Din pacate, motiunea simpla pe Sanatate nu ar duce la demiterea ministrului Sanatatii, chiar daca, printr-o minune, ar fi adoptata.
Attila Cseke, unul dintre cei mai slabi, daca nu chiar cel mai slab ministru al actualului Cabinet, ar trebui indepartat pana cand nu reuseste sa faca si mai mult rau decat pana acum atat domeniului pe care-l pastoreste, cat si imaginii guvernului.
Este foarte adevarat ca domnia sa a preluat un domeniu ajuns pe perfuzii, dupa ce ani de zile tratamente gresite i-au agravat bolile cronice.
Subfinantata cronic, macinata de tot felul de gauri negre, tot mai slabit de o masiva hemoragie de medici si asistente, dar si de blazarea celor ramasi, care sunt foarte prost platiti, Sanatatea era, intr-adevar, un domeniu de sacrificiu.
Asa ca, pe principiul “cine nu mananca bataturica nu primeste ochisor”, pentru a pune mana pe banosul Mediu, UDMR a trebuit sa ia si un minister de sacrificiu. Niciun partid si niciun ministru nu a avut nimic de castigat din punct de vedere politic de pe urma gestionarii Sanatatii. Dimpotriva.
Iar maghiarii nu au gasit ceva mai breaz in ograda proprie decat un notar. Experienta ultimilor ani ne-a aratat ca un medic mare nu este neaparat un ministru mare, pentru ca medicina nu presupune abilitatile manageriale pe care le presupune functia administrativa.
Dar un profan in materie de medicina nu are cum sa gestioneze macar pe avarie un domeniu pe care nu are cum sa-l inteleaga in profunzime daca nu a pus mana in viata lui pe un stetoscop. (more…)
La 20 de ani de la acel dramatic 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureș, săptămâna premergătoare comemorării s-a transformat într-un prilej ratat de a se abține să-și dea cu presupusul pentru diverși nechemați ai „societății civile”, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, sau, ceea ce e mai rău, de continuare a unui șir de mizerabile manipulări, interne și internaționale, care au urmărit constant culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a petrecut atunci atunci.
Din păcate, abia vineri, 19 martie am intrat în posesia unui document care, coroborat cu declarațiile unor martori, aduce încă un argument în favoarea ideii că ceea ce s-a petrecut în urmă cu două decenii la Tîrgu-Mureș a fost minuțios premeditat. Drama ciocnirii interetnice între români și maghiari a fost gândită ca un prilej de lansare a unui război de imagine împotriva României având ca finalitate provocarea unei crize gen Nagorno – Karabah care să ducă la schimbarea statutului Transilvaniei.
Câteodată, rolul întâmplării se poate dovedi mai important decât perseverența. Ani de zile am încercat fără succes să aflu identitatea acelui „reporter irlandez” care a înregistrat video scenele atroce ale ciocnirilor interetnice de la 20 martie 1990. În urmă cu câteva zile hazardul a făcut să mă reîntâlnesc cu dna Rodica Sabău-Pop care, la vremea aceea, era recepționeră la „Grand” – hotelul în fața căruia au avut violențele ale căror imagini au făcut înconjurul globului. În contextul comemorării care urma să aibă loc, doamna respectivă mi-a povestit că la data de 19 martie 1990, cu o zi înainte de „evenimente”, era de serviciu, când, pe la orele 14-15, a sosit la hotel un bărbat cu pașaport irlandez care a cerut să fie cazat pentru o zi într-o cameră cu vedere la stradă, la ultimul etaj, și a dorit să plătească în avans. Cum nu erau camere libere la acel etaj, a fost cazat la etajul 7. Dna Sabău-Pop și-a amintit perfect de aceste amănunte pentru că irlandezul, al cărui nume nu l-a reținut, a plătit echivalentul în lei al tarifului cu mărci vest-germane, iar ea s-a enervat pentru că nu avea să-i dea restul în valută și a trebuit să apeleze la bișnițarii care își făceau veacul în fața hotelului.
