La ceas aniversar, când mai sunt doar doi ani până la împlinirea unui secol de la întoarcerea provinciilor româneşti acasă, Basarabia-Bucovina.Info publică, prin amabilitatea reputatului istoric Ion Constantin, un extras din cea mai recentă lucrare a sa, “Problema Basarabiei in discutiile romano-sovietice din timpul Razboiului Rece 1945-1989“, privind modul în care mari personalităţi ale Basarabiei şi Transnistriei, ca Pantelimon Halippa şi academicianul Nichita Smochină, prigoniţi de Moscova, tratau problema Unirii în Memorii transmise direct lui Nicolae Ceauşescu. Cel al lui Nichita Smochină prevedea şi un plan în 5 puncte pentru combaterea “moldovenizării” românilor de peste Prut – perfect valabil şi azi -, iar Pan Halippa afirma că România ar putea prezenta problema Basarabiei în faţa Curţii internaţionale de Justiţie de la Haga. Peste câţiva ani, preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu avea să-i mărească pensia artizanului Unirii Pan Halippa de la 1.880 la 3.500 lei (nota în final).
Basarabia-Bucovina.Info publica azi un articol aniversar, la 100 de ani de la infiintarea publicatiei romanesti Glasul Basarabiei, si, totodata, comemorativ, la implinirea, pe 7 aprilie, a 81 de ani de la plecarea la Domnul e celui care a fondat acest ziar, la 1913, ziaristul iesean militant pentru limba romana si unirea Basarabiei cu tara Grigore Constantinescu, viitor preot-ziarist si apoi parinte paroh, cu 10 copii, in satucul basarabean Napadeni. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
„Pretutindeni făceam propagandă cultural-naţională în chipul cel mai conştiincios, fără a fi trimis şi plătit de guvernul român sau de altcineva, cum eram suspectat. Făceam aceasta numai din dragostea către fraţi şi din îndemnul părinţilor mei.” –Grigore Constantinescu, Preot-ziarist, Ziarist-preot
La 27 martie 1918 (9 aprilie 1918), în prezenţa prim-ministrului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate de voturi: 86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi.
După votare, prim-ministrul României Marghiloman da citire unei declaraţii regale: “În numele poporului român şi al Regelui său Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărîrea Sfatului Ţării şi proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una şi indivizibilă”.
UPDATE de la 27 Martie 2018: Mai jos găsiți Declarația Parlamentului României la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă și constatați că 19 parlamentari s-au “abținut” de la vot.
Conţinutul Actului Unirii
În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa, România.
Această unire se face pe următoarele baze:
Sfatul Ţarii actual rămîne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărîri se vor recunoaşte de Guvernul român.
Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, avînd un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.
Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.
Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.
Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămîn în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.
Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.
Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sînul reprezentanţilor Basarabiei în parlamentul român.
Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.
Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.
Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.
Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate.
Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntîrziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.
Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna.
Preşedintele Sfatului Ţării, I. Inculeţ
Secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan
Membrii Sfatului Țării care au votat Unirea
Din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.
Cei care au votat pentru Unire, pe 9 aprilie 1918 (27 martie stil vechi) (după nume, vîrstă, profesie, grup etnic, judeţ):
March 27th, 2016 
VR 
Sursa Doc: Civic Media şi Roncea.Ro: De ce este Ceausescu mai patriot decat Basescu, Tariceanu, Boc, Ponta, Videanu si Oprescu la un loc? Un Decret pentru Pan Halippa pe care nimeni nu l-a putut sau nu a vrut sa-l dea pentru eroii Grupului Ilascu de la Tiraspol
Posted in 
Tags: 
