obţinut titlul ştiinţific de doctor în istorie. Profesor la Universitatea de Artă, Secţia Istoria şi Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987). Este preşedinte al părţii române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 şi din 1991, în continuare). A fost profesor universitar Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie (1990-1997). Este membru al Academiei Române din 2002 (membru corespondent din 1990). Este membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române. In afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică. Dinu C. Giurescu este autorul mai multor lucrări de istorie, dintre care pot fi menţionate următoarele: “Istoria ilustrată a românilor” (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu; “Guvernarea Nicolae Rădescu” (1996); “Imposibila încercare. Greva regală, 1945” (1999); “România în al doilea război mondial” (1999); “Cade Cortina de Fier -România 1947” (2002) si multe altele. La Targul de Carte 2013, Profesorul Dinu C. Giurescu a lansat volumul X din “Istoria Românilor”, lucrare coordonata de reputatul academician si publicata de altfel sub patronajul Academiei Romane la Editura Enciclopedică.

Recent, Profesorul Dinu Giurescu si-a donat intregul fond de carte al familiei sale de academicieni Bibliotecii Aman din Craiova.

In ultimii ani, profesorul Dinu Giurescu, devenit si senator, a atras atentia asupra pericolelor regionalizarii, ca etapa spre federalizarea si disparitia Romaniei. Ca senator a introdus un PROIECT DE LEGE pentru Proclamarea Zilei Nationale a Martirilor Romani Anticomunisti.

Pentru sustinerea lucrarilor exceptionale despre istoria secreta a Romaniei, realizate de istoricul american Larry Watts, academicianul Dinu Giurescu a fost chiar si amenintat de gasca Tismaneanu. Ceea ce Profesorul a tratat cu un zambet in coltul gurii.

Vedeti si:VIDEO. Larry Watts despre KGB-ul din CIA si cartea sa, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni!” si academicienii Dinu Giurescu si Florin Constantiniu despre Larry Watts si batalia Kominternului cu Romania

Larry Watts: “N-am citit Raportul Tismaneanu”. Lansare la Bookfest 2013 cu profesorii Dinu Giurescu, Ioan Scurtu si Mihai Retegan. VIDEO/FOTO/INFO

Larry Watts si-a lansat noul volum la BCU. Acad. Dinu Giurescu, Mihai Retegan, Ioan Talpes, Theodor Frunzeti si Ovidiu Enculescu despre cartea “Cei dintai vor fi cei din urma”. VIDEO

Avem onoarea sa beneficiem de Cuvantul Inainte al Domnului Profesor la urmatoarea noastra lucrare, dedicata Basarabiei si Bucovinei, din care spicuim, exprimandu-ne profunda recunostinta:

“Iniţiativa autorilor prezentului volum – Cristina Nichituş Roncea şi Victor Roncea – este cu totul binevenită şi necesară. Ei ne propun „să recuperăm“ istoria noastră prin imagine. Propunere care vine în concordanţă şi cu explozia mass-mediei dar şi – mai ales – cu nevoia de a ne recâştiga trecutul şi identitatea. Imaginea este receptată direct. Când este însoţită şi de un comentariu adecvat – aşa cum o fac autorii –, atunci înţelegerea sporeşte.”

Mai multe detalii, in curand.

1 Spre Transnistria - foto Cristina Nichitus Roncea - Basarabia-Bucovina Info

Totodata, va recomand pentru azi:

TVR2, ora 16.00: Memorialul Durerii – o istorie care nu se învaţă la şcoală

Revolta elevilor (4) Au existat în cei 45 de ani de comunism și elevi care s-au ridicat împotriva opresiunii. Pentru Securitate vârsta lor nu a contat. Au fost trimiși alături de toți ceilalți în închisori și lagăre. Astazi, despre Ion Varlam, arestat si inchis la 14 ani!

