Posts Tagged ‘Miscarea Legionara’

“Legionarul” Ion Cristoiu si “antisemita” Eugenia Voda taxati de talibanii corectitudinii politice. Decizia nr. 1189 din 09.12.2010 privind somarea TVR: CNA desfiinteaza specia interviului din jurnalism si libertatea de exprimare


Consiliul National al Audiovizualului a hotarat sa sanctioneze Televiziunea Romana, respectiv pe realizatoarea Eugenia Voda, pentru emisiunea “Profesionistii” in care l-a intervievat pe Ion Cristoiu despre viata si cartile sale iar acesta din urma a facut referiri la una din lucrarile sale dedicate “romanticului” “anticorupt” Corneliu Zelea Codreanu, conform viziunii scriitorului.

Voi reveni cu un comentariu. Pana atunci, prezint aberanta decizie a CNA, in care se invoca faptul ca “în cadrul emisiunii „Profesioniştii”, din 13 noiembrie 2010, în care a fost abordat un subiect controversat, nu a fost asigurată pluralitatea ideilor şi a punctelor de vedere, fiind încălcate principiile echilibrului şi imparţialităţii informaţiilor şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prevăzute de legislaţia din domeniul audiovizualului.”

Si cum s-ar fi putut realiza in cadrul unui interviu, deci a unui dialog, care reflecta opiniile unei persoane intervievate de o a doua, “pluralitatea ideilor si a punctelor de vedere”? Prin prezenta unui pitic sub masa? Eventual a pigmeului Radu Ioandid, initiatorul protestului “intelectualilor” impotriva lui Ion Cristoiu si a Eugeniei Voda, act care frizeaza paroxismul totalitarismului si al corectitudinii politice pentru ca ataca insasi esenta democratiei si a jurnalismului: libertatea de expresie?

Iata ce zice CNA, un veritabil “Minister al Adevarului”, desprins direct din “1984” a lui George Orwell: “Membrii Consiliului au considerat că, în cadrul acesteia era necesar ca, alături de opinia laudativă a invitatului despre Corneliu Zelea Codreanu, să fie prezentat şi un alt punct de vedere aflat în opoziţie, astfel încât publicul telespectator să-şi poată forma în mod liber o opinie, având la dispoziţie o pluralitate de opinii, pro şi contra.”

Adica ce va ziceam: un pitic ascuns sub masa care sa sara din cand in cand prin cadru tipand: sunt pro, sunt contra, sunt pro, sunt contra, sunt pro-contra, contra-pro!

Conform DEX PLURALITÁTE, pluralități, s. f. inseamna: Număr, cantitate mare (de ființe, de lucruri etc.), mulțime; multiplicitate, diversitate. Dar cum ar putea un interviu – specie de baza a jurnalismului – sa ofere prin dialogul cu un singur om o “diversitate” de “puncte de vedere” contradictorii. Poate doar daca e schizofrenic, cu dubla-tripla personalitate? Doar asa poti sa mai multumesti CNA-ul si pe talibanii corectitudinii politice. Practic, aberanta Decizie a CNA, desfiinteaza specia interviului. Care ce este? Sa apelam la enciclopediile online, accesibile si membrilor CNA in regim de ABC:

“Interviul este specia care informează și elucidează, prin intermediul unui dialog. Rolul reporterului de interviu este să stabilească un dialog viabil, un mod de comunicare între el și cititor. Sondajul de opinie, informația și lămurirea unei situații sunt laturile principale ale interviului. Întrebările trebuie să fie scurte, clare și puse în cunoștință de cauză. Interviul are funcția principală de a exprima o atitudine, o opinie, este un mod direct de prezentare a unor idei. Întrebările depind și de informația pe care o are jurnalistul despre cel intervievat. Interviul poate fi construit pentru a reliefa un portret, sau poate fi interesant prin opinii, idei, lămurirea unei atitudini, aceasta fiind cu adevărat misiunea unui interviu.”

Daca mai exista asociatii profesionale cu o misiunea reala de a proteja si apara libertatea presei si a jurnalistilor din Romania, gen Clubul Roman de Presa sau Asociatia Jurnalistilor din Romania, acestea ar trebui sa combata vehement Decizia CNA si sa o desfiinteze in Instanta.

Voi reveni!

Decizia nr. 1189 din 09.12.2010

privind somarea SOCIETAŢII ROMÂNE DE TELEVIZIUNE
Calea Dorobanţi nr. 191, sector 1, BUCUREŞTI

pentru postul de televiziune TVR 1

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 9 decembrie 2010, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul întocmit de Direcţia monitorizare, în baza reclamaţiei înregistrate la CNA cu nr. 15530/29.11.2010 privind emisiunea „Profesioniştii”, difuzată în data de 13 noiembrie 2010, începând cu ora 22.45, de postul de televiziune TVR 1.

Postul TVR 1 aparţine SOCIETĂŢII ROMÂNE DE TELEVIZIUNE (licenţa audiovizuală nr. TV 340/03.11.2005 şi Decizia de autorizare nr. 1268.0/15.03.2007).

În urma analizării raportului de monitorizare şi a vizionării înregistrării emisiunii respective, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE a încălcat dispoziţiile art. 71 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor invocate:

“ART. 71
(1) În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială şi culturală, trebuie să respecte următoarele principii:
a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică;” În fapt, postul public de televiziune TVR1 a difuzat în data de 13.11.2010, începând de la ora 22.45, emisiunea „Profesioniştii”, realizată şi prezentată de Eugenia Vodă. Invitat în emisiune a fost jurnalistul Ion Cristoiu, care a făcut o serie de afirmaţii la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu.

Redăm din raportul de monitorizare:

Ion Cristoiu: (…) Sunt proiecte. Am vrut să fac o carte despre Corneliu Zelea Codreanu. Am început-o, am muncit vreo doi ani, am lăsat-o pe la jumătate.
Eugenia Vodă: A, da? Să rămânem puţin aici, Corneliu Zelea Codreanu. Ai abandonat cartea, de ce?
Ion Cristoiu: Mi-am dat seama că nu voi termina niciodată documentarea pentru cartea asta. Corneliu Zelea Codreanu a fost condamnat pe baza Codului Penal al lui Carol al II-lea. Pentru asta, om serios ce eram, m-am dus să citesc Codul Penal al lui Carol al II-lea, de acolo m-am dus la Carol al II-lea, de la Carol al II-lea m-am dus la istoria României, de la istoria României la istoria universală, nu mai termin niciodată. Am această…
Eugenia Vodă: Păcat.
Ion Cristoiu: Mă documentez atât de serios, încât am de scris un articol.
Eugenia Vodă: Bun, dar după doi ani de lucrat cu această substanţă chimică, privită de multă lume ca o substanţă explozivă, Corneliu Zelea Codreanu, doi ani ai citit despre?
Ion Cristoiu: Da.
Eugenia Vodă: Îl vezi ca pe un personaj interesant, ca pe-un personaj pozitiv, mai mult negativ, malefic, benefic?
Ion Cristoiu: Eu îl văd ca pe-un personaj tragic şi cred că este o greşală. Toţi cei care-l judecă pe Corneliu Zelea Codreanu după formula: ce-ar fi fost dacă? Corneliu Zelea Codreanu nu a fost niciodată la putere.
Eugenia Vodă: Deci, după tine era un om de bună-credinţă?
Ion Cristoiu: Da.
Eugenia Vodă: Sau era un fanatic?
Ion Cristoiu: Nu, era un om de bună-credinţă. În dosarele de la Siguranţă, 24 le-am citit şi le-am şi tras la xerox, nu există nici o notă în legătură cu corupţia lui şi ăia căutau. Deci, nu există nimic, nimic, nimic din ceea ce ar putea să, să arate că a fost corupt sau că a fost tentat şi în al doilea rând a fost singurul politician român care n-a fost manevrat de Carol al II-lea, deoarece nu voia puterea. Carol al II-lea i-a manevrat pe toţi, inclusiv lideri ţărănişti, liberali.
Eugenia Vodă: Dar ce voia de fapt el?
Ion Cristoiu: Cred că se temea să ia puterea, ca să spun eu ca, adică îmi dau eu seama că, chiar şi atunci când în 37 putea s-o ia, n-a vrut. Cred că prefera puterea pe care i-o dădea făgăduiala că va face mare lucru, s-a temut. Probabil că avea intuiţia aceasta că ajungând la putere ar fi dezamăgit şi ar fi compromis tot ce afirma el.
……
Eugenia Vodă: Deci, citind despre Zelea Codreanu concluzia ta e că?
Ion Cristoiu: Că el a fost doar o necesitate într-o lume interbelică în care politicianismul ajunsese să dezguste pe tineri. Succesul lui uriaş la tineri.
Eugenia Vodă: Şi la tineri de calitate. Asta-i foarte uşor.
Ion Cristoiu: Au fost mari intelectuali. Păi da, de ce erau seduşi acei mari intelectuali? Pentru că venea un om într-o lume în care toţi liderii politici erau învârtiţi pe degete de Carol al II-lea, erau în stare de orice compromis pentru a ajunge la putere. Da? Şi a venit un om care a zis: mă interesează onoarea.

Analizând conţinutul emisiunii, în speţă, punctul de vedere şi caracterizarea făcută de domnul Ion Cristoiu lui Corneliu Zelea Codreanu, precum şi modul în care s-a desfăşurat discuţia dintre invitat şi realizatoare, membrii Consiliului au apreciat că ediţia din data de 13 noiembrie 2010 a emisiunii “Profesioniştii” a fost difuzată cu încălcarea dispoziţiilor legale privind asigurarea echilibrului şi imparţialităţii informaţiilor şi favorizarea liberei formări a opiniilor.

Membrii Consiliului au apreciat că abordarea subiectului privitor la fostul lider al extremei-drepte naționalist creștine din România interbelică, al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail (Mișcarea Legionară), personaj acuzat de implicarea în asasinate şi manifestări antisemite, impunea respectarea principiului echilibrului informaţiei prin prezentarea unei pluralităţi de opinii.

Astfel, având în vedere faptul că în emisiune a fost atins un subiect controversat („o substanţă explozivă”, după cum îl caracterizează realizatoarea), membrii Consiliului au considerat că, în cadrul acesteia era necesar ca, alături de opinia laudativă a invitatului despre Corneliu Zelea Codreanu, să fie prezentat şi un alt punct de vedere aflat în opoziţie, astfel încât publicul telespectator să-şi poată forma în mod liber o opinie, având la dispoziţie o pluralitate de opinii, pro şi contra.

Consiliul a mai apreciat că nici atitudinea realizatoarei nu a fost de natură să aducă echilibru şi imparţialitate informaţiei puse la dispoziţia publicului, situaţie în care, în faţa unei opinii singulare, monocolore, percepţia publicului cu privire la faptele prezentate a fost afectată, influenţată.

Redăm spre exemplificare din raportul de monitorizare:

Eugenia Vodă: Te-am întrebat: Zelea era un fanatic sau nu? Ai fi scris biografia unui fanatic, sau nu?
Ion Cristoiu: Dar, nu era un fanatic al ideilor legionare, iar o greşală. Era un fanatic al ideii de onoare, de demnitate, era un fanatic al altor idei. Cred că era un personaj mai aparte, poate mai romantic din acest punct de vedere.
Eugenia Vodă: Te-ai îndrăgostit de Zelea Codreanu, ţi-a căzut cu tronc citind?
Ion Cristoiu: Da, pentru că nu am găsit nimic din ce fac politicienii de-acum şi politicienii interbelici: n-a făcut compromisuri, n-a fost corupt. Una este faza Horia Sima, nici nu mă interesează, adică acolo chiar că au fost catastrofali, chiar au fost criminali. Deocamdată vorbim de un personaj care n-a ajuns la putere.

De asemenea, având în vedere faptul că invitatul l-a prezentat pe Corneliu Zelea Codreanu într-o lumină pozitivă, favorabilă, caracterizându-l ca pe un personaj romantic, ce nu a fost corupt, fanatic al ideii de onoare, de demnitate, Consiliul a apreciat că, la editarea emisiunii, radiodifuzorul trebuia să ţină cont şi de prevederile art. 47 din Codul audiovizualului, care interzic prezentarea apologetică a crimelor şi abuzurilor regimurilor totalitare, a autorilor unor astfel de fapte.

În temeiul dispoziţiilor art. 91 alin. (2), şi cu respectarea prevederilor art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Naţional al Audiovizualului decide adresarea unei somaţii publice SOCIETĂŢII ROMÂNE DE TELEVIZIUNE pentru postul de televiziune TVR 1 şi dispune intrarea de îndată în legalitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 93^1 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 333/2009, aveţi obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00-22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text:

„Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune TVR 1, cu somaţie publică, întrucât, în cadrul emisiunii „Profesioniştii”, din 13 noiembrie 2010, în care a fost abordat un subiect controversat, nu a fost asigurată pluralitatea ideilor şi a punctelor de vedere, fiind încălcate principiile echilibrului şi imparţialităţii informaţiilor şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prevăzute de legislaţia din domeniul audiovizualului.”

Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.

Semnificatia zilei de 10 decembrie in istoria Miscarii Legionare si a rezistentei nationale anticomuniste. Slujba de pomenire la Jilava in memoria luptatorilor anticomunisti parasutati de americani si arestati sau impuscati de sovietici inca din zbor



Sursa: Foaie Nationala

10 Decembrie 1922: delegatii centrelor si societatilor studentesti din tara se intrunesc in Congres in marele amfiteatru al Facultatii de Medicina din Bucuresti. Se da semnalul de lupta al miscarilor studentesti anticomuniste, tragandu-se un semnal de alarma national fata de monstrul rosu care se ridica la granita de Rasarit a Romaniei. Se condamna bolsevismul si francmasoneria. Manifestatia pe strazile Capitalei tine pana dupa miezul noptii. Jandarmii trag focuri de arma. Cad raniti. Se fac arestari. Tot atunci se hotaraste ca 10 Decembrie sa fie declarata sarbatoare oficiala a studentimii.

La 10 Decembrie 1929, se inugureaza, in Bucuresti, Biserica studenteasca Sf. Anton (Curtea-Veche). Vorbesc: preotul N. Georgescu-Edinti, duhovnicul studentimii si Andrei C. Ionescu , presedintele Centrului Studentesc Bucuresti.

La 10 decembrie 1932, Corneliu Codreanu înfiinteaza prin ordin de zi gradul de comandant legionar si inainteaza in acest grad, in prima promotie de legionari, pe urmatorii: Ion Banea, Ion Belgea, Ion Blanaru, preot Dumitrescu Ion, Andrei C. Ionescu, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Traian Cotiga si Tanase Antohi.

In noaptea de 9 catre 10 Decembrie 1933, I.G. Duca dizolva Garda de Fier si agentii politiei devasteaza sediile Miscarii Legionare, fac arestari si maltrateaza legionarii. Garda de Fier depusese candidaturi in toate judetele. Practic, prin aceasta dizolvare este impiedicata sa se prezente la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933, in urma carora ar fi ocupat o pozitie cheie in Parlament, conform regulilor “democratice”.

Prin circulara de la 1 Decembrie 1934, Corneliu Codreanu proclama ziua de 10 decembrie ziua suferintei legionare.

Peste aproape 20 de ani, legionarii care, in Occident, au conlucrat impotriva puterii bolsevice cu Aliatii anglo-americani – practic prima formatiune romaneasca partenera a fortelor NATO (aviz celor care rescriu Istoria!) -, sunt arestati si executati. In munti continua prigoana dar si rezistenta anticomunista , cea mai indelungata din intregul bloc al tarilor si natiunilor est-europene comunistizate fortat.

Vezi si Romania libera: Cum era viaţa într-o închisoare, pe vremea lui Ceauşescu. Jilava, 10 Decembrie

Mircea Eliade: “De ce cred în biruinta Miscãrii Legionare”. DOCUMENT

Dl. Mircea Eliade, membru al Societãtii scriitorilor romãni, a binevoit sã ne rãspundã urmãtoarele la ancheta ziarului nostru: “De ce cred în biruinta Miscãrii Legionare?”:

Cred în destinul neamului românesc – de aceea cred în biruinta Miscãrii Legionare. Un neam care a dovedit uriase puteri de creatie, în toate nivelurile realitãtii, nu poate naufragia la periferia istoriei, într-o democratie balcanizatã si într-o catastrofã civilã.

Putine neamuri europene au fost înzestrate de Dumnezeu cu atâtea virtuti ca neamul românesc. Unitatea lingvisticã este aproape un miracol (limba românã este singura limbã romanicã fãrã dialecte). Românii au fost cei mai buni creatori de State din sud-estul Europei. Puterea de creatie spiritualã a neamului nostru stã mãrturie în folclor, în arta popularã, în sensibilitatea religioasã. Un neam hãrãzit cu atãtea virtuti – biologice, civile, spirituale – poate el pieri fãrã sã-si fi împlinit marea sa misiune istoricã? Poate neamul românesc sã-si sfârseascã viata în cea mai tristã descompunere pe care-ar cunoaste-o istoria, surpat de mizerie si sifilis, cotropit de evrei si sfârtecat de strãini, demoralizat, trãdat, vândut pentru cîteva sute de milioane de lei? Oricât de mare ar fi vina pãrintilor nostri, pedeapsa ar fi prea neînduplecatã. Nu pot crede cã neamul românesc a rezistat o mie de ani cu arma în mânã, ca sã piarã ca un las, astãzi, îmbãtat de vorbe si alcool, imbecilizat de mizerie si paralizat de trãdare. Cine nu se îndoieste de destinul neamului nostru, nu se poate îndoi de biruinta Miscãrii Legionare.

Cred în aceastã biruintã pentru cã, înainte de toate, cred în biruinta duhului crestin. O miscare izvorâtã si alimentatã de spiritualitatea crestinã, o revolutie spiritualã care luptã în primul rând împotriva pãcatului si nevredniciei – nu este o miscare politicã. Ea este o revolutie crestinã. Cuvântul Mîntuitorului a fost înteles si trãit în felurite chipuri, de cãtre toate  neamurile crestine, de-a lungul istoriei. Dar niciodatã un neam întreg n-a trãit o revolutie crestinã cu toatã fiinta sa; niciodatã cuvântul Mântuitorului n-a fost înteles ca o revolutie a fortelor sufletesti împotriva pãcatelor si slãbiciunilor cãrnii; niciodatã un neam întreg nu si-a ales ca ideal de viatã cãlugãria si ca mireasã moartea.

Astãzi lumea întregã stã sub semnul revolutiei. Dar în timp ce alte popoare trãiesc aceastã revolutie în numele luptei de clasã si al primatului economic (comunismul) sau al Statului (fascismul) sau al rasei (hitlerismul), Miscarea Legionarã s-a nãscut sub semnul Arhanghelului Mihail si va birui prin harul dumnezeiesc.

De aceea, în timp ce toate revolutiile contemporane sunt politice, revolutia legionarã este spiritualã si crestinã.

(more…)

Uciderea Capitanului Miscarii Legionare, Corneliu Codreanu: sugrumat, impuscat, ars cu acid sulfuric, bagat in beton. Mircea Eliade despre aceasta crima in Noaptea de Sanziene si Gabriel Stanescu despre Camuflaje ale imaginarului

Nu intamplator intelectualii antiromani de factura kominternista, care se folosesc de etnicitatea lor ca arma, pentru a ataca la beregata pe oricine aminteste istoria reala a Romaniei – de data aceasta tinta aleasa este Ion Cristoiu -, au ales ca ziua ”protestului” lor sa fie 29 noiembrie. Este ziua cand s-a hotarat asasinarea ritualica a lui Corneliu Zelea Codreanu si a altor 13 camarazi ai sai, ucisi in noaptea Sfantului Andrei prin strangulare, apoi impuscati si ingropati nu inainte de a se turna acid sulfuric peste cadavrele lor calde, acoperite apoi cu o placa de beton. Iata cum descrie Mircea Eliade in cartea sa, ”Noaptea de Sanziene”, modul in care au primit legionarii inchisi in lagarul de la Miercurea Ciuc aceasta oribila crima:

”Văzu atunci cum peste sârme unul din jandarmi îşi aşează puşca mitralieră în poziţie de tragere. Apoi descoperi că de-a lungul sârmelor, santinelele se înmulţiseră: erau acum vreo 15. Văzu pe maior, înarmat şi el, traversând grăbit curtea din faţa cancelariei, cu un plutonier. Încet , încet, din toate părţile apăreau jandarmii. Deţinuţii ieşiseră din camere şi se adunară în mai multe grupuri în curte. Dar îndată ce unul dintre ei încerca să se apropie de sârme, jandarmii strigau şi înălţau armele. Până ce un plutonier se îndrepta spre sârme cu un jurnal în mână şi făcu semn să se apropie cineva. Înainta un bărbat înalt, subţire, cu barbă de timpuriu albită. Plutonierul înfăşură jurnalul, îl ghemui cât putu de mult, şi-l zvârli spre sârme. Celălalt se apleca să-l ridice şi se îndrepta către mijlocul curţii desfăcându-l. Se opri din drum, deschise ziarul şi se clatină. Toţi se repeziră spre el. Apoi Ştefan auzi un strigăt sugrumat, sălbatic, de fiară rănită:

– L-au împuşcat pe Căpitan.
Nu se mai auzi atunci nici o răsuflare în toată curtea. Tăcerea aceea împietrită i se păru mai cumplită decât orice strigăt.”
Mircea Eliade,
Noaptea de Sanziene
CAMUFLAJE ALE IMAGINARULUI
de Gabriel Stănescu
Un roman de amploarea şi forţa narativă a Nopţii de Sânziene a necesitat, în comparaţie cu nuvelistica, o elaborare mult mai anevoioasă şi mai îndelungată în timp. Început în 1949, în acelaşi an în care apare tratatul de Istorie a religiilor (Editions Payot), romanul este terminat în ziua de 7 iulie 1954. Deseori Eliade întrerupe scrisul pentru a redacta articole şi conferinţe, în detrimentul consacrării în exclusivitate elaborării Nopţii de Sânziene. Cartea apare în 1955 în traducere franceză la Gallimard sub titlul Foret interdite* şi abia în 1971 în limba română la Editura Ioan Cusa.
Mircea Eliade ambiţionează să recompună, ca într-un joc de puzzle, fresca istorică, socială şi politică a uneia dintre cele mai tulburi, mai convulsionate epoci din istoria României, proiectându-şi pe acest fundal propriul destin. Este vremea confruntărilor politice dintre Garda de Fier şi monarhul Carol II, având ca superlative extremismul ideologic, voinţa de putere a clasei politice conducătoare, expansionismul militar antonescian apoi ocupaţia şi sovietizarea societaţii româneşti de după război. Într-un cuvânt ceea ce el însuşi numeşte “teroarea istoriei”.
Scrierea romanului a presupus o minuţioasă documentare, mai ales pentru perioada celor doisprezece ani de viaţă românească; în care se desfăşoară acţiunea (1936-‘37 şi 1948-’49), aşa cum reiese din Fragments d’un Journal 1945-1969, Gallimard 1973: “Aş vrea să folosesc ceea ce am văzut eu însumi şi am auzit de la alţii, dar să mă las mai ales dus de imaginaţie spre a regăsi, ca într-un vis această epocă paradisiacă a Bucureştiului tinereţii mele. ”Mărturisirea pare excesiv de sentimentală; autorului îi scapă (intenţionat sau nu) contextul social şi politic atât de dramatic, de zbuciumat al epocii în care s-a format şi a strălucit ca şef al noii generaţii de la 1930, dar şi în care a pătimit din cauza convingerilor sale de dreapta.

Lipsa de imaginatie in cazul “Cristoiu si evreii”. “Protestul celor 18” pentru eliminarea ziaristilor Roncea, Munteanu, Alexe, Ciachir si Damian din presa, pe motiv de “instigare la crima”, “legionarism” si “discurs misticoid”

ZIUA, iunie 2006 – Fapt fara precedent: un ziar este pus la zid, printr-un protest halucinant, pentru a proteja cariera politica a ministrului Mihai Ungureanu * Ziarul nostru este acuzat de antisemitism si – incredibil – “instigare la crima” pentru ca a criticat esecurile diplomatiei romanesti * Protestul semnat de 18 intelectuali ajunge chiar sa faca o paralela cu “instigarile la asasinat politic ale Garzii de Fier” * Dupa ce vorbesc de “raspandirea ideilor xenofobe, sovine si antisemite”, “propagarea unor mesaje extremiste si legionaroide”, “spirit pur gardist”, cei 18 alcatuiesc o lista neagra a jurnalistilor de la ZIUA * “Ziaristi precum Victor Roncea, Miruna Munteanu, Vladimir Alexe, Dan Ciachir, George Damian, s.a. au devenit varful de lance al atacurilor nationalist-securiste”, se spune in protest * Cei 18 se declara indignati de publicarea lui Paul Goma si de dezvaluirile despre Vladimir Tismaneanu si Smaranda Enache * Atacul furibund si uluitor la adresa ziarului nostru a fost lansat in urma unui editorial – “Limba lui Ungureanu” – in care ministrul de Externe era criticat pentru ca le-ar fi inventat romanilor de peste Prut o limba noua: “light Romanian” * Editorialul remarca imaginea dezastruoasa pe care Austro-Ungureanu o are printre colegii de breasla si haosul pe care l-a produs in cele 18 luni de cand conduce portofoliul Externelor * Afacerea Gojdu, Catedrala, Romania – land austriac si alte scandaluri provocate de seful diplomatiei, erau disecate in material * Indemnul “Comandante, da ordinul!” – adresat lui Basescu in calitate de sef al statului, fost comandant de nava – prin care se cerea curatarea MAE, a fost pretextul sinistru pentru atacul fara precedent la adresa ZIUA *

Extrase din “Limba lui Ungureanu

(…) Prezent saptamana trecuta la un “breakfast” de lucru la Camera de Comert romano-britanica, Ungureanu a brevetat o noua limba pe planeta: “light Romanian”. Ungureanu a incercat apoi sa se justifice cu mai multe cuvinte afirmand ca cetateni de peste Prut (romanii basarabeni, nota mea) vorbesc “o varianta a limbii romane”, mai precis un fel de “light Romanian” (“romana usoara”). Eminescu, creatorul limbii romane moderne, cu toti fii moldoveni aflati de-a dreapta si de-a stanga Prutului, cazuti pentru neam, limba si tara, trebuie sa se fi rasucit adanc in mormant.

Afirmatia scapata de pe limba grea a Ungureanului a starnit mirarea diplomatilor britanici – si nu numai a lor -, emisari straini care nu sunt obisnuiti ca un demnitar sa-si insulte conationalii. Dar, dupa ce a bagat Romania direct intr-un land al Austriei, la ce ne-am mai putea astepta de la Austro-Ungureanu? La multe, foarte multe rele.

Dupa 18 luni de conducere haotica a diplomatiei romane, bilantul lui Ungureanu pe principalele coordonate ale noii politici externe a Romaniei imprimate de Traian Basescu – Marea Neagra si Estul – este un mare minus. (…)

Si pentru ca am pomenit numele Domnului, cine credeti ca se ocupa, tot prost, de dosarul atat de delicat al relatiilor periclitate dintre Vatican si Romania, ca urmare a scandaloasei afaceri de langa Catedralei Sfantul Iosif: aceleasi personaje necalificate care raspund de relatia inexistenta a romanilor cu tara-mama; aceleasi personaje care au sustinut si generat hotia nationala a Fundatiei Gojdu: Leusteneanul si guliile lui. Reteau este mica, asadar. Departamentul National Antitradare n-ar avea prea mult de lucru. Comandante, da ordinul!

Nota Explicativa: Traian Basescu, presedinte al Romaniei si al Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, comandant suprem al fortelor armate ale tarii, fost comandant de nava. (Victor RONCEA)

“PROTEST”-ul celor 18

Presa “libera si democrata” din Romania inregistreaza in ultimul timp derapaje ingrijoratoare. E greu de inteles si de acceptat modul in care unii jurnalisti romani ajuta, si nu de azi de ieri, la raspandirea ideilor xenofobe, sovine si antisemite, la propagarea unor mesaje extremiste si legionaroide. Sentimentul de “intoarcere in timp” in perioada de glorie a Garzii de Fier este din ce in ce mai pregnant si se accentueaza pe zi ce trece, fara ca nimeni sa reactioneze, ceea ce poate crea impresia unui acord mai mult sau mai putin tacit. Instigarea la ura si violenta este preluata de unii cititori care, la adapostul anonimatului, posteaza pe site-ul acestor ziare mesaje nocive, periculoase, care depasesc limita legii, ca sa nu mai vorbim de cea a bunului-simt.

Editorialul “Limba lui Ungureanu” semnat de Victor Roncea in ZIUA din 29 mai 2006 se inscrie prin ton si substanta in categoria mai sus mentionata. Ideile sale, de neacceptat intr-o presa civilizata, culmineaza apoteotic si in spirit pur gardist, cu o instigare la crima: “Comandante, da ordinul!.” In editorialul din 13 februarie 2006, Roncea punea problema “disponibilizarii persoanelor cunoscute ca actionand impotriva Romaniei”. Neintrebat la timp daca are deja pregatita lista cu disponibilizarea “tradatorilor”, iata ca a devenit de-acum caduca. Dar lista poate servi, la rigoare, la aplicarea “ordinului Comandantului” pe care Roncea si ai sai il asteapta.

Ziarul ZIUA nu se afla in nici un caz la prima iesire de acest gen. Ziaristi precum Victor Roncea, Miruna Munteanu, Vladimir Alexe, Dan Chiachir, George Damian, s.a. au devenit varful de lance al atacurilor nationalist-securiste. Dupa promovarea incontinenta a lui Paul Goma, cu toate excesele lui, cu repetatul si obositorul sau negationism, ZIUA recidiveaza cu recentele atacuri la adresa lui Vladimir Tismaneanu, Smaranda Enache, Mihai Razvan Ungureanu, etc.

Iar sub pretextul libertatii de cuvant, iata ca in data de 29 mai 2006 acest cotidian a ajuns sa instige in mod deschis la crima. Finalul articolului “Limba lui Ungureanu” aminteste frapant de incitarile la asasinat politic ale Garzii de Fier, care a si pus in practica ceea ce a propovaduit.

Aplicarea legislatiei recent promulgate de presedintele Romaniei impotriva oricaror actiuni de tipul incitarii la crima dupa modelul Garzii de Fier, impune ca Procuratura sa se sesizeze si sa investigheze cine se ascunde in spatele “Departamentului National Antitradare” si al “Comandantului” invocat in maniera codrenisto-simista de Roncea.

Pe de alta parte, conducerea ziarului, dl Sorin Rosca Stanescu indeosebi, dar si acei colaboratori care asigura o anume credibilitate acestei publicatii, ar trebui sa constientizeze, macar cu intarziere, pericolul real reprezentat de acest gen de articole. Si eventual sa-si dea seama ca tocmai din cauza acestor articole ZIUA incepe sa semene, pe alocuri, cu publicatia organizatiei “Noua Dreapta”.

Asteptam, in acest sens, o actiune concreta din partea domnului Sorin Rosca Stanescu.

Ágoston Hugo, publicist.

Prof. Liviu Antonesei, Universitatea Al.I. Cuza, Iasi

Bányai Péter, publicist, Cluj-Napoca.

Dr. Mihai Chioveanu, Universitatea Bucuresti

Adrian Cioflanca, istoric, Iasi.

Dr. Andrei Cornea, Universitatea Bucuresti

Victor Eskenasy, publicist, Praga

Prof. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea Al.I. Cuza, Iasi

Marco Maximilian Katz, director, Centrul Pentru Monitorizarea Antisemitismului, Bucuresti

Dan Matei, CIMEC – Institutul de Memorie Culturala

Raluca Moldovan, doctorand, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

Andrei Oisteanu, Universitatea Bucuresti

Prof. Marta Petreu, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

Prof. Liviu Rotman, SNSPA, Bucuresti.

Prof. Michael Shafir, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.

Tibori Szabo Zoltan, publicist, Cluj-Napoca

Daniel Ursprung, Universitatea din Zürich

Dr. Leon Volovici, Universitatea Ebraica, Ierusalim

Semnatarii anti-ZIUA au beneficiat de sprijinul “antisemitilor”

(more…)

Ion Cristoiu si Eugenia Voda, acuzati de Radu Ioanid de la Muzeul Holocaustului si alti intelectuali evrei ca l-au promovat pe Capitanul Miscarii Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, la TVR. Vezi VIDEO si “Scrisoarea de protest”


O scrisoare de protest a fost trimisă preşedintelui TVR şi ambasadorilor la Bucureşti din SUA, Germania, Anglia, Israel şi Franţa faţă de o emisiune realizată de Eugenia Vodă şi difuzată pe TVR 1, şi unde ziaristul Ion Cristoiu l-a prezentat pe Corneliu Zelea Codreanu drept un lider de buna credinta care a luptat impotriva coruptiei. “Da, m-am indragostit de Zelea Codreanu”, a marturisit Ion Cristoiu, amintind si de marii intelectuali romani care au fost alaturi de Miscarea Legionara, cum ar fi Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ernest Bernea, Mihail Sebastian (evreu), Nichifor Crainic, Radu Gyr, Mircea Vulcanescu, Vintila Horia, Petre Tutea, si multi altii.

Istorici şi sociologi, printre care Dinu Adam, Radu Ioanid (Muzeul Holocaustului) şi Dorin Tudoran, dar şi mulţi reprezentanţi din comunitatea evreiască i-au acuzat pe cei doi de “neadevăruri istorice” care ignoră “caracterul fascist şi terorist” al Gărzii de Fier.

Semnatarii i-au cerut lui Alexandru Lăzescu (GDS), preşedintele-director general al Televiziunii Române, să se delimiteze de afirmaţiile făcute în timpul emisiunii respective, din 21 noiembrie.

Vă redăm integral scrisoarea mai jos:

Domnule Director,

Am aflat cu îngrijorare de difuzarea pe primul canal al Televiziunii Române a unei emisiuni realizate de dna Eugenia Vodă şi difuzate pe TVR 1 la data de 21 noiembrie 2010, în cadrul căreia jurnalistul Ion Cristoiu a făcut unele afirmaţii inacceptabile cu privire la “moralitatea” lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mişcării legionare din România, personaj pe care l-a prezentat ca
erou romantic.

Dorim să vă atragem atenţia că afirmaţii de genul celor făcute în cadrul acestei emisiuni sunt nu doar încercări de acreditare a unor neadevăruri istorice, ci şi ofense la adresa memoriei victimelor mişcării legionare din România. Dl. Ion Cristoiu, care se declară ca ziarist discipol al lui Nae Ionescu, ca şi gazda sa, dna Eugenia Vodă, ignoră caracterul fascist şi terorist al acestei grupări politice, contribuţia ei la pregătirea Holocaustului din România, responsabilitatea ei (şi a liderului ei) pentru asasinarea unor oameni nevinovaţi, între care şi personalităţi ale vieţii politice şi culturale româneşti din perioada interbelică. Difuzarea unei asemenea emisiuni nu poate crea decât confuzie şi derută în contextul politic şi economic actual.

Vă solicităm de aceea, domnule director, ca instituţia publică pe care o conduceţi să se delimiteze în mod ferm de afirmaţiile făcute în emisiunea amintită şi să sancţioneze pe cei care sunt răspunzători profesional pentru producerea şi difuzarea ei. Secvenţe edificatoare din această emisiune pot fi văzute la adresa https://www.youtube.com/watch?v=Ks0mqFIkycg.

Dinu Adam, scriitor; Gheorghe Câmpeanu; Vera Câmpeanu; Alexandru Florian, sociolog; Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog; Radu Ioanid, istoric; Maximilian Mario Katz, economist; Marius Lazăr, sociolog; Liviu Rotman, istoric; Michael Shafir, politolog; Dorin Tudoran, scriitor.

Lista pentru semnarea acestei scrisori a fost lăsată deschisă.

Scrisoarea a fost adresată şi lui Iulian Fota, Consilier pentru Securitate Naţională, precum şi ambasadorilor Mark Gitenstein, Ambasada Statelor Unite, Martin Fergus Harris, Ambasada Marii Britanii, Henri Paul, Ambasada Franţei, Andreas von Mettenheim, Ambasada Germaniei, Dan Ben-Eliezer, Ambasada Israel.

Semnalat de – Alexandru Cupola – Cotidianul

Vezi previziunile Roncea.ro – Ion Cristoiu isi declara admiratia sincera fata de Corneliu Zelea Codreanu, Capitanul Miscarii Legionare, cu riscul de a enerva si nationalistii, pentru portretul interpetabil, si kominternistii, pentru obiectivitatea istorica. VIDEO TVR

Lipsa de imaginatie in cazul “Cristoiu si evreii”. “Protestul celor 18″ pentru eliminarea ziaristilor Roncea, Munteanu, Alexe, Ciachir si Damian din presa, pe motiv de “instigare la crima”, “legionarism” si “discurs misticoid”


Ion Cristoiu isi declara admiratia sincera fata de Corneliu Zelea Codreanu, Capitanul Miscarii Legionare, cu riscul de a enerva si nationalistii, pentru portretul interpetabil, si kominternistii, pentru obiectivitatea istorica. VIDEO TVR

Martiri uitati: Grupul Legionar “HAIDUCII DOBROGEI”. Rezistenta armatã anticomunistã a legionarilor macedoneni din Muntii Babadagului, Dobrogea

Grupul rezistentei armate anticomuniste Haiducii Dobrogei: Randul de sus, de la stânga la dreapta: Nicolae Ciolacu, singurul supravietuitor al vitejilor Haiduci ai Dobrogei (autorul volumului “HAIDUCII DOBROGEI”, Colectia Omul Nou, Hallandale, 1995 – ulterior calugari sub numele de Nectarie, s-a dus la Domnul la 98 de ani); Dumitru Fudulea, din comuna Testemel, jud. Tulcea (împreunã cu fratele sãu Nicolae pun bazele rezistentei armate anticomuniste din Dobrogea: înfiinteazã “Haiducii Dobrogei”, mobilizeazã satele, le organizeazã si duc luptã fãrã seamãn împotriva comunismului. Dupã patru ani de înclestare cu Securitatea, sunt înconjurati de multã armatã în cazemata din pãdurile Basbunar, dupã patru ore de luptã Dumitru cade rãpus de o grenadã care explodeazã în cazematã si este sfârtecat. Nicolae este arestat si dus la Constanta, unde este condamnat la moarte si împuscat de un pluton de executie al Securitãtii la 28 Martie 1952); Iancu Ghiuvea, din comuna Gãlbiori, (si-a creat o unitate de haiduci cu Nicolae Hasoti, Iancu Beca, Stere Hapa si Iancu Cusu. Dupã ce au organizat rezistenta anticomunistã în mai multe sate, la sfârsitul lui 1949 au fost încercuiti de multã armatã M.A.I. In timpul luptei a cãzut cu arma în mânã Iancu Cusu. Ceilalti au fost arestati, condamnati la moarte si executati de un pluton al Securitãtii); Stere Hapa (a luat parte la rezistenta armatã a Legiunii împotriva lui Antonescu la 21 Ianuarie 1941, când este rãnit la un picior. In 1949 se înroleazã în Haiducii Dobrogei, în echipa lui Iancu Ghiuvea, participând la organizarea a zeci de sate în sistemul de rezistentã anticomunistã a fratilor Fudulea. A fost încercuit în comuna Gãlbiori, când a cãzut Iancu Cusu. Arestat împreunã cu ceilalti, este condamnat la moarte si executat de un pluton al Securitãtii)

Al doilea rand, de la stânga la dreapta: Cotan Mihai-Ionel, nãscut la 15 Februarie 1928, din Cailderea, Tulcea, este arestat la 25 Mai 1949. A evadat, fugind de sub escortã, reusind sã plece si cu o armã în mânã. Asediat la 9 Martie 1950 în “Grota Haiducilor” din pãdurea Baspânar, Tulcea, de la cota 332 Secar Bair, este condamnat la muncã silnicã pe viatã la numai 22 de ani. Moare la Gherla în urma torturilor la 13 Iunie 1952. Este cel mai mic din cei zece frati, dar un Hercule ca înfãtisare fizicã; a fost chinuit si omorît pentru inteligenta si cãile cu care a reusit sã-si protejeze camarazii în a cãror luptã s’a înrolat; Costea M. Costea (Student la Drept), este arestat de Securitatea din Timisoara, anchetat si bãtut de securista Vida pânã si-a dat duhul în beciurile Securitãtii; Gheorghe Turcu, din comuna Baia, satul Panduru. A reusit sã scape din ghearele Securitãtii si a stat ascuns 12 ani. In 1964 aflând de decretul de amnistiere, s’a prezentat la Securitatea din Constanta si a fost “pus în libertate”; Chirata C. Brandea, din comuna Lunca, judetul Tulcea. A fost gazdã a Haiducilor Legionari Dobrogeni. A fost descoperitã si arestatã de un grup de ofiteri securisti si multã armatã M.A.I. la 24 Octombrie 1951. La ea în casã au primit haiducii armele aduse de inginerul Gicu Andrei: o armã automatã de 32 de focuri cu sase încãrcãtoare, un pistol calibrul 9 (scurt), o ladã cu 260 cartuse.
Vezi si HAIDUCII ARMÂNJI Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei – istoria neştiută a rezistenţei anticomuniste dintre Dunăre şi Marea Neagră

Randul trei, de la stânga la dreapta: Nicolae Fudulea, conducãtorul rezistentei dobrogene (fratele lui D-tru Fudulea); Nicu Marin, din comuna Casamcea. A haiducit multi ani cu fratii Fudulea. La o operatiune de aprovizionare este încercuit de Securitate. Se retrage într’o casã apropiatã si deschide foc, declarând cã nu se predã. Reuseste sã reziste câteva ore de unul singur. Când securistii au auzit ultimul glont, au fortat usa si au intrat în casã unde i-au gãsit corpul neînsufletit. A avut o moarte de haiduc; Stere Alexe, din comuna Amurlia de Sus, dupã ce a haiducit cu fratii Fudulea mai mult timp, participând la organizarea rezistentei anticomuniste din multe sate, s’a retras într’o ascunzãtoare acasã. Este descoperit de Securitate, arestat, maltratat si chinuit pânã când îsi dã duhul în beciurile Securitãtii; Stere Grasu, din comuna Ciamurlia de Sus. La 9 Martie 1950 este descoperit în cazemata haiducilor din pãdurea Rasbunar si dupã patru ore de luptã a fost prins, condamnat la moarte de Tribunalul din Constanta si executat de un pluton al Securitãtii.

Numele haiducilor legionari dobrogeni împuscati de Securitatea bolsevic-comunistã:

(more…)

Ultimul secretar al lui Corneliu Zelea Codreanu, profesorul Duiliu Sfintescu, despre impostorul de la Puncte cardinale in haos, Razvan Codrescu, alias Adolf Vasile Marian, actual angajat la Editura Christiana si tutar al lui Dan Puric. DOC

Pentru restabilirea unui adevar.

In publicatia “Puncte Cardinale” (Mai 1993 pag. 14), citesc:

“Domnii Duiliu Sfintescu (Franta) si Simion Ghinea (Romania) sint cei carora le revine atit meritul cit si respunderea recentei aparitii a volumului “Din luptele tineretului roman” (1919 – 1939).”  Semneaza redactorul, cu unul din obisnuitele-i pseudonime (VAM, Adolf Vasilescu, Razvan Codrescu, Vasile Marian, etc. etc.).

Realitatea este insa diferita de versiunea redactorului. Iata, sumar, cum stau lucrurile.

Am conceput si alcatuit acest volum de texte alese, adresat tineretului roman de astazi, ca o datorie suprema si ultima a vietii mele fata de memoria Intemeietorului Miscarii Legionare, pentru cei doi ani – ultimii din viata sa – in care mi-a ingaduit sa ma aflu zi de zi in preajma lui. Am adus in Romania textul pregatit si filmele necesare pentru imprimarea a 13.000 exemplare, precum si suma de bani necesara, stransu cu stradanie si mari sacrificii. Neputand insa ramane in tara decat pentru perioada foarte scurte, pentru buna desfasurare a publicarii am dat o procura si am lasat si suma d ebani necesara. Precizam insa ca cele 13.000 exemplare urmau sa-mi fie puse la dispozitie ca un bun care imi apartinea, pentru a le da destinatia pe care eu o socoteam conforma scopului actiunii mele. Era dreptul meu!

Profitand de absenta mea si de un concurs de imprejurari exceptional, grupul D-lui Ghinea a pus stapanire pe intregul stoc de carti, care-mi apartinea de drept, si nesocotind faptul ca aici era vorba de un act cu desinteresat si nu de o afacere cu caracter comercial, a lansat o difuzare nedorita de mine, la un pret de vanzare marit arbitrar de la 600 (pret initial simbolic) la 1000 si 1500 de lei, realizand astfel un beneficiu considerabil. Pe truda mea, pe banii mei si impotriva vointei mele.

Cu mari greutati, cu noi cheltuieli si cu o zbatere greu de suportat la varsta mea, am izbutit sa recuperez o parte din volume dar actiunea pe care o proiectasem a fost zadarnicita.

Restul articolului n’ar fi meritat nici un raspuns, redactorul respectiv fiind binecunoscut cititorilor sai, pentru suficienta si ifosul cu care abordeaza chestiuni asupra carora nu are nici competenta si nici cunostintele necesare. In cazul de fata, a gasit sa critice lipsa unui pretins “profesionalism”, fara sa fi priceput esentialul: spiritul in care a fost conceput si realizat textul acestui volum. Si in acelasi numar (pag. 16) se deda la o sumedenie de adjective lipsite de cuvinta, cu care vrea sa batjocoreasca generatia mea, pe care se dovedeste incapabil sa o inteleaga si sa o respecte. Pentru a ajunge numarul urmator (Iunie 1993, pag. 14), fireste, la unison cu Gazeta de Vest, data fiind provenienta comuna a subsidiilor.

Duiliu Sfintescu

Iulie, 1993

Foto sus: Doamna Elena Codreanu, la aniversarea a 90 de ani, sarbatorita de profesorul Duiliu Sfintescu, 2 decembrie 1992 – Colectia personala VR
Foto dreapta: Profesorul Duiliu Sfintescu la conferirea titlului de Doctor Honoris Causa la Institutul de Constructii Bucuresti (Universitatea Tehnica), 7 noiembrie 1992 – Foto VR
Foto stanga: Agentul Adolf Vasile Marian Crivat Razvan Codrescu
Scurta Biografie a Profesorului Duiliu Sfintescu
Articol din publicatia Miscarea despre Profesorul Duiliu Sfintescu
Text omagial publicat de Dl Ion Papuc la moartea lui Duiliu Sfintescu:
Duiliu Sfintescu – Text omagial post-mortem

Tatal lui Tudor Gheorghe, fostul detinut politic Ilie Tudor – numit in vreme “copilul lui Codreanu” -, si-a lansat cartea “Un an langa Capitan” – Amintiri din timpul Miscarii Legionara a lui Corneliu Zelea Codreanu


Cuvantul Libertatii: Carte cu valoare de document istoric, lansată de Ilie Tudor

„Un an lângă căpitan – amintiri sfinte din lumea legionară” este titlul volumului pe care Ilie Tudor (nimeni altul decât tatăl maestrului Tudor Gheorghe) şi-l lansează astăzi, ora 18.00, în Salonul Medieval al Casei de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova. Organizatori ai manifestării sunt instituţia-gazdă, Federaţia Română a Foştilor Deţinuţi Politici şi Luptători Anticomunişti şi Fundaţia „Buna Vestire”.

Ilie Tudor s-a născut la 3 martie 1923, în comuna doljeană Podari. În 1937 a luat contact cu Mişcarea Legionară; a fost unul din cei 70 de copii necăjiţi luaţi din satele Olteniei şi crescuţi, la iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, la sediul legionar din strada „Gutenberg”, din Bucureşti, cu scopul de a studia Comerţul. A cunoscut personalităţi precum Corneliu Codreanu, Ion Banea, Nicolae Totu, generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, Bănică Dobre, Nicoleta Nicolescu sau Gh. Clime. A plătit, asemenea a sute de mii de români, apartenenţa sa la această lume, cu ani grei de temniţă, între 1958 şi 1964 trecând, pe rând, prin închisori din Craiova, Gherla, Aiud şi prin Colonia de muncă Salcia.

A cunoscut personalităţi ca poetul Radu Demetrescu Gyr, prinţul Alexandru Ghica, părintele profesor Dumitru Staniloae, Nichifor Crainic, Petre Ţuţea, Vasile Militaru ş.a. Ca răsplată a activităţii sale literare, dar şi a jertfei pe care a depus-o în temniţele comuniste, poetul, scriitorul şi cântăreţul din Podarii Craiovei a primit din mâna patriarhului Teoctist, ca distincţie, Crucea Patriarhală pentru mireni. Până în prezent, Ilie Tudor a mai publicat volumul de însemnări din temniţele comuniste „De sub tăvălug” (2003), volumul de poezii „Cuvinte răstignite” (2003), „Mlaştina deznădejdii” (2006) şi cărticica de versuri „Gânduri din strana bisericii” (2007).
MAGDA BRATU

Seara de 8 octombrie 2010 va ramane in memoria craiovenilor ca una de neuitat

La varsta de 87 de ani, fostul detinut politic Ilie Tudor, tatal artistului Tudor Gheorghe, si-a prezentat cartea de amintiri in fata publicului craiovean, in cadrul unei manifestari organizate de Fundatia “Buna Vestire” si Federatia Romana a Fostilor Detinuti Politici Luptatori Anticomunisti, in Sala Medievala a Casei de Cultura “Traian Demetrescu” din Craiova.

Condamnat, in anii 1950, de regimul comunist, la 22 de ani de munca silnica – din care a executat 6, pana la amnistia generala din 1964 – Ilie Tudor a fost unul din cei 70 de copii saraci luati din satele Olteniei si crescuti, la iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, la sediul legionar din strada Gutenberg, din Bucuresti, cu scopul de a studia Comertul, în perspectiva mai lunga a realizarii unor structuri economice cu ajutorul carora, legionarii doreau sa elimine dominanta elementelor alogene din acest sector, nu prin violenta, ci prin concurenta.

Dl. Ilie Tudor a prezentat publicului imaginea lui Corneliu Codreanu – asa cum a putut-o percepe, desigur, un adolescent, in cele aproape 12 luni traite la sediul legionar -, temperamentul acelui om, trairile lui in anumite momente, dar si fascinatia – inexplicabila inca – exercitata asupra unor mase impresionante de oameni.

(more…)

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova