-
Emil Cioran: Profilul interior al Capitanului. “Capitane, Capitane, neamul plange cu amar. Capitane, Capitane, tara mi te cheama iar”
Acest mort a rãspândit un parfum de veşnicie peste pleava noastrã umanã şi-a readus cerul deasupra României.
-
O dezbatere necesara: Parintele Justin, Petru Voda, Biserica, Miscarea Legionara si Romania. Ziaristi la Portile Raiului
Parintele Justin: In Europa, niciodata nu o sa se poata face ceva fara cuvantul Romaniei. Vedeti dar ce insemana punctul acesta nevralgic al Europei - si din punct de vedere crestin, si din punct de vedere tehnic, strategic, militar. Si zona aceasta a Carpatilor e cea mai ravnita de toti strainii. Pentru ca de-aici urmeaza sa vie pacea Occidentului, de pe inaltimile Carpatilor, care au fost cetatile de aparare ale inaintasilor nostri. N-ar fi razbatut rusii in '44 prin padurile astea daca n-ar fi fost tradarea, mai!
-
Iudaism si antisemitism – preliminarii la o discutie. “Sa ramai om si crestin”
Cartea d-lui Mihail Sebastian, De douã mii de ani, a izbutit pânã acum sã facã pe antisemiti sã urle de bucurie, pe evrei sã se lamenteze si pe gazetarii destepti sã scrie articole cu haz. Sã vedem dacã ea poate face si altceva; dacã ne poate face sã gândim.
-
Nae Ionescu: De ce sufera Iuda, de doua mii de ani. “Cain”* Tismaneanu, tu nu simti că te cuprinde frigul si întunericul?
Vladimir Tismaneanu, tu esti bolnav. Esti substantialmente bolnav pentru că nu poti decât să suferi si pentru că suferinta ta e înfundată. Toată lumea suferă, Iosef Hechter. Suferim si noi, crestinii. Dar pentru noi există o iesire, pentru că noi ne putem mântui. Stiu, tu nădăjduiesti; nădăjduiesti că va veni odată cel asteptat, Mesia pe cal alb, si atunci vei stăpâni pământul. Nădăjduiesti, Volodea. E singurul lucru ce-ti mai rămâne.
-
Mircea Eliade nu s-a dezis niciodata de Miscarea Legionara, in Occident fiind. De ce ar face-o Parintele Justin la el acasa, dupa 17 ani de temnita? Eliade in presa legionara: De ce cred in biruinta Miscarii Legionare. Contra dreptei si contra stângii
Cã pilotii orbi s-au fãcut sau nu unelte în mâna strãinilor – putin intereseazã deocamdatã. Singurul lucru care intereseazã este faptul cã nici un om politic român, de la 1918 încoace, n-a stiut si nu stie ce înseamnã un stat. Si asta e destul ca sã începi sã plângi.













