Acolo sus – sus, sus, sus, la munte sus, la Vidra de Sus – acasă la Avram Iancu, Craişorul Munţilor, este, după părerea mea, unul dintre cele mai frumoase locuri din lume. Cine n-a fost, a pierdut un colţ din raiul pe care ni l-a adus Dumnezeu din cer pe pământ. Aşa că mergeţi!
Crăisorul Munţilor, Avram Iancu, a fost botezat în 1824, acum 190 de ani, în biserica de mai sus, cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavriil, ridicată în Vidra, din piatră de râu, la 1791. Pentru că am văzut că această informaţie cât şi imagini cu aceast sfânt lăcaş ortodox nu se prea găsesc pe net m-am gândit să le pun eu, împreună cu alte fotografii din mirificul sat natal al marelui luptător pentru cauza românească în Transilvania, eroul naţional Avram Iancu, de la a cărui intrare în oastea română a marelui voievod ceresc şi apărător al Legii, Arhistrategul Mihail, se împlinesc azi 142 de ani. De asemenea, adaug alte câteva fotograme de la casa sa memorială, printre care se regăsesc şi anunţurile din presa vremii privind “pierderea iubitului fiu al naţiunii, prefectul general al legionarilor români”. Dumnezeu să-l aibă alături de El!
Avram Iancu in Biserica din Vidra in care s-a botezat Craisorul Muntilor la 1824
Sf. Arhanghel Mihail – Icoana de la 1798 din Biserica din Vidra in care s-a botezat Craisorul Muntilor Avram Iancu la 1824
Biserica Sf. Arhangheli din Vidra in care s-a botezat Craisorul Muntilor Avram Iancu la 1824
Acasa la Craisorul Muntilor Avram Iancu in comuna Vidra din Muntii Apuseni
Muntii Apuseni vazuti de acasa de la Craisorul Muntilor Avram Iancu, in comuna Vidra
Sabia Craisorului Muntilor Avram Iancu (prima de jos din stanga) de la Casa Memoriala din Vidra de Sus
Braul lui Avram Iancu, aflat la Casa Memoriala din Vidra de Sus
Pistoalele lui Avram Iancu si Simion Balint dispuse la Casa Memoriala din Vidra de Sus
Anuntul mortuar din Gazeta Transilvaniei dispusa la Casa Memoriala din Vidra de Sus
Federatiunea deplange moartea Craisorului Muntilor, Casa Memoriala Avram Iancu
Federatiunea si anuntul privind moartea lui Avram Iancu, Casa Memoriala de la Vidra de Sus
Bisericuta si Scoala din curtea Casei Memoriale Avram Iancu din Vidra de Sus
Casa Memoriala Avram Iancu din Vidra de Sus – Foto: Cristina Nichitus Roncea
Casa Memoriala Avram Iancu din Vidra de Sus – Foto: Cristina Nichitus Roncea
Un Steag de Lupta al Legiunilor lui Avram Iancu vandut prin Casa de Licitatii Artmark
No’ Hai! Ne cheama Avram Iancu, Craisorul Muntilor! Ne cheama Parintele Justin! Ne cheama Sfintii Romani!
Solidaritate pentru romanii din Harghita si Covasna, calcati in picioare de extremistii unguri cu acceptul tuturor guvernarilor tradatoare ale Romaniei! Iesi miercuri, 19 Martie, la orele 17.30, in centrul orasului tau si exprima-ti solidaritatea cu fratii tai romani opresati. Vino in Piata Universitatii, daca esti in Bucuresti, cu tricolorul si o foaie de hartie pe care sa iti scrii mesajul tau catre romanii din teritoriile ocupate si catre cei care tolereaza abuzurile UDMR-PCM-PPMT – Partidul lui Tokes. Fa o poza si posteaz-o pe Facebook, sa vada toata tara!
Prea cuviosi Parinti si frati romani din Manastiri si prea cucernici Parinti din Bisericile Tarii: Trageti clopotele in dunga, pentru Romania, miercuri, ziua cand a fost vandut Mantuitorul, la orele 17.30! Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Apel la neuitare si solidaritate – Campanie pentru romanii oropsiti de unguri
“Cine uita nu merita!” – Nicolae Iorga
Chemarea Sfintilor Romani
Frati Romani,
Fiti alaturi de fratii nostri din Harghita, Covasna si Mures, romani lipsti de sprijinul autoritatilor publice ale statului. Noi suntem alaturi de ei, intru pastrarea identitati nationale si a credintei stramosesti.
Inima romanului mereu tanara pentru ca se innoieste prin amaraciune. Cu cat simtiti aceasta amaraciune, cu atat gandurile noastre sunt mai aproape de durerile voastre. Suntem in neincetate rugaciuni, in biserici si manastiri, ca sa atragem mila Domnului catre noi toti din Romania Mare.
Arhimandrit Justin
26 iunie 2011 – Duminica Sfintilor Romani
Grupul de Actiune pentru Demnitate Nationala (Forumul Civic al Romanilor din Harghita, Covasna si Mures)
Avram Iancu: “Mihălţule! Mihălţule! Botez de sânge! Cu mult sânge de duşman te voi răsplăti! De şapte ori au tras ucigaşii cu puştile asupra bieţilor români, neînarmaţi şi nevinovaţi. Optzeci de români au căzut la pământ din care cincizeci strigau că îi dor rănile, iar 30 erau morţi. Dar, afurisitele fiare în loc să deie cel mai mic ajutor celor nenorociţi, de ei, îşi luară puştile pe umeri şi se întorse înapoi la Aiud”.
Astăzi, mai mult ca oricând, ar trebui să ne amintim și să le amintim și lor, că acolo unde acum câteva zile s-a arborat drapelul secuiesc, tot acolo a stat arborată și o opincă românească. Spre veșnică amintire a tuturor celor care încearcă să uite asta.
Dacă aş putea, aş declanşa un boicot faţă de expoziţia de cadavre de la Muzeul Antipa, intitulată pompos „The Human Body”. Înainte să săriţi cu mantra „îngrămăditule, bigotule, fundamentalistule” vă rog să citiţi de ce consider expoziţia de la Muzeul Antipa drept o insultă la adresa umanităţii.
Dezvăluirile publicate de cotidianul.ro n-au rămas fără rezultat. Astfel, Irina Horea, noua soţie a lui Nicolae Manolescu, şi-a dat demisia din funcţia de vicepreşedintă a Uniunii Scriitorilor. De asemenea, după unele informaţii şi Nicolae Manolescu va fi retras din funcţia de ambasador UNESCO, unde se afla inca in functie o alta sotie de-a sa.
„Pentru conştiinţa noastră integral românească, pentru judecata noastră concentrică, în duhul fragmentelor contopite în patria politică, Avram Iancu e chipul spiritual al mîndrului şi îndureratului Ardeal. Viaţa lui, despărţită de Occidentul înşelăciunii în contrastul tragic al luminii eroice şi al tristeţii rătăcitoare, o evocăm ca pe un simbol al ţării de peste Carpaţi cu un obraz în strălucirea zilei şi cu celălalt încă în umbra nopţii. Sufletul românesc a depăşit încă demult epoca fragmentarismului tragic, cînd fiecare ramură a neamului nostru, gemînd de la altă stăpînire străină, caută remedii parţiale şi diferite, pentru a-şi salva sîngele şi graiul. Nu mai sîntem numai un sînge şi un grai, ca pe vremea lui Avram Iancu, iar ceea ce pentru un Nicolae Bălcescu era un vis de prooroc e pentru noi un stat puternic, cu prestigiu între neamurile Europei. Statul acesta este şi trebuie să fie expresia politică a întregii ţarini dace, iar în organismul lui trebuie să pulseze tot sîngele naţiei.” – Nichifor Crainic
Mai jos, casuta, braul, sabiile si pistoalele lui Avram Iancu cat si articolul din Federatiunea care anunta moartea Craisorului Muntilor, rapus de o hemoragie interna pe 10 septembrie 1872, la orele 3 noaptea.
Urmeaza, intr-o noua postare: Biserica in care s-a botezat Avram Iancu, sus, sus, sus, la munte, sus, la Vidra de Sus.
Mai jos, cascada de la Vidra unde se ascundea Craisorul Muntilor de poterele unguresti
Pentru al doilea an consecutiv, organizaţia naţionalistă Noua Dreaptă organizează la Cluj-Napoca, Săptămâna Culturală Avram Iancu, eveniment dedicat celebrării Crăişorului Munţilor şi tuturor marilor eroi ai neamului românesc. Manifestarea va culmina sâmbătă, cu marşul memorial “Avram Iancu”, la care vor participa peste 200 de persoane din toate judeţele ţării.
„Marşul Memorial Avram Iancu, este organizat în al patrulea an, în cadrul Săptămânii Culturale Avram Iancu. Ne propunem să facem şi din aceasta o tradiţie, care are un scop principal – comemorativ, care militează pentru un Ardeal românesc, în care toţi să aibă aceleaşi drepturi. La marşul de sâmbătă vor participa camarazi din toată ţara, inclusiv din Iaşi, Constranţa, chiar şi din Basarabia, ceea ce ne arată că personalitatea lui Avram Iancu este un exemplu demn de urmat de către toţi românii”, a declarat astăzi Ciprian Popa, coordonatorul Departamentului de recturări a Noii Drepte Cluj.
Tot sâmbătă, cu începere de la ora 14:00, Noua Dreaptă va susţine la Cluj-Napoca o conferinţă de presă în care se va prezenta în mod detaliat proiectul politic al organizaţiei: Partidul Naţionalist.
Cele şapte zile dedicate lui Avram Iancu vor debuta cu o conferinţă culturală, intitulată „În duhul lui Iancu”, prilej cu care tinerii vor putea să înveţe mai multe despre Crăişor.
Miercuri va avea loc în Piaţa Avram Iancu un miting comemorativ, cu torţe şi discursuri despre personalitatea lui Avram Iancu, iar joi, pe Bulevardul Eroilor urmează să fie amenajată o expoziţie de artă populară, concentrată pe arta lemnului, o ocupaţie tradiţională, mai ales în Ţara Moţilor.
Vineri, pub-ul Cram In găzduieşte o seară de discuţii pe tema: „Multiculturalism şi naţionalism”, la care sunt invitaţi să participe toţi clujenii.
Sămbătă, cu începere de la ora 12:00, va avea loc Marşul Memorial Avram Iancu. Pentru acest an a fost ales un traseu mai lung de desfăşurare a evenimentului: Piaţa Mihai Viteazu, str Regele Ferdinand, Bulevardul Eroilor, Piaţa Avram Iancu.
Duminică, în incinta Catedralei Ortodoxe Mitropolitane va fi organizat un parastas în cinstea lui Avram Iancu, după săvârşirea Liturghiei.
In bataie de joc fata de acest eveniment, un ungur din gruparea anarhistilor care “salveaza” Rosia Montana pentru Ungaria si Soros – “Occupy Conty” -, a furat pe Facebook identitatea liderului Noua Dreapta Tudor Ionescu pentru a insulta memoria Craisorului Muntilor. Vedeti foto:
“Îmi permit să afirm şi să susţin că, la ora actuală, toţi evrei din România au un statut privilegiat, indiferent dacă au făcut ceva pentru romani sau împotriva lor, cu excepţia lui MILTON G. LEHRER care a fost unul dintre cei mai buni şi mari avocaţi internaţionali ai drepturilor românilor ardeleni din toate timpurile.”
Nu întotdeauna toleranţa înseamnă şi măsură a înţelepciunii
“Astfel, in lucrarea sa “Les assassinats”, publicistul american Milton G. Lehrer relata: “Comuna Trăznea a fost ocupată de trupele ungurești la 9 septembrie 1940. Ca și când armata de ocupație ar fi executat un ordin primit, îndată ce satul a fost invadat de soldați, un veritabil potop de foc și sânge s-a abătut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale: puști, mitraliere, tunuri, grenade. După ce au fost trase primele salve, soldații au pătruns în case și au asasinat pe oricine găseau în calea lor, incendiind locuințele. Cazul preotului român Traian Costea, care, dupa ce a primit un glonte în cap, a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului – căruia i s-a dat foc și a ars în întregime odată cu cadavrul preotului – este tipic. După încetarea focului de arme, ungurii au pus mâna pe copiii de români și îi aruncau de vii în foc, făcându-i să moară în chinuri groaznice. Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor”. ”
“Unicul dor al vietii mele fiind ca sa-mi vad natiunea mea fericita, pentru care dupa puteri am si lucrat pâna acuma, durere fara mult succes, ba tocma acuma cu întristare vad, ca sperantele mele si jertfa adusa se prefac în nimica. Nu stiu câte zile mai pot avea ; un fel de presimtire îmi pare ca mi-ar spune, ca viitorul este nesigur. Voiesc dar si hotarât dispun, ca dupa moartea mea, toata averea mea miscatoare si nemiscatoare sa treaca în folosul natiunii, pentru ajutor la înfiintarea unei academii de drepturi; tare crezând, ca luptatorii cu arma legii vor putea scoate drepturile natiunii mele.”
Câmpeni 20 decembrie 1850,
Avram Iancu m.p.,
Avocat si prefect emerit.
Resurse despre Craisorul Muntilor, rapus de o hemoragie interna pe 10 septembrie 1872, orele 3 dimineata:
Biserica din Ocoale, comuna Garda de Sus din Muntii Apuseni, pe drumul spre Ghetarul Scarisoara Maica Domnului cu Pruncul din Biserica de lemn din Vidra, sat Goiesti, de la 1712, cu hramul Sfintii Trei Ierarhi
Mai multe fotografii cu bisericuta in care venea si Craisorul Muntilor, Avram Iancu, la Cristina Nichitus Roncea
Troita ridicata de membrii Miscarii Legionare din Rosia Montana, in anul 1933, in cinstea capitanului Legiunii lui Avram Iancu, legendarul preot Simion Balint, inmormantat in curtea bisericii greco-catolice din sat (nu se daramna si nici nu se stramuta, contrar afirmatiilor mincinoase ale “salvatorilor” lui Soros).
Simion Balint (n. 10 septembrie 1810, Copăceni, Cluj – d. 16 mai 1880, Roșia Montană), descendent al unei familii nobiliare de preoți din Vima Mică (Țara Lăpușului). A fost unul dintre revoluționarii români și a luptat alături de Avram Iancu ca prefect al Legiunii Arieșului.
A avut de suferit din partea guvernului austro-ungar. Pentru că se plânsese de fărădelegile ce se făceau în Roșia și Abrud de către oamenii stăpânirii, S. Balint a fost închis la Abrud, casa i-a fost răscolită și i s-au luat toate hârtiile scrise ce s-au găsit. Dintr-o nefericită întâmplare, casa în care a fost închis a luat foc. El abia a putut ieși desculț și cu capul descoperit. Văzându-l oamenii, a fost deajuns ca unuia să-i vină în gând și să spună că el a dat foc casei, pentru ca toți să-l învinovățească și să-l bată, deși soldatul galițian Tutsek care-l păzea le-a arătat că nu Balint poartă vina. În urma acestei bătăi, a stat bolnav câteva săptămâni la Roșia, de unde l-au luat „și în miez de noapte și cu capul gol l-au pus într-un car și l-au exportat la Aiud, ca să-l înfunde în vestitele temnițe de acolo.” [1] La cererea făcută de Adunarea Națională ținută la Blaj, a fost pus în libertate.
Simion Balint a urmat studii teologice și a fost numit preot capelan în Roșia Montană. În timpul revoluției din 1848 i s-a încredintat conducerea luptelor din părțile Abrudului, Câmpeni până la Iara-Buru. A dat dovadă de înalte calități ostăsești, încât Imre Hatvani, unul din șefii militari ai revoluției maghiare, suferind mai multe înfrângeri din parte-i, a afirmat că „dracul să se mai bată cu popii” .
După revoluție, Simion Balint s-a retras în parohia sa din Roșia Montană, unde a rămas până la sfârșitul vieții. A fost căsătorit cu fiica preotului Zacheu Golgoțiu și a avut o fată, Ana Balint, mama folcloristului Enea Hodoș. (Wikipedia)
1. E. Hodoș, Din trecut, în “Biblioteca noastră”, nr. 27-28, 1900, p. 102