URMARITI VIDEO AICI, DE LA TVR PLUS

PROIECT DE LEGE: Proclamarea Zilei Nationale a Martirilor Romani Anticomunisti. Un cadou de Sf. Nicolae binemeritat si indelung asteptat de fostii detinuti politic si mucenicii inchisorilor comuniste. Felicitari initiatorilor condusi de Profesorul Dinu C. Giurescu! FOTO/DOC

Legea Martirilor 1 Initiativa Legislativa Foto Doc via Roncea RoUn grup de deputati condus de Profesorul Academician Dinu C. Giurescu a depus luni, 3 decembrie 2013, o initiativa legislativa asteptata de 23 de ani: Legea de instituire a Zilei Nationale a Martirilor Romani Anticomunisti, data comemorarii la nivel national a eroilor rezistentei din munti si a mucenilor din inchisorile comuniste – cativa dintre ei fiind enumerati in Expunerea de Motive – fiind propusa de Buna Vestire, 25 Martie. Felicitari si multumiri tuturor semnatarilor! Cinste lor! Batranii detinuti politic si urmasii lor au primit un cadou binemeritat de Sfantul Nicolae. Sa speram ca proiectul va fi votat cat de curand, pana la finalul acestui an. Doamne, ajuta!

Legea Martirilor 2 Initiativa Legislativa Foto Doc via Roncea RoLegea Martirilor 3 Initiativa Legislativa Foto Doc via Roncea RoLegea Martirilor 4 Initiativa Legislativa Foto Doc via Roncea Ro

În expunerea de motive se arată că în temnițele sistemului comunist au fost încarcerați peste 500.000 de deţinuţi pentru care nicio persoană nu a fost trasă la răspundere, semnaleaza ActiveNews.

Este necesar să cunoaştem atrocităţile la care au fost supuşi martirii anticomunişti. (foto), Petre Țuţea, sau Mircea Vulcănescu reprezintă adevărate simboluri ale acestor martiri. Condamnarea comunismului este astăzi o obligaţie morală a statului român. Considerăm că prin instituirea unei Zile Naţionale a Martirilor români anticomunişti şi prin înfiinţarea unui monument naţional al luptei împotriva comunismului se va sedimenta un sentiment de profund respect faţă de martirii aflaţi în închisorile din perioada comunistă’, se arată în expunerea de motive.

Unul din inițiatori, deputatul Dinu C.Giurescu, a declarat într-o conferință de presă că suferința celor din temnițele comuniste nu a fost niciodată compensată sau alinată.

Când s-au îndreptat lucrurile, a revenit democraţia pluralistă, domnii care făceau legile au zis, da, le dăm o compensaţie celor care au petrecut trei, patru, zece, doisprezece ani în închisoare un fel de pensie cam amărâtă, dar nu s-au gândit niciodată la suferinţa lor. Suferinţa a fost factorul comun. Ea a cuprins întreaga ţară şi asta nu a fost niciodată, nu compensată, dar măcar alinată – Academician , citat de ActiveNews.

Academicianul Dinu C. Giurescu lanseaza sambata la Gaudeamus “Istoria românilor”, vol. X, București, Editura Enciclopedică, 2013, sub egida Academiei Romane. Despre ocupatia sovietica si anii de dupa represiunea generalizata

Profesorul Dinu C Giurescu cu Parintele Justin Marturisitorul la Gaudeamus 2013 - Roncea RoSambata, 23 noiembrie 2013, la ora 12.00, la standul 25 “Univers Enciclopedic” din cadrul Targului de Carte Gaudeamus, nivelul 0.00 al complexului expozitional, domnul profesor Dinu C. Giurescu lanseaza volumul X din “Istoria Românilor”, lucrare coordonata de reputatul academician si publicata de altfel sub patronajul Academiei Romane la Editura Enciclopedică, Bucuresti, 2013, 1310 p. ISBN 978-973-45-0667-5.

