Mediafax via Guvernul Romaniei:
LISTA CU TOATE PERSOANELE FIZICE CARE DEŢIN O LOCUINŢĂ LA RA-APPS
SITUAŢIA PERSOANELOR FIZICE CARE NU MAI SUNT ÎNDREPTĂŢITE SĂ DEŢINĂ LOCUINŢĂ DE SERVICIU
CTP: Ce vârstă aveţi?
Fota: 45 de ani
CTP: Deci aţi fi putut colabora cu Securitatea.
Fota: Şi dumneavoastră.
CTP: Da. Şi eu. Dar dumneavoastră vă comportaţi ca o persoană antrenată de securitate.
Fota: Iar dumneavoastră vă comportaţi ca o persoană care se poate să fi avut legături şi dincolo de securitate. Ce valoare au afirmaţiile astea?
CTP: Ştiţi care e valoarea? Se uită lumea la noi şi lumea apreciază. Oamenii apreciază acum care dintre noi se comportă ca un securist şi care nu.
Fota: Dar ca un KGB-ist care dintre noi se comportă? De ce va uitati in jos?
Nota mea – “Oamenii apreciaza”: CTP=KGB 🙂
Razvan Boanchis: Reperul moral Cristian Tudor Popescu
Omul de rară ţinută şi desăvîrşit caracter pe nume Cristian Tudor Popescu nu s-a mirat că Dan Diaconescu a fost priponit, ci că nu l-au săltat băieţii mai devreme. Popescule, nici nu-ţi mai trebuie cagulă, că eşti deja mascat de calviţie, de răutate şi de impostură! Otevistul Doru Pîrv e un bebeluş pe lîngă ziariştii înrîuriţi de tine! La „Gîndul”, o gazetă constipată şi doldora de ifose, a lucrat, sub conducerea reperului moral CTP, o pletoră de incoruptibili ca Bogdan Chirieac, Melania Mandas Vergu şi Adrian Ursu. În „Ev.Z.” de ieri am citit că „Firma înfiinţată de Chirieac: încă 5,5 milioane de lei (1,3 milioane euro, n.m.) de la stat. Compania patronată în trecut de fostul jurnalist şi mama sa a primit al cincelea (corect «al cincilea», n.m.) contract din acest an pe bani publici”. Madam Mandas Vergu a fost, recent, solistă într-un megascandal mediatic. Era consilier guvernamental, iar sereleul ei a făcut o combinaţie cu Ministerul Învăţămîntului. Pe Adrian Ursu îl apreciază — remarcaţi că am zis de bine, nu de rău! — foarte mulţi contrabandişti cu alcool. La televizor, Popescu s-a afişat de zeci de ori alături de Tatulici. În comparaţie cu această relicvă utecistă, Diaconescu e Maica Tereza! Bravo, Popescule, te învîrţi într-o lume selectă! Doar partenerii tăi de tocşoaie pot fi mai apucători decît gloabele jurnalistice pe care le-ai plămădit.
Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu si purtatorul de cuvant al presedintelui, Valeriu Turcan, explica problemele de derapaj ale presei cuprinse in Strategia Nationala de Securitate a Romaniei printr-un exemplu invocat si de mine astazi in expunerea de la OTV legata de tupeul si ticalosia lui Cristian Tudor Popescu. Prezint mai jos opiniile pertinente ale celor doi si cea a lui Iulian Fota, extrase din ziarul Gandul:
Exemplul nr. 1: un jurnalist care afaceri cu echipamente de telecomunicaţii
Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu consideră justificată introducerea campaniilor de presă drept factor care vulnerabilizează siguranţa naţională şi dă exemple. “Să zicem că un jurnalist, nu contează de la ce ziar, are o afacere cu echipamente de telecomunicatii speciale şi scrie articole sau editoriale în avantajul afacerii sale. Aici nu e doar un conflict de interese, pentru că, dacă influenţează prin campania pe care o duce o decizie de achiziţionare care ţine de siguranţa naţională, şi decizia va fi proastă. Atunci avem un risc. Sunt cazuri de campanii de presă care pot fi un risc pentru siguranţa naţională, nu e vorba despre toate campaniile de presă în general”, a declarat Lăzăroiu, pentru Gândul. Deşi nu i-a pronunţat numele, el a făcut aluzie lui Bogdan Chirieac, a cărui firmă a făcut afaceri de milioane de euro cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) (si nu numai – nota mea).
Exemplul nr. 2: un patron de presă care vrea să-şi pună oameni la Resurse Minerale
Pentru consilierul prezidenţial, un exemplu la presiune exercitată de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică în relaţia cu instituţiile statului ar fi următorul: “Un patron de presă care critică guvernul sau unii miniştri pentru că vrea să îi intimideze ca să-şi plaseze oamenii lui la conducerea unor agenţii care se ocupă de resurse minerale sau alte resurse strategice pentru că vrea sa aibă monopol economic asupra lor“. Presa a relatat despre interesele în domeniu ale lui Dan Voiculescu şi Sorin Ovidiu Vântu, chiar dacă oficialul de la Cotroceni a refuzat să-i nominalizeze pe cei doi.
Acestea sunt cele trei mari amenintari la adresa Romaniei, in viziunea consilierului pentru probleme de securitate al presedintelui, Iulian Fota * Prezent la “Intalnirile ZIUA”, el a aratat prioritatile si riscurile in domeniile securitatii si stabilitatii interne si internationale * Consilierul presedintelui Basescu considera ca spionajul din zona statelor aflate in afara NATO si UE influenteaza viata politica, economica si militara a tarii * Spionajul si subversiunea politica, cu actiuni de manipulare, dezinformare si diversiune, afecteaza traiul de zi cu zi al populatiei * Riscul numarul doi este “acea pandemie de care ne temem” * Al treilea risc este un razboi, inclusiv cibernetic, in perioada de vacanta * “Dupa chestiunea fierbinte cu Georgia, nici o tara serioasa din Europa Centrala nu neglijeaza acest aspect”, avertizeaza Fota * In ceea ce priveste politicul, consilierul de securitate considera ca “din toata aceasta inclestare unii or sa joace aceeasi carte cu adversarii nostri ca stat” * “Cel mai mare pericol este pana la urma banul, tradarea”, a conchis Fota
Domnule Iulian Fota, din punctul dvs de vedere, care sunt prioritatile de securitate ale Romaniei?
In momentul actual ne aflam in fata unui bilant de 20 de ani ca tara. Se implinesc 20 de ani de la Revolutie. Acest moment practic va fi marcat de toate statele din Europa centrala si de Est. Cele mai mari realizari ale Romaniei in ultimii 20 de ani sunt integrarea in NATO si UE. Trebuie sa privim acest lucru din perspectiva interna si externa. In momentul de fata Romania nu si-a lamurit relatia cu Occidentul, insemnand Europa de Vest si Statele Unite ale Americii. Vizavi de aceasta relatie, Romania are doua abordari care nu sunt intotdeauna complementare. Exista o abordare foarte pro-europeana care vine si spune ca am revenit de unde plecasem inaintea venirii rusilor, un curs in care Romania a intrat cu forta. Prin integrare in NATO si UE am revenit inspre Occident, locul de unde am apartinut mereu. Totodata mai exista o abordare care priveste Europa cu retinere si neincredere. Mereu sunt aduse in discutie costurile acestor proiecte fara a fi observate si beneficiile. Un astfel de exemplu este si cat a costat misiunea din Irak. As dori sa va spun, conform unui raport economic, ca in Romania, incepand din 2002, au intrat in jur de 60 de miliarde de euro sub forma investitiilor straine. Este adevarat si extrem de regretabil si trist ca au avut loc pierderi de vieti omenesti in teatrele de operatiuni. Dar pe sacrificiul lor s-au putut construi relatii privilegiate cu SUA sau alti aliati din NATO. Soldatii nostri au murit alaturi de ai lor.
Cu Axa Wahington – Londra – Bucuresti, ce s-a intamplat ?
Axa a functionat foarte bine, dovada fiind relatia foarte buna cu Statele Unite. Totusi avem in continuare relatii occidentale neexploatate pana la capat. Potentialul relatiilor cu SUA, Marea Britanie, Franta, Germania este inca sub ceea ce ar putea ajunge. La intalnirile internationale comune, acele gesturi de apropiere dintre Hilary Clinton si Cristian Diaconescu as putea spune ca semne sunt de deschidere. Aceeasi politica poate fi observata si la Franta, prin revenirea acestei tari in structurile NATO. Acest lucru exprima o dorinta de apropiere si o strangere a relatiilor. La fel putem vorbi si de vizita recenta a lui Obama in Germania. Se pare ca intreaga Europa se orienteaza dupa aceasta axa a carei capat este SUA. Din punct de vederea strategic relatia cu SUA a fost si este in continuare corecta. Este vorba pur si simplu de promisiuni si de respectarea lor. Noi trebuie sa fim buni europeni dar si buni euro-atlanticisti. Astazi nu mai exista diferente de opinie intre Europa si SUA.
Haideti sa trecem de la Irak la Afganistan, acolo cum stau lucrurile?
Asa cum a afirmat si presedintele Traian Basescu in cadrul interventiilor din ultima vreme, daca Irakul a fost o chestiune care a tinut de o anumita coalitie sI de o anumita relatie speciala Romaniei cu SUA, Afganistan este una care tine clar de credibilitatea Aliantei Nord Atlantice. Cand vine vorba de Afganistan, orice discutie trebuie sa o purtam in format aliat. Noi ca tara NATO indragostita de articolul 5 avem tot interesul ca NATO sa fie o organizatie credibila si sa fie capabila sa faca tot ce isi propune. Crebilitatea NATO este la ora actuala mai importanta pentru statele mici decat pentru cele mari. Statele mari au resurse. Spre exemplu SUA, daca NATO si-ar pierde resursele, acest lucru ar fi doar un inconvenient si nu o problema majora. In schimb daca NATO ar avea problema de credibilitate acesta s-ar rasfrange negativ asupra Romaniei. Totodata, as dori sa va spun ca SUA sunt receptive la temerile Europei centrale sI de est dupa episodul Georgia. In esenta credibilitatea NATO inseamna doua lucruri: articolul 5 care cuprinde convingerea de riposta a Aliantei in cazul in care unul din statele membre e atacat iar al doilea element de credibilitate este indeplinirea unor misiuni gen Afganistan deoarece NATO trebuie sa joace un rol de furnizor de securitate internationala. Daca NATO nu va face chestia asta, relevanta NATO in plan international va scadea.
Fermitate dar si lupte interne pentru Est
Ce relatie avem pe cealalta axa, Chisinau – Kiev – Moscova, desi ar fi mai degraba un zig-zag, si zona Marii Negre?
Situatia de la Marea Neagra este mai complicata decat acum un an. Mai multe state din acesta zona trec prin mai multe framantari iar mai multe procese politice sunt incerte. Avem Georgia, unde exista un proces politic intern agitat, Ucraina are un climat politic instabil, la fel sI Republica Moldova. Toate aceste trei tari au procese politice pe fond de criza economica. Occidentul are astfel de rezolvat mai multe probleme, pe de o parte conflicte inghetate care raman netransate si tind sa se complice iar pe de alta parte situatiile politice interne. Este nevoie de realizarea unui compromis in aceasta zona de est a continentului. Trebuiesc salvate procesele de democratizarea si pastrarea neutralitatii acestor zone. Este vorba si de instalarea noii administratii de la Washington, care incepe sa transmita semnale spre aceasta zona.
In ce priveste Moldova, Chisinaul ne acuza in continuare ca am fi in spatele evenimentelor politice de acolo, in ciuda evidentelor contrare.
Noi trebuie sa fim foarte fermi pentru ce dorim sa se intample in spatiul acestei zone. Problema e pusa la fel si pentru Moldova si pentru Ucraina. Din punctul nostru de vedere al unui stat membru NATO si UE, noi trebuie sa ne hotaram ce vrem in zona asta si sa discutam in acelasi timp cu aliatii nostrii care dintre ei poseda instrumente mai bune pentru aborda aceasta problema. Cand vine vorba de Moldova avem interese sporite pentru ca acolo traiesc cetateni romani care spera sa duca o viata buna. In Moldova sunt interese nationale clare. Acelasi lucru il putem spune si despre comunitatea romaneasca din Ucraina.
Se poate considera recunoasterea cetateniei romane drept o chestiune de siguranta nationala, de aparare a drepturilor congenerilor nostri?
La nivel european nu cred ca exista o opinie unitara vizavi de acest demers. Am vazut in ultimele saptamani raportari diferite din partea unor state legate de acest demers. Chestiunea este una de natura politica. Depinde cum ne promovam acest interes, cum il explicam si cum reusim sa coagulam statele membre UE, NATO, poate si din alte parti, sa sustina acesta abordare. Romania are nevoie de o agenda politica care sa intruneasca o mare majoritate internationala in sprijinul sau. Din nefericire, intodeauna exista un risc de politizare a problemelor de interes national.
Este o evidenta faptul ca relatia Romaniei cu Moldova si Rusia – desi poate ar trebui sa inversam subiectii – a devenit subiect de atac la adresa presedintelui, cu potential de accentuare spre momentul alegerilor din toamna.
Daca Romania are de exemplu o problema cu o alta tara membra NATO si UE si tensiunile ating un anumit punct si noi stim ca avem dreptate ca tara alti candidati politici se plaseaza pe partea oponentului nostru national doar pentru a nu fi in pericol sa piarda punct electoral. Deci pana la ce limite impingem luptele politice interne dintre noi atunci cand vine vorba despre relatiile noaste externe si de interesul national? Pentru ca aspectul trebuie lamurit. Eu nu cred ca, de exemplu, daca presedintele Basescu a contribuit mult la relatia cu SUA trebuie atacata relatia doar pentru a lovi in presedinte. E valabil si pentru alte state.
Problema Kalman Miszei
Sa revenim la Basarabia, la Transnistria. In ce masura acest emisar al UE, Kalman Miszei, reprezinta si interesele Romaniei? Pentru ca el se afla chiar acum la aceeasi masa cu Smirnov. Deci Transnistria e considerata deja o entitate de drept iar Romania nu poate avea nimic de spus pentru ca, chipurile, ar fi reprezentata de acest Miszei.
El este un oficial european. Evident, trebuie sa facem un bilant. Cred ca dupa 20 de ani ar trebui sa ne uitam la mai multe lucruri cand vine vorba de zona de est a continentului. Trebuie sa vedem in ce a mers bine in acesti 20 de ani, unde am progresat si ce n-a mers bine si unde am regresat.
Dar daca noi constatam, ca stat membru UE, ca acest emisar nu isi face datoria, ba chiar dimpotriva, are o agenda proprie, de ce nu il contestam oficial?
Nu cunosc detaliile misiunii lui acolo si a rapoartelor pe care el le face catre Bruxelles. Stiu ca e un oficial trimis in misiune oficiala acolo, iar toata chestiunea asta poate fi discutata in formatele pe care UE le are si din care si Romania face parte. Cred ca noi, cand a fost o problema de ridicat sau o chestiune de discutat, nu am avut timiditati sa temeri in a o discuta. Aduceti-va aminte ca ne-am exprimat punctul de vedere destul de transant pe anumite chestiuni. Cel mai bun exemplu este atitudinea noastra fata de Kosovo. Romania a considerat ca e o greseala sa oferi independenta Kosovo in aceste conditii, ca se putea gasi o alta cale, iar noi am adoptat o atitudine clara care este azi cunoscuta. Nu suntem nici stigmatizati nici marginalizati. Noi ca modalitate de a gandi politica externa va trebui sa acceptam acest model al cercurilor concentrice. Nimeni nu renunta la interesele nationale pentru integrarea europeana, nici statele mai vechi nici statele mai noi. La noi mai exista si temeri ca ne pierdem identitatea.
Drepturile romanilor din jur
Situatia romanilor din Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Ungaria reprezinta un interes de siguranta nationala?
Siguranta nationala sau securitatea nationala ar insemna ceva ce ne afecteaza foarte grav. De principiu, orice stat civilizat se ingrijeste de cetatenii sai sau congeneri, indiferent unde se afla. Din punctul asta de vedere nu trebuie sa se supere nimeni pentru ca Romania se ingrijeste singura de cetatenii sai, lucru pe care, de altfel, il fac foarte multe state. Trebuie folosite si mecanismele obisnuite pe care le are legislatia europeana si toate normele Consiliului Europei le incurajeaza si le permit. Eu nu cred ca reprezinta un pericol pentru o tara vecina faptul ca etnicii romani vor sa mearga la biserica lor sau vor sa isi foloseasca limba, asa cum este perceput uneori acest lucru.
Moldova insa ne-a pus vize incalcand si acordul cu UE si incalcand si acordurile bilaterale.
Stiti cine pierde cel mai mult din acest joc? Republica Moldova.
De 30 de zile nu am mai auzit nici un sunet al statului roman. Ce face statul roman acum?
Cand vine vorba de relatiile cu Republica Moldova cred ca reactia noastra de pana acum trebuie sa fie acceasi sI de acum inainte: a nu raspunde tuturor acestor provocari pe care ei s-ar putea sa le faca si de acum inainte. In relatiile interne sunt doua zone. O zona importanta nu e cea a retoricii, a agresiunii verbale, zona cea importanta este cea a atitudinii. Cred ca ce a facut Romania pana in acest moment a facut foarte bine: s-a asigurat de solidaritate celorlalte state europene si aici avem declaratia presedintelui Parlamentului European in favoarea Romaniei si, chiar inainte de asta, ne-am asigurat ca se intelege corect situatia din Moldova. Unele state nu sunt chiar atat de preocupate de ce se intampla in Moldova dar cand lucrurile au inceput sa evolueze deja mai multe state europene au trebuit sa fie informate cu privire la Republica Moldova. Orice stat are o politica de prioritati si nu peste tot Moldova este o prioritate asa cum este pentru noi. Subliniez: cred ca am procedat bine neintrand in acest joc al acuzatiilor. Tot ce trebuie sa tinem cont este ca noi suntem o tara membra a NATO si a UE, puternica. Intotdeauna un om puternic trebuie sa fie generos si sa-l ajute pe cel mai slab, nu sa-l pedepseasca. Vreau sa va spun ca politic, ca si credibilitate, Republica Moldova a pierdut in relatia cu Bruxelles-ul pentru ca e vorba de un angajament pe care Moldova nu l-a respectat in relatia cu Romania.
Dar poate ca Romania trebuia sa rezolve problema vizelor in Comisia Europeana. Este vorba de un act al unui stat care incalca un acord al UE.
Din cate stiu, aceasta problema s-a discutat in format european. Politica externa este o problema de inteligenta si nu de muschi. Toate piesele din politica externa sunt pe masa. In ziua de azi politica externa este foarte transparenta. Uitati-va de exemplu la negocierile americano-ruse. Se negociaza la Geneva si nu prea stim ce, dar in momentul in care vor ajunge la o intelegere, aceea va fi facuta publica. Deci cand vine vorba de politica externa astazi ceea ce conteaza este sa fii mai inteligent decat ceilalti si sa folosesti piesele pe tabla cum trebuie. Ori la nivelul asta cred ca o atitudine prea violenta nu ar aduce nimic bun.
Comunitatea si serviciile de informatii
Sunteti consilierul presedintelui pe probleme de securitate nationala, coordonati comunitatea nationala de informatii. Comunitatea asta de informatii tot in 30 de scaune si calculatoare sta?
Nu. E din ce in ce mai bine. Poate ca zona asta ar fi ceva mai supusa regulilor si secretului poate ca intr-un fel asa se explica de ce la noi inca multa lume nu realizeaza cat de mare a fost acest pas in a constitui aceasta comunitate de informatii. Nu trebuie uitat ca in Romania, ca sa poata fi gestionata si administrata de comunisti, totul s-a bazat pe divizare si pe fragmentare. Deci formula “divide et impera” cand vine vorba de regimul comunist a functionat in Romania la parametri maximi.
Mai exista batalia pe sub masa dintre servicii?
Nu cred ca in zona asta va disparea vreodata un anumit joc pentru ca niciodata intr-o tara orientala chestiunea nu a disparut. Aduceti-va aminte ca dupa 11 septembrie, in SUA, una dintre propunerile vehiculate era sa puna FBI si CIA pe acelasi culoar de o parte si de alta ca sa ii oblige sa comunice. Exista insa progrese extrem de mari in cooperarea dintre servicii pentru ca oamenii care sunt in aceste servicii sunt compatibili si se inteleg foarte bine intre ei.
Directorul SRI lansa la un moment dat ideea reunificarii SIE si SRI.
Ideile trebuie discutate si trebuie vazute aspectele si argumentele ca pana la urma cei care lanseaza aceste idei trebuie sa le explice si sa le argumenteze. Intotdeauna va exista o intreaga dezbatere cand vine vorba de securitate nationala. Eu mai degraba vad probleme in momentul asta in zona securitatii nationale nu intre servicii ci in ce priveste problemele de corelare intre institutiile de forta si cele civile. Am discutat in aceste zile de posibilitatea extinderii gripei porcine. O zona in care Occidentul s-a miscat foarte bine si unde Romania a ramas in urma este zona integrarii institutiilor de forta – Ministerul Apararii, Servicii Interne, cu institutiile civile, pentru ca sunt multe scenarii in care putem imagina o catastrofa naturala sau o problema de securitate nationala unde trebuie sa se gestioneze in comun institutiile acestea cu cele civile. Cand vine vorba de acest cuplaj, care in SUA se numeste Homeland Security, cred ca aici avem probleme serioase de arhitectura institutionala. Avem nevoie de mai multe exercitii in comun si de a lamuri clar cine si ce gestioneaza si de ce raspunde pentru ca sunt diferite institutii care concura in acest joc – prefectura, primarie, institutiile mari. Eu stiu ca subiectul savuros pentru presa este concurenta intre servicii. Suntem intr-o situatie mult mai buna decat acum cativa ani si putem sa privim comparativ.
Neadoptarea pachetului de legi privind securitatea creaza probleme?
Da. Creaza probleme pentru ca suntem pe o lege care e din 1991 si care nu mai corespunde nici in spirit nici in prevederi cu ceea ce avem azi ca si activitate institutionala, obligatii internationale, obligatii nationale. Trebuie sa intelegem un lucru. Profesionistul isi face treaba bine daca are un statut clar definit si stie ce il asteapta daca face o fapta buna.
Cele trei mari riscuri
Care sunt riscurile, amenintarile care planeaza asupra Romaniei la aceasta ora?
Cred ca spionajul pana la urma ramane cea mai mare amenintare la adresa securitatii nationale dincolo de zona catastrofelor naturale. Suntem tara membra a NATO si a UE. Asta inseamna acces la informatiile acestor doua organizatii, vot, opinie, atitudine in aceste doua organizatii. Deci este evident ca din punct de vedere al unor entitati neoccidentale noi suntem atractivi ca tinta si ca obiectiv pe cele doua coordonate: accesul la informatii sau atitudinea noastra din NATO si UE care ne poate fi influentata prin mijloace ilegale, neortodoxe, inclusiv sau mai ales la nivel politic.
Spionajul la care faceti referire implica si structurile de stat?
Spionajul implica tot ce scrie la carte ca implica spionajul. Poate ca spionajul inseamna o zona ceva mai ingusta. Trebuia sa spun ca zona de intelligence, cu tot ce inseamna ea, propaganda, influenta, actiuni acoperite. Deocamdata exista asa numitul model al cercurilor concentrice. Cand va uitati care sunt principalele tinte la adresa unor actiuni negative o sa vedeti ca prima tinta o reprezinta intotdeauna liderii. Nivelul doi este infrastructura critica a unei tari, nivelul trei este populatia si ultimul nivel sunt trupele militare. Deci cand vrei sa exerciti o influenta asupra unei tari sau vrei sa influentezi intr-o anumita directie, actionezi asupra liderului. Ce inseamna liderul? – nu inseamna numai o actiune negativa, el poate sa insemne si un proces de negociere, de influentare. Asta poate fi o modalitate dar pot fi si alte modalitati care pot presupune acte murdare, manipulari, dezinformari, diversiuni, subversiuni.
Aceasta ar fi numarul 1. Numarul 2?
Acum pentru toate serviciile de informatii prima lor grija este protejarea factorilor de decizie. Ulterior, infrastructura critica, iar UE acorda acum o foarte mare importanta infrastructurii critice pentru ca logica care este: care-i criza securitatii nationale, ca cetateanul sa aiba o viata cat mai buna? Asta inseamna de la calitatea apei la protectia la incendii si cutremure. Deci dupa toata zona aceasta de intelligence, inclusiv spionajul si subversiunea politica, as include ca a doua mare categorie ceea ce ar intra in in zonele de risc – pentru ca mai devreme sau mai tarziu se va produce – acea pandemie de care ne temem.
Apreciati ca se apropie rapid si de Romania?
Ne asteptam la orice. Este vorba si de o anumita ciclicitate. In cazul gripei porcine, alarma este serioasa, dar nu s-a produs inca ceea ce ne temeam, pandemia accentuata. Insa lumea in Occident spune ca tot va veni. Este un element extrem de important si noi trebuie sa avem garantia ca o putem stapano, iar aici de obicei se face o lista cu posibile evenimente catastofale. Aceste catastofe naturale in momentul asta sunt cele care ne pot afecta. Numarul 3, mai e un element pe care trebuie sa il urmarim atent dar asta depinde de ce se va intampla in aceasta zona. Dupa chestiunea fierbinte cu Georgia, nici o tara serioasa din Europa centrala nu neglijeaza acest aspect.
Vorbiti de un posibil razboi in zona?
Deci o posibila incursiune militara a cuiva prin surprindere, pe timp de vacanta, precedata inclusiv de un atac cibernetic sau de alta natura.
In urma cu un an sau doi, persoane de rang inalt declarau ca Romania nu face obiectul unui risc militar pe termen mediu si lung. Spuneti ca s-a schimbat situatia pe fondul tensiunilor recente?
Cand alcatuiesti scenarii trebuie sa te uiti si la cazuistica. Atunci cand s-a produs chestiunea din Georgia a fost o problema militara. La inceput aceasta problema privea mai putin Romania dar treptat acesta chestiune a fost trecuta mai sus pe lista amenintarilor. Exista o serie de elemente precum distanta de 1.000 de kilometri pana in acea zona, sau faptul ca suntem membri NATO si UE.
Banul si tradarea
Sa intelegem ca riscurile asimetrice sunt pe acelasi nivel cu un posibil conflict deschis?
Vreau sa va spun ca agenda de securitate nationala se complica un pic din prisma acestor incertitudini politice din zona de est a continentului si ne trezim ca inevitabil aceste riscuri au degenerat in conflicte. Trebuiesc scoase din zona politicii anumite institutii, anumite preocupari legate de zona de securitate nationala. Acestea trebuiesc gestionate de profesionisti fara a exista riscul ca acestea sa fie politizate. Ma tem ca din toata aceasta inclestare politica unii sa joace aceeasi carte cu adversarii nostri ca stat. Cel mai mare pericol este pana la urma banul. Tradarea.
Banul. Cumpararea oamenilor?
Da, suntem o tara saraca in care oamenii vor sa traiasca bine in care sentimentul de onoare a cam esuat iar educatia patriotica la fel. Ca tot vorbeam mai devreme, va dau exemplu de politizare, cand noi incheiem cea mai importanta misiune militara a armatei romane in strainatate unii politicieni incearca sa profite de acest moment. Nu vorbim aici de seful statului care trebuie sa marcheze acest eveniment. Din pacate relatia cu Occidentul, aderarea la NATO si UE au fost construite pe timpul a trei administratii diferite cu viziuni diferite. Suntem destule probleme de ordin economic, social, cultural care pot fi dezbatute politic. De ce trebuie sa aducem in discutie si zona de securitate? Sa privim la exemplul Statelor Uniute. Atat Obama, cat si McCain s-au inteles la inceput de campanie sa nu introduca in campanie anumite chestiuni.
Daca vorbim de posibile conflicte, avem recenta situatie de la Chisinau. Acesta a survenit pe fondul vacantei de Paste in Europa Occidentala iar alegerile anticpate urmeaza sa se deruleze tot in vacanta, in luna august. Trebuie sa fim atenti?
Este adevarat, poate perioada de vacanta si concedii este cea mai propice pentru ca cineva sa ne faca probleme. Daca ai un adversar, trebuie sa te gandesti ca el va incerca sa te surprinda si sa atace cand crede ca esti cel mai putin atent. Lectiile din Georgia cred ca au fost corect invatate chiar si in Occident pentru ca i-am vazut totusi foarte preocupati in mai multe studii si analize publice, asa ca imi pot inchipui invatamintele trase la nivel guvernamental.
Cazul Floricel, avioanele Romaniei si armele de la Ciorogarla
Care a fost interesul pentru care cazul Floricel Achim a fost dat publicitatii?
O sa va dezamagesc si pe voi asa cum am dezamagit de fiecare data si pe colegii vostri. E o chestiune care imi dau seama cat de neplacuta e din punctul de vedere al presei. Aceasta chestiune de a nu avea informatii e sensibila, dar cred ca presa trebuie sa inteleaga ca nu poate functiona o tara ca tara serioasa daca informatiile din zonele sensibile nu raman acolo intre cei cativa. Daca nu as fi functionar inalt al statului v-as spune o parere personala. Presa poate nu isi da seama cat de importanta si de influenta este in Romania. Dar cand vine vorba de politica de securitate nationala, este o zona in care si daca cineva din presa intra accidental in posesia unor informatii sau o geanta se duce frumos si o preda.
La ultimele doua sedinte CSAT au fost luate doua hotarari importante privind inzestrarea armatei si programele strategice.
Eu personal sunt foarte multumit de ultimele sedinte CSAT pentru ca s-a intamplat ceea ce trebuie. CSAT-ul inseamna cel mai important for de decizie cand vine vorba de securitatea nationala a Romaniei. Deci prima datorie a oricarui membru al CSAT este sa fie constient de semnificatie si responsabil de decizie. Din acest punct de vedere aici nu sunt dubii. Sunt convins ca toti realizam in cadrul acestui organism cat de important este ceea ce facem acolo. Daca vreau sa spun ceva opiniei publice din postura mea de consilier pe probleme de securitate nationala este ca suntem foarte constienti de misiune si de respoinsabilitate. Pana in acest moment eu nu am vazut elemente politice in interior. Mi se pare insa ciudat ca dupa sedintele CSAT eu inteleg lipsa informatiilor pentru ca asta este legea. Dar mi se pare prea mult sa inventezi si sa pui pe seama sedintelor CSAT lucruri care nu s-au intamplat si nu au avut loc. Nu mi se pare normal ca daca nu stii ce s-a discutat in sedinta CSAT sa inventezi. Eu ma uit dupa sedintele CSAT la ce s-a intamplat si nu imi vine sa cred. Instrumentul informarii este important. nu trebuie folosit iresponsabil pentru a baga in capul oamenilor tot felul de ineptii. Am vazut de exemplu spunandu-se pe posturile de televiziune ca membrii Guvernului nu au participat la sedinta CSAT, desi au trecut prin fata grupului de jurnalisti la iesire. Securitatea nationala nu se poate face fara incredere. Daca oamenii astia sunt legitim alesi acolo, cred ca, de la un punct, daca nu sunt informatii, ramane sa stabilesti daca ai incredere sau nu in ei.
Stim ca sunt tensiuni foarte mari in structurile acestea.
Asta e alta discutie. Cu mana pe inima spun ca am fost la trei sedinte CSAT si fiecare a mers foarte bine. Nu exista astfel de tensiuni pentru ca dincolo de lupta politica oamenii sunt foarte responsabili de ceea ce fac si toti realizeaza ca pana la urma e vorba de tara asta. Noi stim ca tara ce inseamna sa se stranga Consiliul de Coroana si sa afle cu surprindere ca armata nu are avioane – vestita discutie cand Iorga afla cat costa un avion -ce inseamna ultimatumul, cat rezistam si daca rezistam. Cred ca avem experiente istorice negative triste ca sa ne fie de exemplu a nu le mai repeta. As vrea sa mai precizez ca sporurile sunt supendate temporar de la plata pentru ca din punct de vedere financiar lucrurile nu sunt tocmai roze.
Ce se intampla cu sporurile pentru cadrele militare?
Oamenii din Armata au ridicat niste chestiuni care sunt firesti, legitime si trebuie discutate mai ales ca dupa o viata intreaga de munca sunt oameni care si-au facut treaba, dar nu e vina lor ca situatia administrativa si economica nu ii favorizeaza. Am incercat sa le spun ca nu e rea vointa sau rea credinta. Faptul ca niste sporuri temporar nu au fost platite nu e prima data. Cred insa ca economia Romaniei nu e atat de serios afectata ca alte economii pentru ca bancile noastre nu au cazut si asta a fost un mare castig pentru noi. Majoritatea occidentalilor au pierdut bani pe bursa si pe fondurile de pensii care la noi abia se dezvolta. Ne vom reveni s vom trata sI problema sporurilor.
O ultima intrebare: cine castiga licitatia pentru avioane?
Eu as formula altfel. Isi poate permite Romania sa ramana fara avioane la pretentiile noastre de membru serios al NATO ?
Bine. Atunci spuneti-ne – armele de la Ciorogarla cand le gasiti?
Sa le gasim? Le-am pierdut noi?
A consemnat Victor RONCEA
La discutie a participat si Doru DRAGOMIR
Suntem la un pas de pandemie
“Lumea se afla cu adevarat foarte aproape de o pandemie de gripa cu noul virus”, a anuntat directorul general-adjunct al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), Keiji Fukuda