November 21st, 2012 
VR 
In memoria Academicianului Florin Constantiniu
Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate,
Într-un calcul fără capăt tot socoate şi socoate
Şi de frig la piept şi-ncheie tremurând halatul vechi,
Îşi înfundă gâtu-n guler şi bumbacul în urechi;
Uscăţiv aşa cum este, gârbovit şi de nimic,
Universul fără margini e în degetul lui mic,
Căci sub fruntea-i viitorul şi trecutul se încheagă,
Noaptea-adânc-a veciniciei el în şiruri o dezleagă;
Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr
Aşa el sprijină lumea şi vecia într-un număr.
Mihai Eminescu, Scrisoarea I
În timp ce conversaţiile lui Hitler cu oameni de stat, diplomaţi, responsabili militari şi chiar discuţiile din timpul mesei (aşa-numitele Tischgespräche) au făcut obiectul unor ediţii adnotate şi comentate încă din anii ’60 ai secolului al XX-lea, cele ale lui Stalin au rămas încă mult timp necunoscute, după moartea dictatorului sovietic.
Vedeti si: CONFERINTA LA INST (orele 10.00)
Vă imaginaţi că vreunul din şefii culturii a văzut acest spectacol?! Ei bifează. Bifează încă o groapă, încă o gaură în punga poporului român şi în capul lor de jivine hrăpăreţe! Dovadă ce face domnişoara Ştefania, e manager cultural, promovează mizerii, colportează de colo-colo nonvalori, îi adună pe toţi handicapaţii lumii şi-i dă pe piaţă, la proştii de români, adică face ceea ce a învăţat de la şefii ei ICR-işti!
Posted in 
Tags: 