Istoricul Ilarion Țiu, prezinta un extras din capitolul „Mass-media“ (p. 943 – 1005):

“Cu 1948 începe regimul democrat-popular, după model sovietic. A cuprins toate domeniile vieții de stat – economie, societate și cultură – pe fundalul unei represiuni generalizate care a atins un maximum în 1952, dar a continuat și după aceea.
Pe plan politic se consolidează monopolul partidului unic – P.M.R. – înlăuntrul căruia are loc o confruntare acerbă pentru controlul conducerii, cu o primă fază între 1949 și 1952, continuată în 1958–1959. Pe plan economic are loc o trecere rapidă de la sistemul bazat pe proprietatea privată și legile pieței la acela al planificării centralizate, cu temeiul în proprietatea socialistă (a poporului!), unde cererea și oferta erau date la o parte și înlocuite prin cifrele de plan.
Societatea intră – de cele mai multe ori forțat – în tipare noi impuse de regim.
Peste toate, acționează lupta de clasă. Politica oficială a statului s-a manifestat stăruitor și imperativ împotriva a numeroase categorii socio-profesionale, considerate „nesigure”.
În etapa Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948–martie 1965) are loc impunerea – după model sovietic – a instituțiilor și mecanismelor Republicii Populare Române, proclamată în mare grabă (45 de minute) la 30 decembrie 1947.
A fost etapa în care societatea românească în ansamblul ei a fost supusă unui șoc de proporții, cu trecerea rapidă de la întocmirile tradiționale de tip european – așa cum evoluaseră de la Unirea Principatelor și până la al Doilea Război Mondial – la conceptele, componentele și mecanismele de import din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Regimul democrației populare a răsturnat toate alcătuirile existente ale României și le-a înlocuit, la comandă, cu modele noi. De aceea, șocul a fost atât de mare, resimțit și individual și colectiv.
Din 1965 regimul se intitulează „Socialist”. Fără a renunța la componentele sale de bază: monopolul puterii, economia planificată, controlul informației, regimul se deschide în mai multe direcții – în cultură, de exemplu – spre tradițiile proprii ale țării.
Represiunea generalizată încetează din 1963–1964.
În anii ’80, rigiditatea planificării, excesele industrializării și, pe cale de consecință, restricțiile crescânde impuse populației duc treptat spre criza de sistem și la evenimentele din decembrie 1989″.

Academician Dinu C. Giurescu

Lucrarea poate fi comandata, cu reducere, si de la Librarie.net.

Istoria Romanilor Volumul X - Dinu Giurescu (coord) - Ed Enciclopedica

Discursul integral al academicianului Dinu C. Giurescu la deschiderea lucrarilor Parlamentului. In apararea Interesului National al Romaniei: Pamantul, Padurile, Resursele, Scoala, Istoria, Armata, Sanatatea, Pensionarii, Tinerii, Eroii, Credinta, Dragostea de Tara


Academicianul Dinu Giurescu despre Interesul National de ZiaristiOnlineTV

Şedinţa a început la ora 13,18.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Dinu Giurescu, preşedintele de vârstă al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Gabriela-Maria Podaşcă şi domnul deputat Iulian-Radu Surugiu, secretari.

Domnul Dinu Giurescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cinci minute începem lucrările şi vă rog frumos intraţi în sală şi ocupaţi-vă locurile.

(Se intonează Imnul naţional “Deşteaptă-te, române!”; Aplauze.)

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Onorată asistenţă,

În conformitate cu prevederile art.63 alin.(3) din Constituţia României, Camera Deputaţilor, în componenţa rezultată în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie, se întruneşte astăzi, la convocarea Preşedintelui României.

Declar deschisă prima şedinţă a Camerei Deputaţilor din cea de a şaptea legislatură.

Vă informez că, din totalul de 412 deputaţi aleşi până la acest moment, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări, pe listele de prezenţă, 322, iar 90 sunt absenţi. Cvorumul legal este întrunit.

În temeiul art.2 alin.(4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, îmi revine mie, ca decan-deputat în Colegiul uninominal nr.19 din Circumscripţia electorală nr.42, din partea Uniunii Social-Liberale – Partidul Conservator, îmi revine îndatorirea de onoare, până la alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, să conduc lucrările acesteia, în calitate de preşedinte, adică de decan de vârstă – mai are şi vârsta avantajele ei câteodată – asistat pe rând de doi dintre cei mai tineri deputaţi, care, potrivit datelor primite de la Biroul Electoral Central, în ordine alfabetică, sunt: doamnele deputat Gabriela-Maria Podaşcă din partea PSD; Elena Cătălina Ştefănescu, tot din partea Partidului Social Democrat; domnul Molnar Zsolt, din partea UDMR, şi domnul Radu Surugiu, din partea Partidului Naţional Liberal.