După ce și-a dus bagajele în cameră, irlandezul a coborât la recepție și a cerut cheia ușii de la terasa de la etajul 11 al hotelului, explicându-i că el este reporter de televiziune. Faptul a surprins-o oarecum, dar i-a dat cheia după ce a consemnat acest fapt în registrul hotelului. Toate aceste lucruri se petreceau în după-amiaza zilei de 19 martie, cu exact 24 de ore înainte de ciocnirile violente care urmau să aibă loc în fața hotelului a doua zi.
Inima a început să-mi galopeze. Am rugat-o pe dna Sabău-Pop să facă rost de registrul hotelului din luna martie 1990. S-a uitat la mine cu mirare, oarecum cu milă, și mi-a explicat că, după atâta timp, foarte probabil acel registru nu mai există. Am insistat și, după ce a scotocit două zile prin arhiva hotelului, m-a anunțat că l-a găsit.
Când m-am uitat la pagina cu date de 19 martie am avut un șoc: la camera 709 figura scris cu pix roșu numele Honeyford Gary Lawon din Irlanda! În colțul din stânga jos al paginii registrului am găsit și nota făcută de recepționeră: Cheia pentru 709, de la terasa XI (Marcel). În urmă cu două decenii, Marcel Mija era recepționerul-șef de la „Grand”…
Am căutat imediat pe Google și am găsit că Gary Honeyford a fost reporter tv pentru postul Sky News, corespondentul acestuia pentru Irlanda de Nord. Una dintre fotografiile de pe Internet îl arată transmițând de la Belfast, localitate de tragică reputație pentru conflictul etnic care o macină.
Faptul că ceruse o cameră cât mai sus, cu vedere spre centru, că plătise în avans pentru o singură zi (am găsit și numărul chitanței, 594), că inspectase terasa de sus a hotelui impune de la sine o concluzie: reporterul de la Sky News venise la un „pont”. Cel care i-l „vânduse” știa precis că în preajma hotelului, situat vis-a-vis actuala Prefectură, urma să se petreacă ceva. Ceea ce avea să întâmple a doua zi arată clar că cel ce îi furnizase pontul nu era român și nici prieten al României, din simplul motiv că înregistratrea video a reporterului de la Sky News numai favorabile imaginii României nu erau!
Pe data de 20 martie, pe la ora 18 au avut loc „evenimentele din Tîrgu-Mureș”! Eu care eram reporterul TVRL am filmat pe peliculă de 16 mm, suit pe pervazul camerei 504, atât confruntarea cât și maltratarea acelui nefericit în pulover verde. Irlandezul a înregistrat drama de pe terasa de sus a hotelului. Acele scene atroce, în care „ungurul” Mihăilă Cofar a fost pur și simplu linșat, au făcut înconjurul lumii și au fost copios folosite împotriva României pentru a o eticheta ca țară locuită de niște barbari sîngeroși care la 20 martie 1990 au dezlănțuit un „pogrom” antimaghiar.
Degeaba am demonstrat indubitabil peste două zile într-un reportaj-anchetă adevărata identitate a lui Mihăilă Cofar, nefericitul țăran de pe valea Gurghiului, venit aiurea la Tîrgu-Mureș, răul fusese făcut.
Dupa ce, la cererea UDMR-ului, l-a gratiat pe extremistul Cseresznyés Pál, cel care l-a mutilat pe viata pe Mihai Cofar. si a mai si promovat-o pe turnatoarea si activista PCR Smaranda Enache-Szobotka ambasador, ca recompensa pentru ca a perpetuat minciuna ca bietul Cofar e ungur maltratat de romani, astazi Emil Constantinescu se gandeste sa puna tot in carca schiloditului cedarile sale inadmisibile pentru un roman si un presedinte al Romaniei. Si – ce presedinte informat! -, ii mai poceste si numele, dupa 20 de ani. Maine-poimaine o sa multumeasca si celor mai vitregiti membri ai natiei, romanii din Bucovina, Herta si Basarabia istorica, pentru ca au acceptat sa ramana in Ucraina cand a semnat el Tratatul care a consfintit raptul URSS. Ramai inmarmurit la atata viermosenie. Redau mizeria lui Constantinescu mai jos:
“Domnului Mihăilă Cofariu
Comuna Ibăneşti, judeţul Mureş
19 martie 2010
*
Dragă domnule Cofariu,
La comemorarea a douăzeci de ani de la confruntările tragice din oraşul Târgu Mureş, doresc să vă transmit încă o dată sentimentele mele de compasiune pentru suferinţa dumneavoastră cauzată de evenimentele brutale care s-au petrecut atunci.
