Privelistea de la fereastra, in asteptarea telefonului
De unde a fost luat de baietii lui Serghei Prihodko
Imediat dupa ce presedintele Mihai Ghimpu a decretat, la exact 70 de ani de la monstruoasa invazie sovietica, ziua de 28 iunie drept zi a ocupatiei bolsevice asupra Basarabiei, si imediat dupa ce premierul Vladimir Filat l-a insultat in direct pentru aceasta, la Moldova 1, “starul” politicii moldo-mogulesti si-a luat familia, in plina saptamana, o zi de marti, 29 iunie, si s-a urcat in primul avion de Moscova, pentru “o vizita privata”. Ajuns aici, a tras la hotelul de lux Ritz Carlton, unde apartamentul l-a costat, pentru o singura zi, cat sase salarii medii ale unui contribuabil “moldovean” de rand: 14, 684 lei (vezi foto mai jos). De altfel, populistul de la Chisinau este si posesorul celei mai scumpe masini a unui demnitar din Republica Moldova, potrivit unei anchete a Centrului de Investigatii Jurnalistice.
Troika Filat-Lupu-Pasat in lupta cu miliardarul Stati, cel acuzat de Voronin ca ar fi finantat miscarea anticomunista de la 7 aprilie
Potrivit informatiile noastre, Vladimir Filat a fost chemat de urgenta la raport de aghiotantii lui Vladimir Putin, dupa ce Mihai Ghimpu a semnat decretul privind ziua de 28 iunie 1940 si a comemorat victimelor comunismului bolsevic, situatie care a provocat o reactie dura a Dumei de Stat. Jocurile de la Chisinau si Moscova par sa-i impinga in fata pentru alegerile prezidentiale de la sfarsitul acestui an pe Filat, avatarul lui Diacov, sustinut si de mogulii filo-rusi de la Bucuresti dar si un preferat al lui Putin si al aripii noi a KGB, pe Lupu, pupilul lui Voronin, simpatizat de Medvedev si pe Pasat, fostul sef al Securitatii, care, impreuna cu Mitropolitul moscovit Vladimir, vor servi drept iepuri pentru alesul final. Acesta, oricare va fi el, va trebui insa se se confrunte cu un veritabil adversar: Anatol Stati, cel care chiar ieri l-a luat de guler pe tartorul comunistilor, Vladimir Voronin. Miliardarul cu tendinte anticomuniste, care prefera si aerul tare de la Breaza dar si pe cel al Londrei, pare din ce in ce mai hotarat sa intre in cursa prezidentiala. De altfel, potrivit unor alte surse, chiar la Londra s-a aflat saptamana aceasta, tocmai pentru a perfecta lansarea sa in campania prezidentiala. Alianta Stati-Ghimpu ar putea scoate Moldova din centrifuga Moscovei si produce schimbarea la fata mult asteptata a Basarabiei.
Regele Mihai si sotul fiicei sale mai mari, Radu Duda, vor participa la parada de la Moscova pe 9 mai, a confirmat si pentru HotNews.ro directorul Casei Regale, Ion Tuca. Anuntul a fost facut initial de liderul moldovean al AMN, Serafim Urechean, care, citat de StireaZilei.md, argumenta ca presedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, ar trebui sa fie prezent si el la aceasta parada, la care si-au anuntat participarea mai multi sefi de stat din Europa si personalitati istorice. Interesant ca anuntul lui Serafim Urechean, fost preferat al lui Adrian Nastase, a fost facut in aceeasi zi in care Mihai Ghimpu se afla in Romania la invitatia lui Traian Basescu.
Mihai I de Hohenzollern si ginerele său Radu Duda vor participa la parada de 9 mai de la Moscova, potrivit si unei declaraţii a secretarului general al Casei Regale, Constanta Iorga pentru www.ziuaveche.ro. Potrivit sursei citate, invitatia a venit din partea presedintelui Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, prin intermediul ambasadorului Ciurilin de la Bucuresti. Detalii suplimentare legate de aceasta vizita vor fi furnizate presei intr-un comunicat, la momentul potrivit, a mai precizat Constanta Iorga pentru www.ziuaveche.ro. “La parada (n.red. – Ziua Victoriei, 9 mai, Moscova) va participa si fostul suveran Mihai I, si sefi de state europene.
O bucurie urmată de o tragedie: Înfrângerea lui Hitler şi victoria comunismului asupra Europei de Est
Federaţia Rusă serbează în data de 9 mai victoria Armatei Roşii împotriva forţelor militare ale lui Adolf Hitler, moment care a marcat capitularea Germaniei şi finalul Celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. Republica Moldova a fost invitată să participe cu militari la parada militară care va avea loc la Moscova, însă preşedintele interimar Mihai Ghimpu a refuzat, motivându-se ziariştilor: „Cunosteti care este situatia la noi in armata nationala ? N-o cunosteti, nici nu vreau sa va spun ca la noi, in urma guvernarii comuniste, tot sta pe burta: si economia, si armata si toate institutiile”.
Pentru multe state din fostul bloc sovietic sau din sfera de influenţă comunistă din timpul Războiului Rece, victoria Armatei Roşii a însemnat atât învingerea Germaniei naziste, dar şi începutul a jumătate de veac de dictatură sovietică, plătită cu sute de mii de morţi şi deportaţi, dar şi cu o economie nefuncţională şi o instabilitate politică şi democratică.