În şedinţa de astăzi, am beneficiul să fiu asistat de Gabriela-Maria Podaşcă şi de domnul Radu Surugiu şi le mulţumesc dinainte pentru serviciul pe care-l îndeplinesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La acest moment al desfăşurării ordinii de zi, să-mi daţi voie să vă împărtăşesc câteva gânduri care sunt pornite din experienţa mea de profesor şi de cercetător al istoriei noastre.

România noastră de astăzi însumează o evoluţie: plus şi minus de-a lungul unui îndelungat răstimp. Ca atare, ne întrebăm cum va fi ţara noastră de mâine.

Pentru a putea răspunde la această întrebare, daţi-mi voie să ne îndreptăm spre realităţile pe care le trăim.

De interesul naţional se vorbeşte mult şi adesea. El este însă peren. El ne însoţeşte în momentul din care ne naştem şi pleacă din noi în momentul în care ieşim de pe scenă. De fapt, acest interes, până la urmă, se poate defini că este ceea ce vrem să fim, adică oameni liberi, prosperi şi respectaţi.

De aici şi nevoia unui proiect naţional pentru propăşirea ţării, fiindcă de prea multe ori s-a făcut o confuzie între scop şi mijloace.

Şi încep, după a mea meserie, încep cu şcoala. Şcoala şi slujitorii ei să încercăm să-i repunem în drepturile lor. Avem obligaţia de a ne recunoaşte şi a cinsti limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei, identitatea noastră; deopotrivă am moştenit aceste valori şi ele vor merge mai departe.

Tot acum pot să spun că celelalte comunităţi etnice îşi afirmă individualitatea şi cultura, îşi exercită efectiv drepturile şi libertăţile constituţionale.

Avem, de asemenea, datoria, mergând către partea materială, datoria de a fructifica bogăţiile ţării în beneficiul însă al cetăţenilor.

România este bine-cunoscută prin pământul ei roditor, udat de numeroase ape. Începuturi bune au fost efectuate în ultimele luni, ele se cuvine însă a fi dezvoltate şi extinse.

Însă, cu pământul României este o problemă. El se vinde în prezent de şase-opt ori mai ieftin decât pământurile similare din celelalte ţări europene, şi această problemă va trebui să fie rezolvată.

Sigur că trebuie să ne valorificăm…

E ca la universitate!

Aşa… sigur că trebuie să valorificăm bogăţiile minerale în interesul însă al cetăţenilor, fie în regie proprie, fie prin intermediul unor terţi, dar cu redevenţe care să se situeze la plafonul de sus, obişnuit în celelalte ţări europene.

Pădurile, după cum ştiţi, au fost tăiate fără noimă în ultimul deceniu şi jumătate şi a sosit acum timpul ca tăierile să se facă raţional, pentru ca fondul forestier să poată fi apărat cum trebuie.

De fapt, întreg acest progres economic şi de relansare a economiei, de care vorbim, nu este cu putinţă dacă nu încercăm să valorificăm şi să dispunem de veniturile pe care ţara le oferă şi aşteaptă să fie puse în valoare.

Suntem for legislativ şi, ca atare, avem datoria morală şi obligaţia să îndreptăm acele legi sau dispoziţiuni care au pricinuit numeroase neplăceri sau chiar suferinţe.

Acum aş trece la câteva componente ale societăţii noastre actuale.

Încep cu armata. Armata să fie înzestrată cu ce are nevoie. Îmi exprim respectul pentru militarii noştri care au apărat şi apără în continuare ţara noastră. Şi mă gândesc şi la pensionarii militari – au avut un lucru mai greu de rezolvat. Se pare că, în momentul de faţă, se caută soluţii pentru a găsi această rezolvare.

Îmi exprim acelaşi respect pentru medici şi personalul sanitar care salvează vieţi în fiecare zi. Să facem astfel încât să nu mai moară nimeni în faţa unui spital închis în numele unei reforme sanitare.

Pensionarii sunt patru milioane şi jumătate. Constituie o permanentă problemă pentru noi, pentru că o duc foarte greu. S-au făcut unele îmbunătăţiri, de asemenea, în ultimele şapte-opt luni, dar foarfeca preţurilor şi dimensiunile pensiilor propriu-zise nu le permit decât să trăiască la limită, adeseori chiar în condiţii de foamete.

Ca profesor, mă întâlnesc foarte adesea cu tineri, fie studenţi, fie absolvenţi, şi preocuparea lor majoră este ce vor face după aceea. Vor găsi un loc de muncă? Vor putea să-şi fructifice capacităţile sau nu? Şi aceasta constituie o problemă permanentă.

Suntem, de asemenea, for legislativ… Voi termina, de altfel, să ştiţi că nu vă reţin atenţia multă vreme.

Suntem for legislativ şi sigur că avem în mintea şi în gândurile noastre să ne respectăm cetăţenii, care nu o dată au fost socotiţi ca o masă de manevră chemată să-şi dea voturile din patru în patru ani.

Dacă vorbim de cei vii de astăzi, să ne gândim însă şi la înaintaşii care au lucrat şi au trăit şi s-au luptat pentru propăşirea neamului. Să nu lăsăm cimitirele eroilor să fie în paragină şi să fie pângărite.

Să nu mai lăsăm monumentele istorice şi arhitectura de patrimoniu în paragină. (Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea deschide microfonul.)

Îmi cer scuze pentru că nu sunt încă obişnuit cu mijloacele tehnice.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca istoric vă depun mărturie că istoria, până la urmă, nu iartă. În timp, istoria aşează pe fiecare unde-i este locul, după fapta şi gândurile sale. De fapt, nimic nu se dobândeşte de-a gata, nimic nu se obţine de-a gata. Totul cere muncă, stăruinţă, credinţă şi, mai ales, dragoste pentru ţară.

Acum, doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să redaţi Parlamentului bicameral locul ce i se cuvine ca instituţie fundamentală a statului de drept.

În încheiere, întrebarea care stăruie în faţa noastră este: Ce fel de ţară lăsăm tinerilor de astăzi şi urmaşilor noştri?

Eu nădăjduiesc că veţi găsi în inimile şi în gândurile dumneavoastră răspunsul la această întrebare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Nota mea: Doamne ajuta!

Sursa: Camera Deputatilor

Cel mai important eveniment petrecut in Parlament – Discursul Academicianului Dinu C Giurescu: “Ca istoric, vă depun mărturie că până la urmă istoria nu iartă. În timp istoria aşază pe fiecare unde îi este locul, după fapta şi gândurile sale.”

M-am bucurat sa constat ca nu sunt singurul care considera ca cel mai important fapt al zilei de ieri petrecut in Parlament a fost prezenta si discursul Profesorului Dinu Giurescu, decanul de varsta si de minte al tuturor parlamentarilor. M-am gandit ca toate agentiile de presa si ziarele serioase o sa-l publice integral iar televiziunile il vor analiza, in detaliu. Da’ de unde! Singurul care a facut-o, partial, este Radu Tudor, care trebuie felicitat. O sa revin cu discursul intergal al Profesorului. Pana atunci, il preiau pe Radu Tudor:

“Din punctul meu de vedere, cel mai important moment al acestei zile nu este nici lista guvernului nici publicarea acordului Basescu-Ponta.

Dinu C Giurescu

Evenimentul esential pentru Romania este faptul ca sedinta inaugurala a noului parlament a fost prezidata de academicianul Dinu C Giurescu, in calitate de decan de virsta.