Nu voi uita niciodată atitudinea plină de înţelegere şi iertare creştinească pe care aţi dovedit-o în cadrul convorbirii noastre telefonice din decembrie 1996. Atunci, în preajma Crăciunului, aţi fost de acord cu graţierea restului de pedeapsă pe care cel care v-a molestat o mai avea de ispăşit în închisoare.
Gestul dumneavoastră, care vine din tradiţiile şi valorile creştineşti ale poporului nostru, cred că poate reprezenta şi astăzi o pildă pentru cei care se lasă dominaţi de ură şi răzbunare, într-un moment în care avem atât de multă nevoie de pace şi înţelegere.
Cu cele mai bune urări de sănătate,
Emil Constantinescu
Preşedintele României 1996 – 2000”
Ce nesimtire!!!
Un atacator gratiat de Constantinescu si devenit cap al unei miscari extremiste
Pal Cseresznyes este unul dintre maghiarii care l-au maltratat si mutilat pe Mihailă Cofariu în 20 martie 1990, la Târgu Mureş. Condamnat la 10 ani inchisoare el a fost gratiat de un fost presedinte, pe numele lui Emil Constantinescu. Mihaila Cofariu este in continuarea paralizat. Nimanui nu-i pasa.
Pal Cseresznyes, pe langa faptul ca este premiat de UDMR pentru distrugerea unui om pe viata mai este si preşedintele de onoare al organizatiei extremiste “Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate”, interzisa in Canada si Slovacia.
Lucruri care nu se uita. Smaranda Enache: Mihăilă Cofariu/Mihai Cofar, maghiar şi victimă a românilor
La 4 octombrie 1990, Televiziunea naţionala franceza a difuzat o emisiune în care Smaranda Enache a comentat, printre altele, dramaticele evenimente din 20 martie 1990 de la Târgu-Mureş. La mai bine de o jumătate de an de la ciocnirea interetnică, folosită prompt în Occident pentru a acredita ideea falsă că la Tîrgu-Mureş a avut loc un “pogrom împotriva minorităţii maghiare”, se stabilise cu certitudine că victima acelei halucinante scene în care un om doborât la pământ, în stare de inconştienţă, lovit în continuare cu bestialitate, era românul Mihăilă Cofariu. Cu toate acestea, Smaranda Enache a exclamat când pe micul ecran a apărut atrocea secvenţă: „Iată de ce e în stare poporul român!”
Smaranda Enache a fost numita de Emil Constantinescu ambasador al Romaniei in Finlanda. Anul trecut, extremistul maghiar Laszlo Tokes, fost agent dovedit, o propusese presedintelui Traian Basescu drept consilier prezidential pe probleme de minoritati. Adrian Severin incercase sa o numeasca ambasador la… Budapesta!
Lazăr Lădariu, interventie in Camera Deputatilor 1998 – contestarea numirii doamnei Smaranda Enache în postul de ambasador al României la Helsinki
20 martie 1990: IMAGINI BLÎNDE DE LA TÎRGU – MUREŞ
Pagini de jurnal (fragmente)
Orice jurnal personal este scris cu dorinţa secretă, neexprimată sau cel puţin subconştientă, că odată şi odată va ajunge sub ochii cititorului. Nici acesta nu face excepţie. Ca orice jurnal, este subiectiv. Există lucruri, puţine ce-i drept, pe care astăzi le-aş interpreta poate altfel. Unele nedumeriri s-au clarificat între timp, dar întrebările, ca şi răspunsurile, rămîn la fel de dureroase şi neliniştitoare.
21 decembrie 1989
Ora 18. (…) Acum sînt în faţa Comitetului Judeţean de Partid cel puţin 10.000 de persoane. Se scandează ! „Jos dictatorul!”, „Libertate!”, „Pentru copii!”, „Sîntem fraţi”…
Ora 20. Se trage în aer cu gloanţe trasoare. Mulţimea fuge, apoi se regrupează. Se scandează în continuare. Cel mai impresionant răsună „Pentru copii!”. E cutremurător, nu credeam să apuc clipa asta. (…)
22 decembrie
Ora 9. În faţa „judeţenei” s-au strîns cel puţin 20.000 de oameni. Disperaţi şi dezlănţuiţi. Se spune că ieri seară au fost împuşcate vreo 15 persoane. Filmez, din fereastra unei clădiri de peste drum de judeţeana de partid. Mulţimea mă priveşte cu suspiciune. Unii cu ostilitate. Soldaţii la fel. Mi-e cumplit de frică.
Ora 12. Se trage ultima salvă. În aer, de bucurie: Ceauşescu a fugit! Mai multe gloanţe de înfig în zid la cîţiva metri de mine. Lumea se îmbrăţişează. Filmez şi plîng.
Ora 13. Pe ferestrele Comitetului Judeţean oamenii continuă să arunce portrete ale lui Ceauşescu şi tot felul de cărţi cu coperte roşii. Se ţin discursuri. Brusc, încerc o senzaţie stranie, apoi înţeleg: sînt în limba maghiară. Or, tot ce se scandase pînă atunci se scandase în limba română! Este aclamat frenetic Kiraly Karoly. Trimit pelicula filmată la București cu rapidul de seară.
(…) Mulțimea a intrat în studioul 4 al televiziunii! Revoluția, sau ce-o fi ea, se transmite în direct. Coordonator este Teodor Brateș, redactorul-șef de la Actualități, cel care în urmă cu câteva săptămîni încă îmi dicta mie și tuturor corespondeților județeni frazele pe care trebuia să punem în gura secretarilor de partid și de sindicat. Cele cu oamenii muncii care însuflețiți de politica partidului și de inițiativele tovarășului Ceaușescu expuse la ultima plenară vor depăși planul cu nu știu cît la sută. (…)
Razboaiele de imagine impotriva Romaniei au fost pierdute, pana acum, in lant, pe plan international. Daca ar fi sa amintesc toate actiunile propagandistice anti-Romania din ultimii 20 de ani, venite din Occident, in special pe linie maghiara, cu Reteaua Soros ca placa turnanta principala, si din Rasarit, pe linie ruseasca, pomelnicul ar depasi fara indoiala toate Rapoartele SRI de pana acum. Mai ales ca cele mai multe atacuri au ramas necontracarate si, ca atare, neconsemnate oficial. Ca presa “romaneasca” a fost ocupata si devarsa, zilnic, galeti de intoxicari in capul romanilor, o putem constata cu proprii ochi, in cazul fericit in care nu suntem, inca, spalati la creier.
Astazi, de exemplu, “Adevarul” ofera “lumina de la Rasarit” asupra evenimentelor din martie 1990 prezentand, “echidistant” si “impartial”, opiniile unor “romani” si maghiari. Laszlo Borbely şi Istvan Haller, Cristian Pîrvulescu si Smaranda Enache. Despre Borbely nu avem ce comenta. Pirvulescu, avocatul tuturor minoritatilor si militantul extremist anti-ortodoxie, este rasfatatul Soros si al GDS, un fel de secta, infiintata in acelasi timp cu UDMR sub pulpana FSN-ului lui Iliescu si Brucan. Istvan Haller este si membru al CNCD si al conducerii “Romani Criss” si, pe deasupra, co-presedinte alaturi de Smaranda Enache la Liga Pro Europa, una dintre cele mai anti-romanesti organizatii inregistrate legal. Ceea ce a “scapat” “Adevarului” (normal, as putea spune) este ca Smaranda Enache, pe numele ei integral tovarasa Smaranda Enache Szobotka, este exact cea care a contribuit la raspandirea minciunii cu “maghiarul” Mihai Cofar maltratat de “extremistiii de romani”. Si asta nu pe 20 martie 1990, cand poate, saraca, era “confuzata”, ci hat, chiar in octombrie al aceluiasi an. Astfel, la mai bine de o jumătate de an de la ciocnirea interetnică, folosită prompt în Occident pentru a acredita ideea falsă că la Tîrgu-Mureş a avut loc un pogrom (!) împotriva minorităţii maghiare, se stabilise cu certitudine că victima acelei halucinante scene în care un om doborât la pământ, în stare de inconştienţă, lovit în continuare cu bestialitate, era românul Mihai Cofar. Cu toate acestea, Smaranda Enache, invitata pe 4 octombrie la o emisiune a postului national de televiziune al Frantei, a exclamat când pe micul ecran a apărut atrocea secvenţă: „Iată de ce e în stare poporul român!”, insistand asupra perpetuarii minciunii ordinare din arsenalul dezinformarii negre.
Pentru meritele anti-romanesti ale tovarasei Smarandei Enache – Szobotka, Emil Constantinescu – acelasi presedinte care l-a gratiat pe ungurul care l-a mutilat pe viata pe Mihai Cofar – a recompensat-o cu un post de ambasador in Finlanda, un fief al “maghiarismului”. Ar mai fi de remarcat, asa, intr-o paranteza, ca “Adevarul” prezinta sub titlul “EXCLUSIV – VIDEO Targu Mures 1990” un documentar de pe YouTube realizat de TVR. Asta da “profesionalism”.
Prezint mai jos opinia avizata a ziaristului roman dela TVR care a reusit sa inregistreze violentele activistilor UDMR si ale agentilor serviciilor maghiare, fiind silit ulterior sa sara pe geamul hotelului de unde filma, pentru a nu fi linsat de ungurii care “militau pasnic pentru democratie”. Voi reveni cu un material in exclusivitate despre incercarile de rupere a Transilvaniei de tara, incepute in decembrie 1989 si culminate in martie 1990.
Romanul Mihai Cofar, maltratat si batjocorit sadic la Targu Mures, in martie 1990, aproape ucis de extremistii unguri dar prezentat de televiziunile straine si de Smaranda Enache drept un “maghiar victima a pogromului romanesc”
Dorin Suciu (jurnalist): „Pogromul” de la Târgu Mureş, război de imagine împotriva României
Târgu Mureş /Agerpres/ – Jurnalistul Dorin Suciu, martor al evenimentelor din martie 1990 de la Târgu Mureş, a declarat pentru AGERPRES că, după 1989, România a devenit un adevărat poligon de încercare a războaielor de imagine, iar lansarea ideii că în zilele de 19 și 20 martie ar fi avut loc un aşa-numit pogrom antimaghiar a fost parte a acestui scenariu.
Concluzia reiese dintr-un studiu a jurnalistului, intitulat „Războaie de imagine împotriva României – „Pogromul” de la Târgu Mureş”, capitol al unei cărți în pregătire, care are la bază, pe lângă experienţele personale ale acestuia, şi o serie de documente oficiale.
„După 1989, România a devenit un adevărat poligon de încercare a războaielor de imagine şi s-a dovedit absolut nepregătită în acest domeniu, ca, de altfel, şi în altele. Istorici ca Traian-Valentin Poncea și Aurel Rogojan sunt de părere că evenimentele din martie 1990 de la Târgu-Mureș trebuie interpretate din perspectiva creării unor stări de tensiune care să ducă la compromiterea României ca stat național unitar, izolarea și marginalizarea ei.
Presedintele PNL Sfantu Gheorghe, “romanul” Madalin Guruianu, a votat cot la cot cu UDMR si PCM “steagul secuiesc” cu cele “sapte scaune” ca drapel al orasului
Dan Tanasa informeaza: Dupe ce am solicitat de mai multe ori Primariei Sfantu Gheorghe sa imi comunice o copie a procesului verbal al sedintei din data de 28 ianuarie pentru a arata cum si cine a votat drapelul secuiesc (foto stanga) pe post de drapel al orasului, azi am primit in sfarsit o copie a acestui proces verbal. Acum totul este cat se poate de clar. Singurul roman care a votat impotriva adoptarii drapelului secuiesc ca si drapel al orasului a fost doamna consilier Rodica Parvan, membru PSD. Ceilalti consilieri romani, Ivan Niculae, Valer Serban si Madalin Guruianu au votat pentru (Ivan Niculae s-a abtinut). In afara doamnei Parvan, niciun “barbat” nu a avut nimic de comentat impotriva adoptarii acestui drapel in care romanii nu sunt reprezentati deloc! Bravo, domnilor!
Stenograma sedintei puncteaza comentariul doamnei Parvan, singurul consilier roman care a avut ceva obiectat.
Doamna consilier PÂRVAN RODICA: (lb.r.) „Daca înregistram, puteam sa pun banda si sa spun ceea ce am spus si atunci când s-a discutat doar stema, acum un an si jumatate sau cât. Privesc aceste însemne si va pun întrebarea, care n-as vrea sa ramâna retorica, pentru ca votul meu oricum nu conteaza, este un singur vot. Eu cetatean român, de nationalitate româna, locuitor al orasului Sfântu Gheorghe, judetul Covasna din România, unde ma regasesc în aceste însemne? Daca raspundeti la aceasta întrebare, voi vota de doua ori. Va multumesc.”….
Domnul primar ANTAL ÁRPÁD-ANDRÁS: (lb.r.) „Deci stema este oficiala. A fost adoptata prin Hotarâre de Guvern, deci este oficiala. Steagul este pe baza temei, deci nu înteleg care e problema. Trebuia sa punem rosu, galben si albastru pe fond? Deci chiar nu vreau sa va jignesc, vorbesc foarte serios.”
Dan Tanasa informeaza: H.G. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României prevede la art. 17, alin. 1 “Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale statului român din străinătate vor folosi, pe corespondenţa oficială, precum şi pe alte acte emise de către acestea, sigilii cu stema României, pe care se înscrie denumirea proprie în limba română”.
Tamas Sandor, presedintele UDMR Covasna si presedinte al Consiliului Judetean Covasna, nu stie cum arata stema Romaniei si ce anume trebuie sa reproduca pe documentele oficiale ale institutiei. In schimb si-a tatuat pe frunte stema “secuiasca”. Cine se “autosesizeaza”? Documentul integral aici.
“Să ne amintim cu bucuria libertăţii cucerite în 1989, să putem continua schimbarea de regim democratică! … Comemorarea noastră comună în credinţă şi adevăr să ne conducă din acel Martie Negru al revoluţiei noastre furate, într-un promiţător viitor mai bun.” – Laszlo Tokes despre chemarea la manifestatia extremista de pe 19 si 20 martie 2010
“Diversitatea culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata. Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni trebuie garantat” – Declaratia de la Budapesta din iunie 1989
Complicitati sub paravanul “Revolutiei”
Decembrie 1989, cu evenimentele lui, surprinzatoare doar pentru romanii dezinformati, care erau, insa, majoritatea, se inscrie intr-o directa relatie si continuitate cu toate cele expuse si insumate pana aici. Este cazul sa discutam despre 1989 si situatia Romaniei in spiritul adevarului si nu al unei propagande obstinate si perverse. Imaginea si teza “revolutiei spontane” se izbesc de fapte solide. La Timisoara, in 1989, au aparut diversionisti pregatiti in Ungaria, in tabere speciale. Au fost atacate unitati militare, iar in Harghita si Covasna asa-zisele “miscari revolutionare” au vizat institutiile statului si pe reprezentantii acestuia in uniforma, (cazul Agache), torturati si ucisi sau macelariti, pe fondul sonor al unor sloganuri iredentiste, care mai fusesera exhibate in aceste locuri si in cei patru ani ai ocupatiei unguresti (1940-1944). Expresiv este ca, prima formatie de aspect politic care a aparut la Bucuresti, actionand organizat, a fost a minoritatii maghiare: UDMR. La sfarsitul lui decembrie 1989 au aparut: GDS, UDMR si PNT, doar primele doua beneficiind si de publicitate la televiziune.
In orasele din Transilvania s-a declansat, in 1990, o brutala separare a elevilor unguri de cei romani, in scoli separate. Aceasta era revolutia? Pe 15 martie 1990 s-a declansat la Targu Mures, in prezenta a zeci de ziaristi straini, un conflict interetnic, care ar fi dus, in caz de reusita ungureasca, la proclamarea unei noi Regiuni autonome maghiare. Incercarea n-a reusit, dar cameramani de la mai multe televiziuni europene – anuntati de cine? – au filmat evenimentul, transmis apoi in tot Occidentul prin favorizarea partii ungare. Spre exemplu, prezentandu-l (prin repetarea parca a scenariului din 1946, de la Cluj), pe romanul Mihai Cofar, macelarit “in direct”, drept … ungur.
Intrarea UDMR in Parlamentul Romaniei, prin complicitatea politica a FSN-ului, a fost urmata de refuzul acestei uniuni minoritare de a vota, in 1990, Constitutia, adica de a recunoaste, practic, statul roman. Aparitia asociatiei culturale Vatra Romaneasca, tot in 1990, a mai temperat anume agresiuni si ofensive pe tema Transilvaniei.
Pe postul roman de televiziune, asa zisul erou al “revolutiei” romane, Laszlo Tokes, infatisase, la inceputul lui 1990, coroana Ungariei, simbol al Ungariei Mari (…) fiind deconspirat, mai tarziu, ca agent al Budapestei, cu misiuni iredentiste.
O revista (Maghiarimea ardeleana), scrisa in ungureste, editata de Laszlo Tokes, a proclamat deschis necesitatea ca Transilvania sa devina ungureasca. Ion Lancranjan, autorul volumului Cuvant despre Transilvania (1982) a avut, in aceste imprejurari, un brutal atac de cord (1991), moartea lui fiind apaludata trimfator in presa din Ungaria, ca o victorie. Ca din intamplare, apoi, o biserica de lemn din vremea lui Mihai Viteazul, aflata in asa-zisul teritoriu “secuiesc”, a luat foc si s-a facut scrum! In 1992, epurarea romanilor din judetele Harghita si Covasna, a devenit o problema parlamentara. Comisia speciala destinata cercetarii ei a confirmat, in raportul prezentat Parlamentului, epurarea etnica. Intr-un crescendo bine orchestrat, s-au nascut apoi proiectele de autonomie ale judetelor Harghita si Covasna, sustinute de lideri locali ai “societatii civile”, la inceput in numele “maghiarimii”, ulterior in numele “secuimii”.
Vice-premierul Romaniei, Marko Bela, incalca din nou flagrant si sfidator legea, prin discursul sau public de ieri, in care face apologia infractiunii si aduce un omagiu criminalilor maghiari din martie 1990. Mai mult: el a instigat la lezarea autoritatii statului roman prin arborarea de “drapele secuiesti” pe institutii oficiale conduse de maghiari. Ilegalitatile in lant ale sefului UDMR se adauga celor comise de ministrul Romaniei Cseke Attila si viceprimarului Cluj-Napoca Laszlo Attila, care au asistat impasibil la defaimarea repetata a statului roman de catre un grup de extremisti maghiari, la manifestarile de ieri. Sa vedem daca Parchetul se va “autosesiza” la fel ca in cazul “incitarii la ura” a senatorului Iulian Urban. Sau numai cand e vorba de tigani si unguri se “autosesizeaza” organele “statului roman”? Pentru ca pare sa fie constient de orbul gainilor de la Parchet PC-ul le va face extremistilor anti-romani de ieri si dintotdeauna doua plangeri penale. Dar sa vedem despre ce e vorba:
Marko Bela: “Nu e uşor să te gândeşti la trecut. Nu la cei 162 de ani trecuţi de la 1848, ci la o altă aniversare, la ce s-a întâmplat la Târgu Mureş acum douăzeci de ani. Şi aceea a fost o luptă pentru libertate, e timpul să o spunem, în sfârşit, clar: începând cu 10 februarie 1990, cu demonstraţia cu cărţi şi lumânări, s-a desfăşurat lupta pentru libertate a maghiarilor din Târgu Mureş. Această luptă pentru libertate a culminat în ziua de 20 martie. Dacă atunci maghiarii din Târgu Mureş şi din împrejurimi, de la Ernei până la Sovata, rămâneau acasă, dacă ţiganii, romii, cum îi numim azi, nu ni s-ar fi alăturat, azi am fi o comunitate învinsă, umilită. Aşa însă suntem şi azi aici, suntem maghiari, ne-am dobândit numeroase drepturi, şi ceea ce n-am reuşit încă, vom dobândi de acum înainte. Azi trebuie să ne amintim şi de această luptă pentru libertate. Mulţumim maghiarilor de acum douăzeci de ani, dintre care mulţi se află şi azi aici, cu noi, mulţumim şi ţiganilor, mulţumim şi acelor români care, în pofida tuturor presiunilor naţionaliste, au înţeles revendicările noastre”, a spus Marko Bela luni, în discursul ţinut în faţa a aproximativ 3000 de maghiari strânşi la Monumentul Secuilor Martiri din Tg Mureş, dupa cum informeaza Ziare.ro.
Referindu-se la ziua de 15 martie, pe care a considerat-o “aniversarea unuia dintre momentele cele mai luminoase şi mai pure ale naţiunii maghiare” (nota mea: data cand au fost ucisi 40.000 de romani), liderul unional a insistat pe mândria de a fi maghiar.
Dupa ce romanii au anuntat ca vor comemora 20 de ani de la evenimentele tragice din martie 1990 printr-o intalnire, la Toplita, de solidaritate fata de romanii ajunsi minoritari in propria lor tara, ungurii din agentura “carpatica” a lui Laszlo Tokes au organizat rapid o contramanifestatie de amploare. Operatiunea se va desfasura prin actiuni de imagine propagandistice si provocatoare la adresa romanilor, in care membri ai “Garzii Secuiesti” din Ungaria, Slovacia, Serbia (Voivodina), Ucraina si, evident, “Erdély – Transylvania”, vor defila cu faclii aprinse prin centrul orasului, in seara de 19 martie, urmand ca a doua zi sa aiba loc, sub paravanul “ecumenismului” o intrunire a principalilor agenti extremisti maghiari din “bazinul carpatic”. Redau mai jos “invitatia” candida a “Consiliului Național Maghiar din Transilvania” impanata ca “declaratii de iubire” si marturisesc ca ma astept la orice pe 19 si 20 martie. Mai remarc ca acest comunicat aduce foarte mult in esenta sa cu cel al “societatii civile” de pe 15 martie, prin care se cerea ca lui Laszlo Tokes sa ii fie oferita conducerea SRI, consilierului prezidential Peter Eckstein Kovacs sa i se dea pe mana Arhivele Nationale ale Romaniei si lui Gyorgy Frundo presedintia Senatului Romaniei, in semn de “reconciliere nationala” si pentru a se condamna “etnocidul Securitatii si romanilor la adresa maghiarilor in martie 1990”, eventual printr-o noua Comisie prezidentiala sau a IICCPCRMER.
I N V I T A Ţ I E
Cu douăzeci de ani după schimbarea regimului din România – şi din Europa Centrală şi de Est – cuvintele Sfântului Ioan, al Apostolului Iubirii ne atenţionează: „Păziţi-vă bine să nu pierdeţi rodul muncii voastre, ci să primiţi o răsplată deplină.” (2 Ioan 8).
Cei ce pot fi găsiţi „umblând în adevăr” (2 Ioan 4) dau ochii adesea cu minciuna, cu ura, cu răutatea. Lor li se adresează îndemnul încurajator al Sfântului Apostol Paul: „urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată” (2 Timotei 2:22).
În cele două decenii ce au trecut, a trebuit să parcurgem calea zgrunţuroasă a schimbării de regim, obstacolele şi cursele sale, ca şi cum am fi trecut prin staţiile Drumului Crucii. Chiar la începuturi am întâmpinat greaua încercare a acelui Martie Negru de la Târgu Mureş.
March 30th, 2010 
VR 
Din pacate, motiunea simpla pe Sanatate nu ar duce la demiterea ministrului Sanatatii, chiar daca, printr-o minune, ar fi adoptata.
Posted in 
Tags: 