Un Grup Facebook anunta pentru azi: Marţi, 27 aprilie, la ora 17.00 veniţi să ne apărăm demnitatea naţională în scuarul de lângă monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, protestând împotriva participării soldaţilor moldoveni la parada de 9 mai din Moscova! Este inacceptabil ca soldaţii noştri să mărşăluiască alături de o armată care, în alte uniforme, ne-a cotropit pământurile, ne-a împuşcat şi deportat bunicii sau părinţii! Aceeaşi armată a tras în soldaţii nostri în timpul conflictului de pe Nistru şi tot ea ocupă până în prezent Transnistria, încălcând în mod flagrant integritatea teritorială a statului nostru! Noi nu vom celebra o victorie străină şi nu vom renunţa la demnitate! Cerem politicienilor să nu ne umilească ţara şi să anuleze participarea soldaţilor moldoveni la parada de 9 mai!
UPDATE: Domnul colonel Anatol Caraman, preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război ’92 Tiras-Tighina, şi-a anunţat prezenţa la protestul nostru. Caraman ne-a asigurat de susţinerea veteranilor din 92 şi ca va fi alături de noi să protestăm împotriva participării soldaţilor şi politicienilor moldoveni la parada de 9 mai din Moscova! Nu uita: azi, la 17.00, lângă monumentul lui Ştefan cel Mare!
Secventa video de mai sus te lasa aproape fara comentarii. Ce sa mai zici?! Mi-am amintit ca in urma cu trei ani l-am inscris pe Cioroianu in filmul din care este extras cliseului de mai sus. Redau mai jos un editorial aparut in 2007 in defuncta Ziua (nu fara reprosurile lui Sorin Rosca Stanescu fata de anumite remarci legate de mafiotul Mark Rich), care il caracterizeaza si azi pe acest personaj lamentabil, un produs din seria lui Plesu gen Mandruta 1.0 sau Turcescu 2.0. Cu o mica corectie, fata de cele de atunci. Mihai Razvan Ungureanu promite mai multe…
Esecul cooperativei antiromanesti – Crescatoria de papagali
Comentariile neavizate ale sefului diplomatiei romane au fost privite drept o trecere a Romaniei cu arme si bagaje in tabara satelitilor Federatiei Ruse.
Domnul ministru de Externe al Romaniei Adrian Mihai Cioroianu s-a facut remarcat in mod deosebit pe plan international in timpul conferintei de presa sustinuta impreuna cu sefa Departamentului de Stat al SUA, Condoleezza Rice. “Da”, “da, da, desigur”, “bineinteles” si “va multumesc foarte mult” au fost onomatopeele reproduse de Cioroianu parca dupa o alta pasare, exotica, de talie medie sau mica, cu cioc incovoiat si cu penaj viu colorat. Ce este important, oricum, este ca a fost remarcat. Drept un yesman desavarsit. Aceasta merita insa Romania?
Cioroianu a reprezentat inca de la numirea sa drept cea mai proasta alegere pentru politica externa a Romaniei. Din mai multe motive. Primul, pentru faptul ca a fost si este contestat de presedintele Traian Basescu, in conditiile in care intre conducerea MAE si seful statului trebuie sa existe o coeziune care merge pana la simbioza, pentru a se promova coerent, pe plan international, linia diplomatiei Romaniei. Premierul Calin Popescu Tariceanu s-a ambitionat si Adrian Mihai Cioroianu i-a succedat lui Mihai Razvan Ungureanu. Or, la prima iesire europeana a lui Basescu de dupa Referendum – reuniunea la nivel inalt a tarilor central-europene de la Brno, Cehia – presedintia a transmis MAE ca domnul Cioroianu nu este admis in avionul delegatiei oficiale. Relatia inexistenta intre cei doi vectori ai diplomatiei afecteaza asadar Romania.
Apoi, ministrul roman de Externe a tulburat din prima apele Prutului si ale Nistrului si tarile preocupate de zona Transnistriei, in special Statele Unite, care fac presiuni pentru eliminarea trupelor rusesti din zona. Printr-o exprimare ambigua el si-a aratat ingrijorarea fata de o eventuala retragere a militarilor rusi din Republica Moldova. Comentariile neavizate ale sefului diplomatiei romane au fost privite drept o trecere a Romaniei cu arme si bagaje in tabara satelitilor Federatiei Ruse. Apoi, Cioroianu a ales, precum pe vremurile Tratatului de la Varsovia, ca prima intalnire bilaterala sa fie cu ministrul de Externe al Rusiei, experimentatul Serghei Lavrov. Care l-a facut sa repete, tot ca acea pasare viu colorata despre care v-am mai spus, ca Romania ar avea nevoie de o relatie “profitabila” cu Rusia. Adevarul, va dati seama, este total pe dos.
La scurt timp dupa ce Lavrov l-a mangaiat pe frunte, din prostia aparatului directiei de comunicare a ministerului s-a aflat ca secretarul american de Stat, Condoleezza Rice, refuzase solicitarea lui Cioroianu pentru o intalnire bilaterala la reuniunea ministrilor de externe ai tarilor NATO, de la Oslo.
Din nefericire, toate iesirile ciudate ale lui Cioroianu par sa aiba legatura cu o linie politica prestabilita deja. In favoarea Rusiei. Actiunile desfasurate din sediul MAE in defavoarea Romaniei nu sunt de ieri de azi. Daca in cazul lui Cioroianu, aceastea sunt stravezii, dintr-o inabilitate de amator, in cazul predecesorului sau acestea au fost destul de bine mascate. Adrian Mihai Cioroianu nu are insa numai patronimul in comun cu Razvan Mihai Ungureanu. Ambii reprezinta, inainte de vreo forta politica (Ungureanu a devenit membru PNL cu o zi inaintea numirii sale), produse ale unei retele bine infipte in toate sferele importante ale statului. Putina lume stie ca, pe langa functia de conducere din cadrul Fundatiei Soros, Ungureanu a fost atat bursier al Colegiului Noua Europa patronat de Andrei Plesu cat si al lui Marc Rich, cunoscut drept infractor de talie mondiala si inventator al oligarhilor rusi Oleg Deripaska si Igor Ziuzin. Cioroianu a fost atins si el cu ceva fonduri ale Soros, fiind bursier si scrib dilematic al Colegiului si Trustului lui Plesu, dar si membru al Grupului pentru Dialog Social. Ca si mentorul sau, de altfel, cunoscut drept, curios!, si ca oficial in toate guvernele Romaniei, de la Iliescu-KGB pana astazi. In esenta, cele doua pseudo-mandate ale ungro-cioroienilor, dovedesc cred eu, cu prisosinta, esecul cooperativei antiromanesti.
Dupa Romania libera si EvZ si-a schimbat fata, cel putin pe internet. Un site mult mai aerisit si, dupa parerea mea, mai usor de citit decat cel al RL, parte a unei “rebranduiri” care ar fi costat 2, 5 milioane de euro (chiar asa? – si cum vor scoate banii astia?). Cu ocazia schimbarii am gasit pe EvZ o dezbatere pe care o scapasem: “Rămâne România fără presa scrisă?”. Intre timp, de la data scrierii articolului, chiar a ramas fara o mare parte. Redau mai jos analiza EvZ cu mentiunea ca de atunci Ziua si Gardianul au disparut definitiv, inclusiv de pe net, o decizie care ne demonstreaza inca o data ca patronii defunctelor publicatii si ai Trustului Realitatea – Catavencu, adevaratii papusari din umbra ai marionetei Sorin Ovidiu Vintu, au fost si sunt de fapt oamenii Serviciului Federal de Securitate al Rusiei.
Dezbaterea EvZ:
După ce, pe 23 decembrie, ziarele “Cotidianul” şi “Business Standard” au publicat ultimele numere, ieri, reprezentanţii altor două cotidiene au anunţat că vor suspenda publicarea: “Ziua” şi “Gardianul”.
Zeci de jurnalişti au intrat, astfel, în statisticile de început de an a şomajului din România, despre care chiar ei au informat cititorii. Tentinţa de scădere de profitabilităţii ediţiilor printate a început să se observe de anul trecut, când redacţiile mai multor ziare au luat decizia să scadă tirajul.
Vânzările ziarelor din România au simţit, astfel, o scădere, ale cărei implicaţii s-au regăsit în diferite măsuri manageriale de a depăşi momentul de criză. Cea mai frecventă a fost reducerea angajaţilor, scăderea tirajului şi concentrarea pe ediţiile online, însă unele dintre ele nu au avut altă alternativă decât încetarea activităţii în tipografii.
Care ziare mai sunt în pericol, în opinia dumneavoastră? Criza a pus şi presa la zid
Noul presedinte al PSD, Victor Ponta, se intreaba, intemeiat, cum de s-a golit visteria PSD pe perioada mandatului lui Mircea Geoana si vrea sa-i verifice cheltuielile acestuia din ultimii cinci ani (unde-am mai auzit asta: “ce-ati facut in ultimii cinci ani?” 🙂 ). M-am gandit sa-i dau o mana de ajutor; o pista, cum se zice. Una dintre locatiile in care ar trebui sa caute ar fi, de exemplu… Liban. De ce spun asta? Pe baza documentului de mai jos care ne releva o situatie contradictorie. In august anul trecut, mai precis pe 21 august, presedintele Senatului, Mircea Geoana, a efectuat o vizita de lucru in Liban. Conform stirilor de la vremea respectiva, citez de pe portalul Ziare.com, “Presedintele Senatului Mircea Geoanaa efectuat o vizita in Liban, unde s-a intalnit cu presedintele libanez Michel Sleiman si cu premierul Fouad Siniora. Oficialii celor doua state au discutat despre intarirea relatiilor dintre Camera de Comert din Liban si Camera de Comert din Romania, precum si despre stabilirea unei reglementari a acordarii vizelor pentru oamenii de afaceri libanezi, arata un comunicat PSD, remis Ziare.com. Una dintre propuneri ar viza garantarea de catre Camera de Comert din Liban in fata statului roman pentru investitorii care vor sa vina in Romania”.
Deci, clar, rezulta ca Geoana ar fi fost in Liban in calitatea sa de presedinte al Senatului si vicepresedinte al CSAT, ce era pe-atunci. Cu toate acestea, documentul intern pe care il prezint mai jos arata ca, de fapt, Geoana s-a deplasat la Beirut, ca si la Moscova, pe banii sai (ma rog, ai PSD), si nu pe cei ai Senatului. De ce? Voi reveni. 🙂 Sursa Foto Geoana la Beirut:Ana Maria Luca Blog – Doi Ani in Liban
Agenda publica a campaniei electorale a luat un curs cu totul aparte. Ies la iveala combinatii al nivel inalt dintre cele mai toxice care evidentiaza miza enorma a acestei campanii pentru scaunul prezidential al Romaniei. Redam mai jos o parte din materialul primit la redactie, in care numele partenerului lui Mircea Geoana, ofiterul GRU Boris Golovin apare subliniat.
Cu ochii pe industria de maşini
Politica de monopol dezvoltată de Deripaska şi Rich se reflectă şi în Romånia. Tentativa lui Deripaska de a prelua în bloc industria autohtonă de aluminiu este continuată de proiectul preluării uzinei Daewoo de la Craiova, cu concursul direct şi interesat al guvernului Tăriceanu. Deripaska vånează ALRO Slatina, Alprom Slatina şi Alum Tulcea, toate privatizate de guvernul Năstase în favoarea grupului Marco, înfiinţat de Marc Rich şi preluat de magnatul Vitali Machitski. Negocierile dintre acesta din urmă şi Oleg Deripaska sunt mai vechi. Înainte să lucreze pentru Vitali Machitski, Alexander Krasner a fost director executiv al firmei Marc Rich Investments Ltd. Grupul OAO Mechel, cotat la Bursa din New York, a adunat toate combinatele metalurgice controlate de Ziuzin. Printre acestea se numără şi COS Tårgovişte, şi Industria Sårmei Cåmpia Turzii SA, privatizate cu scandal (Cosmin Guşă a fost direct implicat) în timpul guvernării PSD, dar şi o întreprindere croată, alta bulgară, plus două ruseşti. Combinatele romåneşti au fost cumpărate prin intermediarul Conares Trading, care a operat pånă de curånd în numele grupului Mechel. Casa de comerţ a oligarhului rus, Mechel International Holdings AG, a fost înregistrată tot în Zug, la aceeaşi adresă cu Conares. Reprezentantul din Romånia al lui Ziuzin, Boris Golovin, este atåt promotorul intereselor lui Deripaska în ţara noastră, cåt şi al TVEL Corporation, mare corporaţie rusă de stat în domeniul nuclear. Golovin, născut în Republica Moldova, a fost ofiţer al trupelor speciale din cadrul GRU, a luptat în Afganistan, ştie bine limba romånă şi este implicat mai toate afacerile cu energie – şi nu numai – din Romånia. Conexiunile de afaceri ale lui Boris Golovin includ moguli ai energiei cum ar fi Nicolae Bogdan Buzăianu, dar şi o serie de personaje provenite din SRI sau din serviciile de informaţii israeliene. Printre legăturile sale se numără Horia Constantin Bejan, fost director de relaţii internaţionale în Ministerul Industriilor. Acesta este partener tradiţional al lui Boris Golovin şi, indirect, al lui Nicolae Bogdan Buzăianu. Cåt timp a fost în funcţie a făcut afaceri cu controversatul Constantin Iavorski, fostul angajat al lui Roman Abramovici. Vladimir Soare, ofiţer acoperit, a fost, pe rånd, viceguvernator BNR, preşedinte al Bancorex şi preşedinte al grupului Gelsor, patronat de Sorin Ovidiu Vîntu. A făcut studiul de fezabilitate pentru o afacere de anvergură iniţiată la UCM Reşiţa, de Boris Golovin şi Nicolae Bogdan Buzăianu. În acest „business“ are interese şi Oleg Deripaska. Corneliu Păltånea. Fost şef al unităţii prahovene a SRI. A fost arestat în dosarul furtului de combustibil de la rafinăria ploieşteană Astra Romånă. Este asociat cu grupul de la Centrul de Afaceri Romåno-Rus (CARR), înfiinţat de foştii ofiţeri GRU (serviciul de spionaj al Armatei Roşii) monitorizaţi pentru spălare de bani şi pentru devalizarea Nova Bank. Păltånea a lucrat şi pentru fraţii Pileri, doi afacerişti italieni cercetaţi penal în Palermo pentru apartenenţa la Mafia. Unul dintre cei doi fraţi a fost ofiţer de informaţii militare.
GRU şi legăturile „româneşti“
Anatoli Patron. Fost ofiţer GRU şi partener cu Boris Golovin. Preşedinte al Nova Bank şi considerat iniţiatorul operaţiunii de decapitalizare a acesteia. Constantin Samson. L-a urmat pe Iuri Ustinov la şefia CARR. A fost partener de afaceri cu soţia lui Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului. Este cercetat penal de Parchet pentru fraude fiscale, dar dosarele sunt tergiversate. A devalizat întreprinderea de stat Postavul Azuga, pe terenurile căreia înalţă un complex turistic de lux. În afacere este asociat cu un magnat rus, stabilit în America. Mircea Popa. În vremea lui Ceauşescu, a fost cercetat de Securitate, fiind bănuit că este agent KGB. Mircea Popa a condus Agenţia de Presă „Rusia la Zi“, controlată de un off-shore din Insulele Virgine Britanice, reprezentat la noi de un cetăţean moldovean, Vitalie Dobåndă, conectat la afacerile lui Sorin Ovidiu Vîntu. „Rusia la Zi“ era sponsorizată de Mechel. În perioada PSD, Mircea Popa a fost consilierul politic al lui Cozmin Guşă, care s-a remarcat în peisajul public prin discursurile sale proruse. Guşă are vilă la Cornu, pe aceeaşi proprietate cu Horia Bejan, omul lui Boris Golovin. Yacov Goldovsky, omul lui Cernoi, îi reprezintă interesele în Rafo, pe care Goldovsky o controlează, acum, prin compania Petrochemical Holding, cu sediul în Austria. Marin Anton este omul care apare în toată odiseea Rafo, entitate pe care a condus-o, prin firma sa de management, împreună cu alţi directori proveniţi de la Tofan Group. Mecanismul stingerii datoriei: Termoelectrica SA (de care aparţine CET Mintia) ia în primire utilajele ruseşti, apoi virează, eşalonat, contravaloarea acestora la bugetul de stat. Planul a eşuat însă parţial. În 2003, ruşii au scăpat de datorie, dar echipamentele furnizate de ei zac de ani buni în curtea termocentralei din Deva. Nefolosite şi cu garanţia expirată. Victor Vaida, directorul general al CET Mintia din acea vreme, sucursală a Termoelectrica Bucureşti, pe atunci, a devenit director tehnic al termocentralei. Fost lider al PSD Hunedoara, a fost ajutat pe linie politică să căpuşeze CET Mintia, prin firma soţiei lui. Prin Global s-au livrat echipamentele energetice pentru CET Mintia, valorånd peste 20 de milioane de dolari. Kremlinul are interese directe în firmă: sediul social este în Bucureşti, Piaţa Charles de Gaulle, chiar în clădirea fostei misiuni comerciale sovietice din Romånia. Impozantul imobil aparţinea, de fapt, preşedinţiei Rusiei. Unul dintre „pionii“ lui Golovin&Ziomar e Horia Bejan, fost director în Ministerul Industriilor. Din anii ‘80 pånă în 2001, Bejan a fost adjunct al direcţiei generale de comerţ exterior. Era în funcţie în 2000, cånd guvernul a emis ordonanţa de modernizare a CET. Tot atunci, era acţionar minoritar în Global. Legăturile lui Bejan în spaţiul fostei URSS datează din anii ‘80, cånd acesta a gestionat participarea romånească la construcţia combinatului ucrainean de la Krivoi Rog. În timp ce activa în minister, Horia Bejan a fost asociat în afaceri şi cu Constantin Iavorski – fost angajat al oligarhului rus, Roman Abramovici, şi fost ministru al energiei în Republica Moldova. Ofiţer KGB la origine, Iavorski a monopolizat ani la rånd furnizarea de combustibili energetici (cărbune şi păcură) către termocentralele romåneşti, angajånd la firmele sale foşti ofiţeri SRI. Tot tranzacţiile cu cărbune i-au adus faţă-n faţă pe Bejan şi Golovin. Societatea primului (Putna SA) a intermediat importurile de cărbune făcute de compania Infinity, a fostului ofiţer GRU. Pe långă Global, Horia Bejan mai este asociat cu Golovin şi în alte afaceri cu iz rusesc. M.T.Il. Projects&Systems Ltd, a doua firmă din consorţiul desemnat în 2000 să retehnologizeze CET Mintia, este un off-shore din Cipru. În jurul căsuţei poştale s-a dezvoltat grupul de afaceri al israeliencei Tonya Halpern, implicată în scandalul privatizării Hotelului Bucureşti. Tonya Halpern şi defunctul ei soţ, Moshe, proveneau din structurile AMAN – serviciul de spionaj al armatei israeliene. Aliatul în afaceri al Tonyei Halpern a fost Constantin Iavorski, alături de care a cartelizat licitaţiile de furnizare a cărbunelui către termocentralele romåneşti. Al treilea membru al consorţiului era Babcock Borsig Power (BBP) – Austrian Energy. Din 1999, VA-Tech deţinea 10 la sută din colosul german BBP (care preluase „Austrian Energy“, divizie a VA-Tech). În 2000, aceeaşi VA-Tech controla VA Tech Hydro, firmă implicată în scandalul retehnologizării Porţilor de Fier I şi II. Aşadar, entităţile VA-Tech primeau contracte avantajoase, fără licitaţie, de la statul romån. Firma era reprezentată în Romånia de Nicolae Bogdan Buzăianu – fondatorul Energy Holdings şi prietenul lui Boris Golovin. Contractul de consultanţă juridică pentru modernizarea CET Mintia a revenit atunci tocmai casei de avocatură „Boştină&Asociaţii“, partenerul tradiţional al lui Buzăianu. BBP a dat faliment în 2002, fiind preluată de japonezii de la Hitachi. Boris Golovin, care deţine în Bucureşti şi Romcar Russian Buses, este cel care tranzacţionează pentru Ziuzin achiziţionarea unei termocentrale din Giurgiu, Uzina Termoelectrica SA, care aparţine de consiliul judeţean. Aceasta ar crea o sursă de energie pentru întreprinderile colosului rus Mechel, al cărui proprietar e Ziuzin. Firma lui Golovin îşi are sediul chiar în casa lui Nicolae Bogdan Buzăianu din zona Piaţa Aviatorilor. Magnatul pentru care lucrează acesta, Ziuzin controlează mineritul de cărbune, producţia de oţel şi energie, vrea să controleze şi producţia de energie electrică pentru întreprinderile sale şi să obţină controlul total al preţurilor. Procedurile de privatizare la Giurgiu au fost iniţiate, cel puţin pe hârtie, în urmă cu exact doi ani. Uzina face parte din grupul celor 34 de întreprinderi de stat ale căror datorii urmează să fie şterse, conform unei ordonanţe de urgenţă a cabinetului Tăriceanu. ANAF îşi propusese, la finele lui 2006, să execute silit termocentrala, însă a suspendat procesul pentru ca populaţia să nu rămånă fără căldură. Datoriile depăşeau zece milioane de euro. Pentru Conares Trading, a prestat şi societatea de avocatură „Anastasescu“, care a reprezentat juridic în Romånia firma lui Igor Ziuzin. Patroana, Marieta Anastasescu, este avocata firmelor înfiinţate de Alexandru Bittner şi este vecina lui Adrian Năstase în blocul de pe Zambaccian. Ea a fost avocata celebrei „mătuşi Tamara“, pe care Bittner o consilia în afaceri. Conexiunile lui Alexandru Bittner conduc tot spre oligarhii ruşi. Primul indiciu se reflectă în Mastertrade Ltd., o firmă din Marea Britanie care deţine acţiuni în societăţile înfiinţate de Bittner la noi. La un an după vizita lui Băsescu la Moscova, în august 2006, guvernul Tăriceanu emite o ordonanţă de guvern prin care modifică actul normativ al cabinetului Isărescu. Retehnologizarea Electrocentralei Deva SA (numele actual al CET Mintia) urma să intre în linie dreaptă. Potrivit unei ordonanţe a guvernului Tăriceanu, termocentrala urma să contracteze un credit în valoare de 67,9 milioane de euro pentru asigurarea parţială a resurselor financiare necesare reabilitării Grupului 1, urmånd să aibă loc şi încredinţarea contractului de modernizare. Valoarea totală a acestuia e estimată la aproximativ 100 milioane de euro. Practic, ruşii sunt favorizaţi de un cerc vicios. Au lichidat datoria URSS prin echipamente, dar tot ei mizează în continuare că vor cåştiga bani din punerea lor în funcţiune. În condiţiile în care utilajele au garanţia expirată, este uzual ca numai firmele producătoare (LMZ şi ZiO Podolsk) să emită alta nouă. Globalul a cåştigat licitaţia de furnizare de cărbune la Iaşi, Suceava şi Deva. Cărbunele e din Rusia, adus de fostul ofiţer GRU, Boris Golovin. Contractele de la Iaşi şi Suceava valorează împreună 10,2 milioane de dolari.
Machitski-Deripaska-Cernoi
„Oleg Deripaska a primit sarcina de la preşedintele Rusiei să revigoreze industria automobilelor ruseşti“, spune Boris Golovin. În Romånia, interesele oligarhului se leagă de Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa, deţinută de oamenii mogulului energiei, Nicolae Bogdan Buzăianu. Acesta are legături mai vechi cu afaceriştii din spaţiul ex-sovietic, cum ar fi asocierea sa cu Constantin Iavorski, fost angajat al lui Roman Abramovici. Compania lui Deripaska, GAZ Ruskii Autobus, e un gigant rus care a cumpărat Gaz Volga, fabrica de pe vremea URSS. Autobuzele sunt produse la Reşiţa, iar piaţa vizată e cea internă. Caroseria se face în Rusia, licenţele sunt cumpărate de la grupul lui Deripaska. Producătorul e firma Robus, controlată de UCM Reşiţa. Golovin deţine un procent foarte mic în Robus, în schimb, controlează Romcar Russian Buses SA, casa de comerţ pentru acest proiect. Printre acţionarii şi administratorii Romcar îi regăsim pe Horia Bejan (fostul director din Ministerul Industriilor), Vlad Soare (fost preşedinte Bancorex şi al grupului Gelsor, al lui Sorin Ovidiu Vîntu) şi Corneliu Rosu, fost candidat al PNG la Primăria Capitalei. Soare, administrator al firmei, i-a făcut lui Golovin planul de afaceri. UCM Reşiţa, privatizată la sfårşitul anului 2003, a fost ofertată de Firma INET AG din Elveţia, în consorţiu cu asociaţia salariaţilor. INET AG avea însă ca obiect de activitate „deţinerea de acţiuni la alte întreprinderi“, conform registrului elveţian al comerţului. Firma e administrată de Beat Corpataux, asociat cu Buzăianu în afacerea „Energy Holding“. Suma achitată pentru UCM a fost 13,1 milioane de euro. După cum au spus cei de la Reşiţa, statul s-a angajat să le şteargă datoriile istorice, dar în 2006 firma era menţionată printre marii debitori. Preşedintele UCM Reşiţa, Adrian Chebutiu (şi el un apropiat al lui Buzăianu şi fost vicepreşedinte al Energy Holding), a recunoscut că Buzăianu a negociat privatizarea de la Reşiţa. UCM era subcontractant în afacerea „Porţile de Fier“, revenindu-i 12 milioane de franci elveţieni din afacerea gestionată de acelaşi Buzăianu, ca reprezentant al VA-Tech. ……………………………………………………… În Romånia, o firmă controlată de råvnita societate ALRO intermediază importurile de gaz din Rusia. Astfel, partenerul Gazprom (firma prin care se semnează contractele de livrare a gazului) este compania Conef SA, controlată de aceiaşi oameni de afaceri de la ALRO adică de grupul Marco, al magnatului Vitali Machitski, care deţine 99,97% din Conef prin compania din Slatina. Practic, cel care aduce gaze în Romånia este grupul Marco, în spatele căruia stă Machitski. Conef SA intermediază în Romånia aproape jumătate din cantitatea totală de gaze pe care Gazprom o livrează ţării noastre. În 2005, Conef a adus 1,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc. Acordul semnat de firma înregistrată în Romånia cu Gazprom este valabil timp de 25 de ani şi conferă Conef o poziţie dominantă pe piaţă distribuţiei. În Romånia, Conef a dezvoltat o vastă suveică de firmă, participånd direct în alte societăţi. Unul dintre pionii grupului rusesc este Dan Victor Alesandru, fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) pånă în august 2005. Alesandru fusese numit în funcţie din partea Partidului Conservator condus de Dan Voiculescu. Implicat în mai multe scandaluri cu bani publici, Dan Victor Alesandru este acum administratorul firmei Conef Gaz, controlată în proporţie de 70% de compania-mamă, Conef SA. Interesele ruşilor de la Conef gravitează şi în zona IMGB, fostul colos industrial ceauşist.
Etc… mai urmează încă vreo 70 de pagini. Prietenii ruşi ai lui Mircea Geoană au deja pus bine piciorul în economia întregii zone a istmului ponto-baltic, iar aşezarea unui tovarăş de nădejde pe scaunul de la Cotroceni ar mări avantajul Moscovei în plan regional. În opinia mea, mai mult ca sigur acest punct de vedere „l-a negociat“ Mircea Geoană la Moscova, în vizita sa secretă (secretă – pånă mai zilele trecute). G. Roncea
Dorin Chirtoacă sărutându-l pe obraji pe secretarul structurii locale a Patriarhiei Moscovei, prot. mitr. Vadim Cheibaş. 14 octombrie 2009
Sluga la doi stapani
O agenţie de ştiri din Bucureşti ne anunţă cu „bucurie şi voie bună” că în ziua de 14 octombrie la Chişinău a avut loc “sfânta slujbă liturgică de la Catedrala Naşterea Domnului din Chişinău, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove”, la care a participat „Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, însoţit de funcţionari publici”.
Săptămâna trecută arătam că la 3 octombrie, la Coloniţa, primarul Chirtoacă şi preşedintele interimar al „României de Est”, cum specifică aceeaşi agenţie bucureşteană când relatează din Chişinău sau de la Tiraspol (de parcă ar exista mai multe Românii!), s-au bucurat de comuniunea liturgică a structurii locale a Patriarhiei Moscovei, primind daruri scumpe şi bogate blagoslovenii arhiereşti. Tot atunci cei doi au ţinut să sublinieze „onoarea” de a fi „alături de Mitropolitul Moldovei” Vladimir Cantarean, cu care au declarat că întreţin „relaţii bune, normale”.
Precizăm că la 14 octombrie, când Biserica sărbătoreşte pe stil vechi Acoperământul Maicii Domnului, nici un reprezentant al noului regim politic nu a participat la „sfânta slujbă liturgică” în nici una din bisericile Mitropoliei Basarabiei. Se cunoaşte că primarul Chirtoacă, ca şi toţi primarii de Chişinău din 1991 încoace, nu face parte din nici o parohie concretă a Mitropoliei Basarabiei. El nu a fost până toamna aceasta ceea ce unii numesc „ortodox practicant”. Cu toate acestea ne bucurăm că acesta se arată în ultima vreme râvnitor într-ale credinţei şi mai trage cu piciorul pe la sfânta biserică.
În dimineaţa zilei de 14 octombrie, secretarul eparhial al structurii locale a Patriarhiei din preajma Kremlinului, protoiereul Vadim Cheibaş (apropo, fost bursier al Patriarhiei Române, trimis la studii cu binecuvântarea Mitropoliei Basarabiei), l-a întâmpinat la intrarea în catedrală, cum erau altădată întâmpinaţi Mircea Snegur, Andrei Sangheli, Petru Lucinschi, Serafim Urechean, Vladimir Voronin sau Vasile Tarlev, pe Dorin Chirtoacă, care i-a dat de trei ori frăţească sărutare şi fiască îmbrăţişare, după obiceiul pravoslavnic.
Întâmplător sau nu, dar la slujba oficiată de mitropolitul Vladimir al Chişinăului şi „al întregii Moldove”, despre care ne anunţă topit de fericire corespondentul din „România de Est (Basarabia)” al agenţiei bucureştene, primarul Chirtoacă, „însoţit de funcţionari publici” nu a stat printre credincioşi, ci s-a postat cât mai aproape de altar, exact în locul în care la ultimele sărbători de Paşti şi de Crăciun a stat ex-preşedintele Voronin, ex-preşedintele Legislativului Marian Lupu şi fostul prim-ministru Zinaida Greceanâi, cu nişte mame de lumânări în mână, de-ţi era mai mare dragul să vezi câtă evlavie îi pălise pe aceşti preasupuşi creştini din Patriarhia Moscovei. Şi atunci, ca şi acum mitropolitul „întregii Moldove” s-a rugat fierbinte, împreună cu tot poporul, înălţând ectenii de sănătate Prealuminatei Sale Sanctităţi de la Moscova, iar corul a dat cu bucurie cuvenitul răspuns: Amin! Şi acum, ca şi atunci, televiziunile au fost prezente, pentru a transmite „întregii Moldove”, de la mic la mare, negrăita bucurie că înalţii noştri demnitari moldoveni se regăsesc din nou în comuniune liturgică nemijlocită cu scumpa lor mamă duhovnicească, Biserica Ortodoxă Rusă. Singura diferenţă este că de această dată Vladimir Voronin şi Marian Lupu au fost ocupaţi cu lucruri mai importante decât “sfânta slujbă liturgică de la Catedrala Naşterea Domnului” şi ne-au lipsit de plăcerea de a-i vedea la televizor cum se roagă de zor ca altădată.
Se cuvine să spunem şi câteva cuvinte despre Hram ca atare, fixat de stat, printr-un act normativ, pentru 14 octombrie. Acesta este un fals hram, de provenienţă secular-politică, inventat cu ani în urmă de vechiul nomenclaturist sovietici şi ex-primar de Chişinău, Serafim Urechean. În tradiţia ortodoxă românească hramul este sărbătoarea când creştinii îl cinstesc pe patronul celei dintâi dintre bisericile unei localităţi. Este un popas în timp al credincioşilor, o reîntâlnire anuală pentru a-l preamări pe ocrotitorul lor spiritual.
În Chişinău nici o catedrală nu are hramul Acoperământul Maicii Domnului. Miza lui Urechean, când a lansat hazardata lui iniţiativă, a fost dublă. Pe de o parte el a dorit să continue tradiţia sovietică a Zilei oraşului, ţinute în prima duminică a lunii octombrie. Pe de altă parte, a dorit contrabalansarea sărbătorii Sfintei Cuvioasei Maicii noastre Parascheva de la Iaşi, ocrotitoarea Moldovei, prin reţinerea chişinăuienilor la 14 octombrie acasă în locul pelerinajelor la Iaşi. Să ne amintim că o încercare de deturnare a cultului Sfintei Parascheva a fost întreprinsă tot în aceeaşi perioadă şi de ex-preşedintele Mircea Snegur, coleg în mai multe partide cu Serafim Urechean, prin închinarea, tot împreună cu mitropolitul Vladimir, la pseudo-moaştele Sfintei Parascheva, aduse cu pompă, în raclă scumpă, sub mii de priviri nevinovate ale creştinilor basarabeni, la mănăstirea Hâncu din raionul Nisporeni.
Nimic nu ne-ar deranja în această situaţie. Atâta doar că răspunsul fiecăruia, când este vorba de cele sufleteşti şi ale lui Dumnezeu, trebuie să fie „Da, da. Nu, nu”, cum ne învaţă şi ne porunceşte Mântuitorul Hristos. Când faci însă politică, degeaba spui că eşti român (şi încă ce fel de român! dacă năzuieşti să ajungi prim-ministru al României de Vest, cum ar zice corespondentul aceleiaşi agenţii bucureştene), fiind cu „bucurie şi voie bună” supusul Patriarhiei uzurpatoare de lângă Kremlin, binecuvântătoarea banditului Smirnov şi a armatelor de ocupaţie.
Afilierea bisericească şi comuniunea spirituală a oricărui politician din Republica Moldova cu o Patriarhie sau alta, are valoare de test. Nimeni nu poate fi slugă la doi stăpâni.
Opt motive si cateva “secrete” Un analist de la Moscova enunta nemultumirile Rusiei
de Corneliu Vlad
Incet-incet, se pare ca Aliantei atlantice “incepe sa-i treaca supararea” pe Rusia dupa razboiul din Georgia. Noul secretar general al NATO, Anders Rasmussen vorbeste, prietenos, despre “un nou inceput” si de “mai mult realism” si a pus inrautatirea temporara a relatiilor pe seama perceptiilor gresite, neincrederii si agendelor diferite ale celor doi parteneri. El vrea ca intre NATO si Rusia sa se dezvolte “un parteneriat strategic pozitiv”. O relaxare se constata si in relatiile ruso-americane dupa cele trei intalniri bilaterale intre Obama si Medvedev. Dar un analist politic din MAE al Rusiei, Vladimir Kozin, enunta punctual opt principale obstacole care stau in calea parteneriatului strategic avut in vedere. 1. Incercarile multor state membre ale NATO de a mentine o abordare antiruseasca in cadrul Aliantei si incercarile “a cel putin sase dintre ele de a promova politici antagoniste fata de Moscova, tari care se invecineaza cu Rusia si alte republici ex-sovietice” (trei ar fi tarile baltice, a patra Polonia, a cincea probabil Cehia. A sasea o fi Romania ? Analistul rus ne lasa sa ghicim. Oricum, relatiile economice ale Poloniei cu Rusia sunt mult mai bune decat cele ale Romaniei, iar relatiile politice ale Poloniei si tarile baltice cu Rusia mult mai abrazive comparativ cu relatiile politice romano-ruse. A baga nediferentiat toate aceste tari – presupuse de noi – in aceeasi categorie e cam schematic si neproductiv). 2. Vointa NATO de a continua politica de extindere a Aliantei, prin posibila aderare a Ucrainei si Georgiei, confirmata recent de Rasmussen (si Romania impartaseste, public, aceasta pozitie, spre deosebire, de pilda, de Germania). 3. Dorinta NATO de a-si afirma superioritatea militara fata de Rusia in arme nucleare si conventionale, cu toate ca, spune analistul rus, “Alianta detine deja de 15 ori mai multe arme nucleare si de trei ori mai multe arme conventionale”. 4. Un numar in crestere de baze militare si alte instalatii in apropierea frontierelor Rusiei (intre acestea, si “prezenta militara” a SUA pe teritoriul Romaniei). 5. Planuri de desfasurare a unor elemente de sistem de aparare antiracheta amplasate la sol ori in spatiul maritim, cooperare SUA-NATO pentru crearea unui “scut militar de rachete” nu numai in Polonia si Cehia, ci in toate cele 28 de state din NATO. 6. Activitati sporite ale fortelor aeriene si navelor in tarile NATO din vecinatatea Rusiei, inclusiv Marea Baltica si Marea Neagra, uneori cu nave purtand incarcaturi nucleare. 7. Faptul ca Rusia ramane principalul potential adversar in orientarea militara si strategica a NATO si in doctrina sa militara. 8. Respingerea de catre NATO a propunerii presedintelui Medvedev de creare a unei noi arhitecturi de securitate europeana, in care Rusia sa aiba statut de partener egal. Din toate aceste motive, subliniaza analistul rus, “NATO nu poate sa blameze Rusia pentru atitudinea ei mai putin decat prieteneasca”. Ca stat membru al NATO, Romania este, si ea tinta a acestor reprosuri, uneori in mod clar, chiar daca nu explicit. Si aici sta unul dintre “secretele” (stiute de toata lumea) ale relatiilor impotmolite romano-ruse. Dar de ce Germania are relatii excelente cu Rusia, Franta, Italia, Spania – relatii foarte bune, caci si aceste state sunt membre ale NATO. De ce se imbunatatesc relatiile ruso-americane, cand SUA sunt principalul partener din NATO ? In timp ce Romania… E si aici vreun “secret” ?