Am simtit o emotie puternica. In ultimii 2 ani, alaturi de academicianul Giurescu, am realizat o serie de emisiuni pe care le consider foarte reusite. “Punctul de intalnire” a fost platforma de relansare a unor argumente solide pentru redescoperirea demnitatii, a identitatii nationale si a valorilor romanesti. Au fost zeci de ore despre istorie, politica, economie. Pe linga cultura generala fabuloasa pe care o poseda si un spirit patriotic decent dar foarte bine conturat, domnul academician Giurescu este, inainte de toate, un om de mare bun simt. N-aveti idee cit este de emotiv, de precaut cu vorbele, de manierat. Toate la un loc tin de ceea ce numim indeobste “os domnesc”.

Multumesc academicianului Dinu C Giurescu pentru extraordinara lectie de viata pe care mi-o ofera la cei 85 de ani impliniti (pe 17 Februarie implineste 86 de ani!).

Stirea de presa :

Decanul de vârstă al Camerei Deputaţilor, conservatorul Dinu Giurescu, preşedintele de şedinţă al primei reuniuni în plen din legislatura 2012-2016, a pledat miercuri ca deputaţii să redea Parlamentului bicameral locul ce i se cuvine ca instituţie fundamentală a statului de drept. Potrivit profesorului şi cercetătorului în istorie, este necesar “un proiect naţional pentru propăşirea ţării”.

“Interesul naţional este peren, ne însoţeşte în momentul în care ne naştem şi ne părăseşte în momentul în care ieşim de pe scenă. De fapt, acest interes se poate defini prin ceea ce vrem să fim: oameni liberi, prosperi şi respectaţi. De aici nevoia unui proiect naţional pentru propăşirea ţării”, a afirmat Dinu Giurescu.

El consideră că şcoala şi slujitorii ei trebuie repuşi în drepturile lor şi că “avem obligaţia de a ne cunoaşte şi cinsti limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei, identitatea noastră”. De asemenea, Giurescu a susţinut că bogăţiile ţării trebuie fructificate în beneficiul cetăţenilor.

“Cu pământul României este o problemă: el se vinde în prezent de şase-opt ori mai ieftin decât pământurile similare din alte ţări europene şi această problemă trebuie rezolvată. Bogăţiile minerale trebuie valorificate în beneficiul cetăţenilor, în regie proprie, fie prin intermediul unor terţi, prin redevenţe care să se situeze la plafonul de sus din celelalte ţări europene. Pădurile au fost tăiate fără noimă şi a sosit acuma timpul ca fondul forestier să poată fi apărat cum trebuie”, a spus Giurescu.

Reputatul istoric le-a recomandat colegilor săi din Parlament “să îndrepte acele legi care au pricinuit neplăceri sau suferinţe”.

Potrivit deputatului PC, armata trebuie să fie înzestrată, medicii şi personalul sanitar respectaţi, pensionarii ajutaţi.

“Să facem să nu mai moară nimeni în faţa unui spital închis în numele unei reforme sanitare. 4,5 milioane de pensionari trăiesc la limită din cauza preţurilor şi dimensiunile pensiilor. Să ne respectăm cetăţenii, care nu o dată au fost consideraţi ca o masă de manevră chemată să-şi dea votul o dată la patru ani”, a subliniat Dinu Giurescu.

În opinia sa, o atenţie deosebită trebuie acordată înaintaşilor.

“Dacă vorbim de cei vii, să ne gândim şi la înaintaşii care au luptat pentru propăşirea neamului. Să nu lăsăm în paragină cimitirele eroilor, să nu fie pângărite, să nu mai lăsăm monumentele istorice şi arhitectura de patrimoniu în paragină. Ca istoric, vă depun mărturie că până la urmă istoria nu iartă. În timp istoria aşază pe fiecare unde îi este locul, după fapta şi gândurile sale. Nimic nu se dobândeşte de-a gata, nimic nu se obţine de-a gata. Totul cere muncă, stăruinţă, credinţă şi mai ales dragoste pentru ţară‘, şi-a încheiat discursul decanul de vârstă al deputaţilor, care nădăjduieşte ca fiecare dintre cei aleşi în Parlament să poată găsi în inimile lor răspunsul la întrebarea ‘ce fel de ţară lăsăm tinerilor şi urmaşilor noştri?”, a spus academicianul.”

Sursa: Radu Tudor Blog

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova