O fotografie extrasa din Arhivele Nationale ale Romaniei, cu persoane decedate in catastrofa de la Certej – femei, copii si barbati dezbracati, ale caror figuri se disting clar -, aflate la morga, a fost publicata, la rezolutie maxima, de cotidianul Gandul fiind reprodusa de Mediafax in promo-ul de pe site-ul autointitulat “cel mai bun site de stiri”. Publicarea unei astfel de fotografii incalca demnitatea umana si dreptul la respectarea vietii – si mortii – private, constituindu-se intr-un grav derapaj de la normele profesionale si de bun simt. In reportajul in cauza, care urmareste ticalos sensibilizarea – a se citi manipularea – opiniei publice pe un subiect pretins ecologist, folosindu-se imagini soc, este publicata si o fotografie care poarta amprenta organizatiei marxiste din cadrul Retelei Soros, “Militia spirituala”. Persoana care a copiat aceste fotografii din Arhiva Nationala trebuie sa primeasca interdictie definitiva in aceasta institutiei iar cotidianul Gandul si site-ul Mediafax sa stearga aceasta imagine si sa-si ceara public scuze. Am sesizat Arhivele Nationale si Clubul Roman de Presa, condus ani la rand de CTP, mare mahar la… Gandul si care am inteles ca o are la conducere acum pe Indira Crasnea, redactor-sef adjunct la… Mediafax. Aceste personaje se ocupa, chipurile, de “codurile deontologice” si “autoreglementare” in presa… de limba romana. Curata deontologie, nu gluma!
Cele doua organe de presa ale trustului lui Adrian Sarbu si ong-ul extremist de stanga manevrat de Mircea Toma si Liviu Mihaiu in actiuni de gherila incalca inclusiv Codul deontologic al arhivistului, care stipuleaza, la punctul 7:
7. Arhiviştii trebuie să asigure atât accesul la documente, cât şi respectul vieţii private şi să acţioneze în limitele legislaţiei în vigoare. Arhiviştii trebuie să aibă grijă ca viaţa persoanelor fizice şi juridice, precum şi securitatea naţională să fie protejate (…). Ei trebuie să respecte viaţa privată a indivizilorcare au creat sau care constituie subiectul documentelor, în special a acelora care nu au fost consultaţi asupra folosirii dau destinaţiei documentelor.
Pentru o chestiune incadrata cam la acelasi articol – in audiovizual -, dar, in comparatie cu oribilitatea savarsita de Gandul si Mediafax, ceva mai “soft”, CNA a interzis clipul cu Brancusi folosit drept reclama de CEC. Articolul in cauza stipuleaza necesitatea respectarii “principiilor de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului, de respectare a demnităţii umane”. Iata comunicarea CNA:
Către: Asociaţia Civic Media
În atenţia Domnului Victor Roncea, Preşedinte
Distinse Domnule Preşedinte,
Ca urmare a sesizărilor dumneavoastră, înregistrate la CNA cu nr. 11689 din 26.09.2014 şi din 24.10.2014, vă comunicăm următoarele:
Întrunit în şedinţa publică din data de 28.10.2014, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul de monitorizare, întocmit de direcţia de specialitate, cu privire la spoturile publicitare pentru CEC Bank în care s-a folosit imaginea sculptorului Constantin Brâncuşi.
Referitor la campania CEC Bank, CNA a solicitat şi un punct de vedere Consiliului Român pentru Publicitate (RAC), cu care instituţia noastră a încheiat un acord de colaborare. Comitetul Etic al RAC a analizat cazul şi a decis că sunt încalcate prevederi ale Codului de practică în publicitate, elaborat de acest for.
În urma vizionării şi a discuţiilor din şedinţă, Consiliul a hotărât să emită o decizie de intrare în legalitate în privinţa celor patru spoturi ale CEC Bank, deoarece, la difuzarea acestora la posturile de televiziune, nu au fost respectate dispoziţiile art. 93[1]din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.
Cu deosebită consideraţie,
Laura GEORGESCU
Preşedinte
Întocmit: Biroul Comunicare şi Relaţii cu Publicul
Mihaela TICĂ, Şef Birou
[1] „Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte, indiferent de formă şi de durată, principiile de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului, de respectare a demnităţii umane, de asigurare a unei concurenţe loiale”.
Consiliul Naţional al Audiovizualului a primit nemulţumirea dumneavoastră (transmisă atât pe formularul de sesizări cât şi pe alte adrese de e-mail din CNA), înregistrată la instituţia noastră cu nr. 11689/26.09.2014.
Aceasta a fost ataşată petiţiei Asociaţiei Proiect Urban (care a transmis nemulţumiri pentru difuzarea aceluiaşi spot publicitar şi înregistrată la instituţia noastră în data de 19.09.2014).
CNA a solicitat deja un punct de vedere din partea Consiliului Român pentru Publicitate cu privire la aspectele sesizate, după ce specialiştii instituţiei noastre au identificat două variante de difuzare a spotului publicitar pentru CEC Bank.
Cu deosebită consideraţie,
Mihaela Tică
Şef Birou Comunicare şi Relaţii cu Publicul
Întocmit 30.09.2014
Georgeta Pretor- consilier superior
Monica Macovei crede ca Karl Marx ca “religia este opiumul popoarelor” si, inspirata de propria-i fata, ca omul se trage din maimuta
Bumbistica zilei:
• Elena Udrea, întinsă pe tot capul la ziarul traficanului de copii Cristian Burci, învârte cheia în cazul “Robert Turcescu-Show”: “În cazul Turcescu, vedem ce ar putea însemna ca un candidat să fie fost sau actual ofiţer acoperit”. Ce mascarada sinistră! Pentru asta-i tot show-ul? Ha, ha, ha! Băieţi, mai schimbaţi firma că vă daţi singuri cu ea în cap!
• Titlul ratat al presei din această perioadă: “ŞOC! GROAZĂ! SENZAŢIONAL! Un candidat la preşedinţie nu este ofiţer acoperit!” Care-o fi ăla, de ne strică firma (aceeaşi de mai sus)?!
• Bogdan Diaconu, fondatorul Partidului România Unită, într-un editorial de zile mari: “Macovei este exemplul clar al personalităţii fără religie, fără ţară, fără trecut (altul decât cel personal ascuns cu grijă pentru că strică la CV). Nu, nu vrem ca românii să ia exemplul lui Monica Macovei şi de aceea avem nevoie nu doar de religie în şcoală, avem nevoie şi de Biserică, avem nevoie de tradiţii şi de tot ceea ce ne poate păstra identitatea românească într-o lume care ne încurajează să ne înstrăinăm de noi înşine ca să fim vânduţi şi risipiţi mai uşor.” Integral la Bogdan Diaconu o spulberă pe Monica Macovei, “perversa procuroare comunistă”. Mandela de Dâmboviţa îl plagiază pe Marx cu religia – “opiumul popoarelor”
• Azi am sesizat CNA, din partea Civic Media, pentru porcăria nesimţiţilor de la “Papaya advertising” care au falsificat imaginea lui Brâncuşi pentru nesimţiţii de la CEC Bank, reclama mincinoasă cu un “Brâncuşi vorbind” derulându-se pe toate posturile TV. Detalii despre porcărie aici: Brâncuşi, falsificat de CEC de dragul publicităţii. Si cât tupeu, să scrie pe video (mai jos) “Arhiva CEC”. Eu cred că mai bine scriau “Arhiva CEC – FNI”, ca să fie mai clar că e o treabă împuţită, ca creierul lor. Nu mai vorbesc despre faptul că reclamaţia la CNA trebuia să o facă demult Ministerul Culturii. Dar ungurul care-l conduce în continuare din postura de “demisionar” are treabă doar cu profitul de pe seama lui Brâncuşi nu si cu apărarea lui. Neruşinaţilor!
“Un fost ministru şi profesor universitar, Trancu-Iaşi, murind, a lăsat să fie incinerat, fiind întovărăşit la crematoriu de numeroşi foşti şi actuali miniştri, de profesori universitari şi de o mare mulţime de intelectuali şi de studenţi. S-au ţinut cu ocazia aceasta cuvântări, scoţându-se în relief personalitatea celui ce avea să fie peste câteva minute mistuit de flăcări, o companie de feciori români, îmbrăcaţi în haina militară pentru o altă misiune, cu mult mai sfântă, a dat onorul.
Câte suflete mai naive, impresionate de asemenea vorbe şi de asemenea cinstiri, nu vor fi rămas cu hotărârea să urmeze şi ele la moarte pilda unei asemenea „personalităţi”? Şi, mai ales, ce vor fi zis în sufletul lor atâţia oameni din popor despre credinţa domnilor noştri şi ce concluzii vor fi tras pentru necesitatea lor de a mai crede?
Să te laşi incinerat, când Biserica osândeşte acest lucru şi când nu-ţi acordă, prin preoţii ei legiuiţi, asistenţa şi rugăciunile ei, echivalează cu o nesocotire a Bisericii şi deci şi a creştinismului.
Nici în Vechiul Testament, nici în cel Nou, nici în istoria creştinismului nu se practică şi deci nu se aprobă incinerarea.Ea nu se conciliază cu consideraţia ce-o dă creştinismul trupului omenesc. Trupul este, în credinţa creştină, chipul sufletului şi este creat de Dumnezeu printr-un act de atenţie deosebită. El nu este o închisoare regretabilă a sufletului, ci organul prin care acesta se manifestă, imprimând asupra lui pecetea caracterului său. Trupul face atât de mult parte din fiinţa omului, încât viaţa veşnică, cea deplină, va fi tot în trupul pe care l-am avut. Trupul acesta omenesc se bucură de atâta cinstire în ochii lui Dumnezeu, încât Fiul Său Şi l-a făcut trup propriu şi stă cu el în vecii vecilor pe tronul dumnezeiesc. (…)
În arderea trupului se manifestă pur şi simplu instinctul păcătos şi absurd de a destrăma credinţa creştină. Ea arată o totală necredinţă în Dumnezeu şi în demnitatea omului, făcut după chipul lui Dumnezeu. Ea descoperă un suflet pustiu de orice credinţă, găsind în cenuşă şi în praf simbolul cel mai nimerit al pustiului din el. Căci actele noastre au şi funcţia de a simboliza credinţele noastre. Cine respectă trupul, chiar mort, îşi simbolizează prin aceasta credinţa în veşnicia lui, iar cine lasă să i se ardă trupul arată că nu crede în nimic.
Necredinţa desigur că este o chestiune care interesează Biserica. (…)
A fost şi la căpătâiul lui Trancu-Iaşi, ca la alţi incineraţi, un „preot” care a citit rugăciuni. Noi ştim că acel preot este depus de Sf. Sinod. Iar în baza legilor în vigoare statul trebuie să oprească un preot depus de a parodia slujbele bisericeşti. Este o ocrotire şi un ajutor minim care trebuie acordat Bisericii. Statul recunoaşte manifestarea numai a anumitor culte. Cărui cult aparţine acel „preot”?
Încheind, ne exprimăm credinţa fermă că de aici înainte nu se vor mai întâmpla cazuri ca acestea. (…) Suntem siguri că într-o bună zi, nu prea depărtată, vom citi în Monitorul Oficial decretul de desfiinţare a crematoriului, cuptor de trupuri omeneşti şi loc de sfidare a credinţei româneşti. Cine vrea să se ardă s-o facă acasă la el, cu uşile zăvorâte. Sufletul poporului nostru n-are nevoie de asemenea spectacole.
Fragment din: Pr. Dumitru Stăniloae, „Incinerare”, Telegraful Român, an LXXXVIII, nr. 3, 14 ian. 1940, p.1 – Integral laDoxologia
Cine a fost unchiul “cremat” al lui Sergiu Nicolaescu, oferit drept “exemplu”:
Nicolae Cambrea (n. 1900 – d. 1976) a fost un general român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial. S-a născut în Gorj.
A fost șeful de stat-major al Diviziei a V-a, a fost luat prizonier de Armata Roșie în URSS în anul 1942.
Cu gradul de colonel, Nicolae Cambrea a fost comandant al Diviziei de voluntari Tudor Vladimirescu, constituită din prizonieri români care au ales să treacă de partea inamicului (crimă de înaltă trădare pe timp de război), încălcându-și astfel jurământul de credință față de țară și Rege. A militat pentru dezertarea altor comandanți români și alăturarea lor Armatei Roșii, faptă pedepsită cu moartea, conform Codului de Justiție Militară din 1939 (art. 498-499 și 501).
În cartea sa de memorii, “Pătimiri si iluminări din captivitatea sovietică” [1], Radu Mărculescu [2], un fost camarad de-al lui Cambrea, descrie ședința de înființare fictivă a Diviziei, prezidată de Ana Pauker în lagărul de la Suzdal/Susdhal: “În ce privește formarea, pe teritoriul unui stat cu care ne aflam în stare de război, a unor unități militare de prizonieri români care, practic, să lupte împotriva Armatei Române, a declarat sublocotenentul de rezervă Constantin (Puiu) Atanasiu la ședința de pomină de la Suzdal, cred că domnul colonel Cambrea, ca ofițer de Stat Major, trebuie să știe sub incidența cărui articol din Codul Penal cade această infracțiune numită Act de Trădare în timp de război și care-i pedeapsa. Dacă nu-și aminteste, să-l ajut eu. Și, cu exactitate, mergând până la acribie, i-am citat articolul, aliniatul și sancțiunea: pedeapsa cu moartea. Au urmat câteva secunde de liniste mormântală, apoi au izbucnit aplauzele. Ca pleznit de palmele care aplaudau, Cambrea a sărit de pe scaun, gata să se năpustească asupra mea, dar Novikov l-a prins de brat și l-a reținut. Apoi, foarte calm, a declarat dezbaterile închise, invitând pe cine vrea să treacă pe la colțul mesei, unde era un teanc de formulare șapirografiate, și să semneze unul”. [3]. Scena este relatată și de profesorul Basarab Nicolescu conform notelor tatălui sau, prizonier în același lagar: “În prezidiu iau loc Novikov, Ana Pauker, Cambrea. (…) Cambrea era privit desigur ca un trădător de ofițerii români. Nota tatălui meu este surprinzătoare prin umanitatea sa: „M-am avut bine cu Lt. Col.Cambrea care, în primele zvârcoliri, plângea câteodată!”.”[4].
“Comisarul poporului pentru Afaceri Interne al URSS” Lavrentiy Beria îi comunică generalissimului Iosif Vissarionovici Stalin, la 7 februarie 1944, printr-un document clasat “strict secret”, constituirea primei Divizii române de infanterie a NKVD, cu Nicolae Cambrea comandant și Iacob Teclu șef de stat major [6].
Generalul Nicolae Cambrea a fost decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul”, cl. III cu spade (prin DR 3232/11.11.1946).
Petre Pandrea, care scrie în memoriile sale din închisoare[7] că a fost arestat în 1948 și din cauza relațiilor sale cu “generalul roșu” Nicolae Cambrea, afirmă în romanul său autobiografic “Călugărul Alb” că Nicolae Cambrea era amantul Anei Pauker. [8].
În perioada 2 mai – 25 noiembrie 1949, generalul de corp de armată Nicolae Cambrea a condus Regiunea a III-a Militară, cu sediul la Cluj.
La 9 ianuarie 1950, ministrul Apărării Emil Bodnăraș, în cadrul unui “Raport asupra situației armatei și a problemelor de apărare națională” prezentat Secretariatului C.C. al P.C.R. propune la punctul 9 (ultimul) al capitolului IV: “M.A.N. va trece în rezervă pe data de 15 ianuarie 1950 pe generalii Mihail Lascăr și Nicolae Cambrea”. [9].
Nicolae Cambrea și-a publicat memoriile în 1966, la “Editura pentru literatură”, sub titlul “Din amintirile unui ostaș”.
“Reamintindu-ne mereu aspecte din zodia întunecată a trecutului sau luand cunoștință de ele pe calea scrisului, și în acest sens mă refer la tineret, înțelegem mai adanc și mai cuprinzător vraja minunilor din vremurile de azi, realizările grandioase ale poporului nostru condus și indrumat de Partidul Comunist Român. Firul amintirilor va continua.” scrie autorul în cartea sa de memorii [10].
Soția sa a lucrat la Ministerul Alimentației Publice. În 1972, Nicolae Cambrea este eliberat din funcția de vicepreședinte al Consiliului de conducere al Casei de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România [11].
Comunistul Nicolae Cambrea, un apropiat al Anei Pauker[12], a ales să fie incinerat, model adoptat și de nepotul său, Sergiu Nicolaescu.
Păstorel Teodoreanu a dedicat următoarea epigramă diviziei prizonierilor din URSS creată de NKVD prin Ana Pauker “Tudor Vladimirescu – Debrețin”: “Din falnic vânător de munte,/ Mi te-a făcut Ana Pandur -/ Întâi ți-a-nfipt o stea în frunte/ Și-apoi un debrețin… în c.r”