La ceas aniversar, când mai sunt doar doi ani până la împlinirea unui secol de la întoarcerea provinciilor româneşti acasă, Basarabia-Bucovina.Info publică, prin amabilitatea reputatului istoric Ion Constantin, un extras din cea mai recentă lucrare a sa, “Problema Basarabiei in discutiile romano-sovietice din timpul Razboiului Rece 1945-1989“, privind modul în care mari personalităţi ale Basarabiei şi Transnistriei, ca Pantelimon Halippa şi academicianul Nichita Smochină, prigoniţi de Moscova, tratau problema Unirii în Memorii transmise direct lui Nicolae Ceauşescu. Cel al lui Nichita Smochină prevedea şi un plan în 5 puncte pentru combaterea “moldovenizării” românilor de peste Prut – perfect valabil şi azi -, iar Pan Halippa afirma că România ar putea prezenta problema Basarabiei în faţa Curţii internaţionale de Justiţie de la Haga. Peste câţiva ani, preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu avea să-i mărească pensia artizanului Unirii Pan Halippa de la 1.880 la 3.500 lei (nota în final).
Proiectul de lege iniţiat de deputatul Eugen Tomac, preşedintele Mişcării Populare, privind instituirea Zilei de 27 martie drept Zi Naţională a Unirii Basarabiei cu România a fost adoptat marţi, 13 octombrie, de plenul Senatului de la Bucureşti, transmite Realitatea.md. Iniţiativa legislativă va fi transmisă Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare, aceasta fiind camera decizională.
Din cei 80 de senatori prezenţi au votat “Pentru” 79. Unul s-a abţinut. O fi fost găgăuz.
Potrivit proiectului de Lege, în fiecare an, la 27 martie, de Ziua Naţională a Unirii Basarabiei cu România, va fi arborat drapelul României, vor fi organizate evenimente şi manifestări publice şi cultural-ştiinţifice, iar Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Agenţia Națională de Presă AGERPRES, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni sau materiale cu caracter cultural dedicate acestei sărbători.
Eugen Tomac: “Senatul a dat astăzi un vot de onoare, aducând Basarabia mai aproape de România!
Iniţiativa legislativă promovată de mine privind instituirea Zilei de 27 martie drept Zi Naţională a Unirii Basarabiei cu România a fost adoptată în unanimitate de plenul Senatului.
Am fost acolo pentru a da citire proclamaţiei Sfatului Ţării de la 27 martie 1918, subliniind astfel importanţa evenimentului pentru istoria noastră şi necesitatea păstrării vii a memoriei celor care l-au făcut posibil.
Este un gest minim pe care îl putem face în amintirea unui ideal altădată împlinit.”
Proiectul legislativ poate fi urmărit AICI. Iată expunerea de motive emoţionantă a deputatului Eugen Tomac, născut în Basarabia:
La sfârşitul lunii septembrie, deputatul Eugen Tomac ne informa:
“După ce săptămâna trecută prezentam lista senatorilor ruşinii, astăzi mă bucur să-i fi cunoscut şi pe cei ai onoarei. Proiectul de lege privind acordarea unui sprijin foştilor deţinuţi politici de la Tiraspol a primit aviz favorabil cu majoritatea voturilor senatorilor Comisiei pentru egalitatea de şanse şi cu o singură abţinere, din partea domnului Pataki Csaba, în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a Senatului.
Le mulţumesc pe această cale şi sunt încrezător că propunerea legislativă va fi votată cu aceeaşi majoritate în plenul celor două camere ale Parlamentului.
Voi lupta în continuare pentru această cauză, pentru că este una corectă. Cei patru români, Ilie Ilaşcu, Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, au luptat pentru libertate şi merită, cel puţin, recunoştinţa şi sprijinul nostru.”
În condiţiile în care plenul Camerei Deputaţilor urmează să se pronunţe asupra unui sprijin material simbolic care ar putea fi acordat martirilor basarabeni din Grupul Ilaşcu, în ciuda respingerii acestui proiect de catre o Comisie a Parlamentului, Basarabia-Bucovina.Info se alătură fără preget demersului public “DREPTATE PENTRU GRUPUL ILAŞCU!“. Solicităm în mod special organizaţiilor societăţii civile româneşti dar şi factorilor responsabili din forul legislativ, Guvern, Preşedinţie şi alte instituţii ale statului, să susţină la rândul lor, din punct de vedere moral, eroii români, foşti deţinuţi politici cu până la 15 ani de temniţă rusească, pentru România. În acest sens, publicăm câteva materiale video tulburătoare, spre aducere aminte, scrie sursa citată. Iată unul dintre acestea, cu Ilie Ilaşcu filmat în temniţa rusească de la Tiraspol:
În condiţiile în care plenul Camerei Deputaţilor urmează să se pronunţe asupra unui sprijin românesc care ar putea fi acordat martirilor din Grupul Ilaşcu, în ciuda respingerii acestui proiect de catre o Comisiei vândută a Parlamentului, Ziaristi Online avertizează instituţiile statului printr-un Remember şi alte materiale la zi:
Credeam ca nimic din lumea politica nu mă mai poate surprinde. M-am înșelat.
Am fost invitat săptămâna trecută la Comisia pentru Drepturile Omului din Senatul României pentru a susține o inițiativă legislativă pe care am depus-o.
Proiectul meu vizează amendarea legii care acorda sprijin cetățenilor romani, persoanelor persecutate de dictatura comunistă sau care au fost deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
Am propus ca în lista beneficiarilor pentru un sprijin financiar din partea statului roman sa fie incluși și romanii care au fost condamnați în urma unui simulacru de proces in 1993 de către un tribunal ilegal la Tiraspol.
Nu cred ca exista roman în cele doua state românești care sa nu-si amintească de scena în care în mod demonstrativ, câțiva militanți pentru românism din R. Moldova au fost judecați, fiind ținuți într-o cușcă tocmai pentru a fi cat mai clar mesajul de umilința pe care Rusia de atunci a vrut să-l transmită României.
Sentința a fost dura, Ilie Ilașcu condamnat la moarte, Andrei Ivantoc și Tudor Popa condamnați la 15 ani de închisoare, Alexandru Lesco la 12 ani închisoare. Ilie Ilașcu nu a fost executat doar pentru ca s-a mobilizat comunitatea internațională și a presat Rusia sa nu comită aceasta crima, ba chiar a fost eliberat după 9 ani de detenție la presiunea Consiliului Europei. Ceilalți trei romani au executat toată perioada de detenție, chiar dacă CEDO a condamnat Rusia și R. Moldova și a considerat drept ilegala detenția lor.
Ii cunosc pe toți cei 4 eroi români, oameni care duc azi o viață dificila, fără niciun sprijin din partea statului roman. Mai mult decât atât, Ilie Ilașcu a fost evacuat din apartamentul pe care îl primise atunci când a fost eliberat. Deși personal i-am cerut premierului Ponta de nenumărate ori sa corecteze aceasta nedreptate, nimic nu s-a schimbat.
Ivantoc, Popa și Lesco si-ar fi dorit și ei sa se stabilească în România, le-a și promis primarul capitalei ca vor primi cate o locuință după ce au primit titlul de cetățeni de onoare a Bucureștiului. Cămin pentru familiile lor n-au mai primit însă niciodată. Așa ca eroii nevinovați au părăsit România și duc un trai modest departe de țară. Subliniez: fără niciun sprijin din partea statului român.
Pentru ca-mi pasa de soarta acestor oameni nevinovați, încerc sa corectez aceasta nedreptate și am propus amendarea legii prin care deținuții politici din România sunt sprijiniți de stat și sa lărgesc sfera de beneficiari astfel încât și acești români să primească un minim sprijin.
Toți sunt cetățeni romani, au fost deținuți ilegal pentru ca promovează românismul, au luptat împotriva comunismului, fapte confirmate de o decizie CEDO.
Ceea ce pare clar pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu convinge însă Comisia pentru Drepturile Omului din Senatul României.
Exact parlamentarii care trebuie sa apere drepturile omului au respins inițiativa mea prin care am propus sa le oferim un sprijin concret românilor condamnați pe nedrept de un tribunal ilegal din Transnistria.
Tonul l-a dat reprezentanta ministrului Plumb, care a spus din capul locului ca nu este de acord sa ofere sprijin eroilor români pentru ca n-au luptat în România împotriva comunismului. Pentru ca filmul sa fie complet, senatorul USL, Puiu Hasotti a sărit cu o argumentație halucinantă, spunând ca inițiativa intra în contradicție cu Constituția României. Un alt liberal, senatorul Nicolae Vlad Popa, în același spirit demagogic, l-a completat spunând ca ei au luptat pentru R. Moldova și nu pentru România, deci să-i susțină R. Moldova.
Vicepreședintele comisiei senatorul PSD Florin Butnaru a propus respingerea inițiativei fără a înțelege ca prin acel vot legitimează o bătaie de joc pe care Rusia o duce contra romanilor.
Cu un vot zdrobitor din partea senatorilor PSD și PNL, inițiativa pleacă în plenul Senatului cu recomandarea de respingere din partea Comisiei pentru Drepturile Omului.
Nu voi lasă nesancționată politic aceasta nepăsare pe care acești politicieni o exprima fata de soarta crudă a unor români care s-au sacrificat cu demnitate si pentru demnitatea poporului roman.
Ilie Ilașcu, atunci când a fost condamnat la moarte, a strigat din cușcă: va iubesc popor român! Pentru senatorii responsabili de apărarea drepturilor omului acest strigat nu înseamnă nimic, ei au alte preocupări și alte interese, de cele mai multe ori străine fata de cele ale poporului care i-a votat.
Hidoasa pocitura…
De patrie, virtute vorbeşte liberalul
De-onoare, castitate ‘i este gura plină
Ai crede că ‘nainte-ţi tu ai pe genialul
Erou a ‘nţelepciunii ş’a patriei lumină
Că propria lui viaţă curată ca cristalul (5)
O pildă-i de caracter şi inimă creştină
N’ai crede că ‘nainte un stâlp de cafenele
Defaim’ acele vorbe servindu-se de ele/ Versiune: Ce-şi bate joc de vorbe servindu*-se de ele
Ghebos, urît şi lacom, stegar de craialîcuri
El ziua stă pe oameni de treabă să inculpe (10)
Tovarăşi de beţie [şi] de caraghiozlîcuri
Aprob’ a lui cuvinte şi schimele de vulpe
Spre sară, toţi bătrânii* pornesc la craialîcuri
Şi fete de vânzare le strâng atunci de pulpe
Purtând* pe buză miere, e ‘n el monetă calpă (15)
Canalie deplină din creştet pân în talpă
Dar cine-i ceata asta cu nasuri înroşite
Cu dârele prin barbă, cu feţele nerase
Guri mari şi buhăite, musteţile sborşite
Cu cismele cârpite, cămăşile soioase
Privirile sunt crunte şi feţele ‘ncruşite (45)
Cu frunţi mai mici de-un deget, cu cefe roşii groase…
Ei sunt smântâna lumii… Când clopotu auzi-vei
Să ştii că toţi sunt faţă… s’au adunat beţivii.
Acolo prezidentul frizând* o faţă calmă
Că e cam după masă n’ar vre să se cunoască — (50)
Şi cum îi vede astfel pe dragii săi de-avalma
Intoarce: asupra tutoror scârboşii ochi de broască
In fund unul* mai* scârnav* îşi suflă nasu ‘n palmă
Şi de surtuc o şterge, mahmur* se uită, cască
Berlicoco întinde [a]* mână după clopot (55)
Tăcere pretutindeni, în sală* câte*-un* şopot
Se scoală, unul atuncea şi strigă: Cer cuvântul
— L’aveţi»— ce om e-această [indesc.] [ind.] [ind.] [ind.] [ind]./Versiune: L’aveţi «Domnilor*, Legea, virtutea*, adevărul*;
O faţă uricioasă* şi peliţa gălbue*
Pe capul lui păr aspru, sborşit şi roş de câne (60)
[ ]
Colo unde urmaşul lui Budha Sakya Muni1) (65)
Nazarineanul, dulce, în deal, îşi are casa (Dealului Mitropoliei – n.m.)
Işi poart[‘]* bătrânul rabbin Berlicoco perciunii/ Versiune: S’adună francmasonii, şi fiii periciunii
Işi strânge corifeii* şi secta lui hidoasă,
Acolo* fac contorul* comediei* ş’a minciunii
Calomniei*, vânzării*, făţarnică grimasă (70)
Alăturea cu crucea*, cu moaştele din templu
De uri* şi infamie* sunt stâlpi şi [sunt] exemplu
Biserica-i tr’o parte, negrită şi străveche
Bordel dă conştiinţe* făcură* ei alături
O Crist, cum nu mai vii cu biciul, cu reteveiul* (75)
Hidoasele fiinţe* ca cojile* să-i mături
Să pui să se citească molitve ‘ndelungate
In curte, ‘n tâmple*, trepte* şi treceri*, pe de lături
Să iasă negrul spirit, hidoasa pocitură
Ce ‘n cap* cloceşte acolo sămânţa lui de ură (80)
Ms.-ul 2260,103. f1) 2261,157—168
Conform lui Perpessicius (Eminescu, Opere, Vol II, de unde am extras versiunea de mai sus), textul poate fi anexat părţii similare din Scrisoarea a III-a.
In 2004, Civic Media a realizat pentru Asociatia Jurnalistilor Europeni filmul-document “Intoarcerea lui Alexandru” – un documentar despre eliberarea lui Alexandru Lesco, fost detinut politic in Transnistria timp de 12 ani, difuzat la TVR, Antena 1 si Prima TV si proiectat in cadrul manifestarii Zilele Basarabiei.
“Obiectivul nostru este sa refacem unitatea nationala a romanilor, acesta trebuie sa fie scopul nostru. Daca autoritatile noastre nu se intereseaza – si sunt convins ca nu se intereseaza – in ceea ce priveste redobandirea cetateniei romane, ceea ce se intampla este rusinos si dureros pentru noi, romanii”, a afirmat academicianul Florin Constantiniu in cadrul conferintei “Basarabia 88/66″ organizata de Asociatia Civic Media impreuna cu Centrul de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti. Manifestarea a fost realizata la Facultatea de Sociologie a Universitatii din Bucuresti cu prilejul implinirii, pe 27 martie, a 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania si, totodata, a 66 de ani de la ocuparea provinciei romanesti de catre trupele Armatei Rosii ale URSS.
Tot in acelasi an Civic Media a initiat o campanie pentru sprijinirea copiilor romani din Transnistria organizata impreuna cu Jurnalul National, ziarul Ziua, Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni, Consiliul Mondial Roman, Romanian Global News si Autoritatea Nationala pentru Tineret.
Printre actiunile mai cunoscute ale ACM se numara campaniile nationale, regionale si internationale pentru condamnarea abuzurilor Rusiei si eliberarea detinutilor politici romani din Transnistria, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Popa (cu 12 si respectiv 15 ani de inchisoare ilegala), ca si cea pentru prezervarea Biosferei Deltei Dunarii in urma agresiunii Ucrainei prin intentia de a construi un canal navigabil pe bratul Bistroe. (…)
La eliberarea patriotilor romani din Transnistria, Andrei Ivantoc si Tudor Popa, la 2 si 4 iunie 2007, care i s-au alaturat lui Alexandru Lesco, eliberat in 2 iunie 2004, Asociatia Civic Media a cerut sa li se acorde celor trei eroi romani Cetatenia de Onoare a Capitalei si Ordinul National “Steaua Romaniei”. Dupa aproape o luna de asteptare a raspunsului, Presedintia a aprobat cererea Civic Media si, la 3 iulie 2007, Presedintele Romaniei, Traian Basescu, le-a conferit celor trei acest ordin in grad de Cavaler, intr-o ceremonie speciala organizata la Palatul Cotroceni iar primarul Adriean Videanu si Consiliul General al Municipiului Bucuresti le-au acordat celor trei Cetatenia de Onoare a Capitalei. Cu toate ca acest demers presupunea si oferirea unei locuinte din spatiul locativ pentru ca cei trei eroi sa se poata stabili la Bucuresti, acest lucru nu s-a mai intamplat niciodata, desi promisiunea Primarului General a fost insusita si de succesorul sau, in timpul campaniei electorale. Mai mult, premierul Calin Popescu Tariceanu, care a tinut sa se intalneasca si el cu cei trei basarabeni, la Palatul Victoria, desi a promis ca le va oferi locuinte din regia RAAPPS si le va utila casele cu aparatura electro-casnica, dupa desfasurarea intrevederii sub camerele televiziunilor, a uitat la randul sau de promisiune. Ca un element de ridicol al promisiunilor cu care cei trei au fost invaluiti la Bucuresti, premierul Romaniei le-a oferit un telefon mobil cu un abonament nelimitata, “pe viata”, dupa cum s-a exprimat in fata ziaristilor. La sfarsitul anului, abonamentul a fost suspendat. Probabil atat isi doreau autoritatile “statului roman” sa dureze viata celor trei martiri pentru credinta in tara si neam.
Singurul domn din Romania care le-a apreciat suferinta din puscariile sovietice a fost George Becali, care, prin implicarea Civic Media, le-a acordat celor trei cate o recompensa financiara de 50.000 de euro fiecare, “pentru a-si putea incepe din nou viata”.
Ulterior, pentru a indrepta promisiunile neonorate ale “statului roman”, Civic Media a intreprins o campanie de lobby parlamentar care a dus in cele din urma la initiativa unei modificari de lege si la un proiect de lege distinct. Prima initiativa, adoptata de poetul Adrian Paunescu, la vremea respectiva senator PSD, privea incadrarea celor trei, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Popa, plus Ilie Ilascu, in randurile celor care primesc indemnizatii de la stat pentru merite deosebite, respectiv alaturi de participantii la revolta anticomunista de la Brasov din noiembrie 1987 si la “revolutia” din decembrie 1989. Din pacate, modificarea a fost respinsa, in cursul anului 2008. Aceasta situatie a dus la o noua incercare, intreprinsa in mai 2009 de senatorii Iulian Urban si Viorel Badea, despre care s-a relatat la vremea respectiva cu entuziasm. Proiectul de Lege alcatuit de senatorul Iulian Urban prevedea:
“Art. 1. – Se declară eroi-martiri luptători pentru democraţie, libertate şi apărători ai valorilor profunde româneşti Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, care au îndurat cu demnitate, eroism şi curaj condamnările la 12 şi 15 ani de închisoare grea, dictate de instanţele regimului separatist de la Tiraspol.
Art. 2. – Cetăţenii români Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa se vor bucura de toate drepturile conferite de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”
“Decoraţi cu “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, modeşti, timizi şi discreţi, eroii noştri, au rămas uniţi şi neclintiţi in convingerile lor şi trăiesc printre semenii lor nu atat ca eroi ci ca oameni obişnuiţi. Faptele lor şi chiar ei, oficial, pentru conducătorii de la Chişinău – ca si pentru cei de la Bucuresti – parcă nici n-ar exista. Oare pană cand?“, se intreba publicatia “Pulsul geostrategic” prezentand lucrarea “EROI PENTRU ROMANIA- Transnistria şi ameninţările Rusiei la Marea Neagră“ (Vedeti si HISTORIA).
Tot in 2007 Civic Media a luat parte la dezbaterea cu eroii de la Nistru din cadrul Parlamentului European – Comisia pentru Drepturile Omului, alcatuind si materialul documentar pentru europarlamentarii prezenti si participand pentru expertiza la mai multe intalniri avute cu membri ai Comisiei Europene si cu reprezentanti ai Consiliului UE si ai NATO pentru a prezenta situatia din Republica Moldova.
Prin intermediului Roncea.Ro, eroii de la Tiraspol, Andrei Ivantoc, Tudor Popa si Alexandru Lesco, care au patimit pentru crezul lor romanesc 15 si respectiv 12 ani de inchisoare ruseasca de tip sovietic, ii transmit de ziua lui camaradului lor anticomunist, Gigi Becali, aflat in inchisoare in acest moment, un “La Multi Ani!” din toata inima impreuna cu imbarbatarile lor crestinesti. Cei trei basarabeni i-au facut cadou machedonului o tapiserie cu Maica Domnului si Stefan cel Mare si Sfant si isi doresc sa i-o poata aduce la inchisoare cu proxima ocazia.
Cei trei eroi romani regreta si considerata exagerata decizia autoritatilor judiciare de a nu-i permite sa-si vada familia, de ziua lui, romanului macedonean care in urma cu 55 de ani s-a nascut in pribegie, in urma emigrarilor si deportarilor fortate si repetate la care a fost supusa familia sa, intai din spatiul balcanic macedo-roman in Caliacra, apoi dincoace de Dunare, apoi in Banat si in final in pustiul Baraganului, ca urmare a opresiunii bolsevice fata de un neam apropiat de Miscarea Legionara si care s-a opus vehement colectivizarii comuniste.
“Cand esti la inchisoare, cateva ore sau chiar o clipa de libertate, mai ales alaturi de cei dragi, sunt ca Raiul pe pamant. Pacat ca autoritatile responsabile de la Bucuresti par sa nu mai stie nici macar ce inseamna un simplu gest crestinesc. Calugarii de la Sfantul Munte Athos sa se roage pentru robul cel milsotiv al lui Dumnezeu Gheorghe Becali dar si pentru luminarea celor care au uitat exemplul de suferinta, pocainta si mantuire oferit de Mantuitorul nostru Iisus Hristos”, ne-a transmis, azi, Alexandru Lesco, de la Chisinau, adaugand, pentru Gigi Becali: “Ziua eliberarii nu mai este departe. Indurati cu rabdare orice lovitura. Din inchisoare nu se iese decat biruitor!”
Totodata, cei trei militanti pentru cauza romaneasca au anuntat ca vor intreprinde un demers public pentru eliberarea cat mai rapida a binefacatorului lor, pe data de 3 iulie a.c., cand se implinesc sase ani de la data cand au fost decorati de presedintele tarii cu Ordinul National “Steaua Romaniei” fiind recompensati si de cel care era pe atunci liderul Partidului Noua Generatie cu un ajutor material substantial care s-a constituit si intr-un foarte puternic impuls moral dat de gestul, chiar singular, de solidaritate romaneasca.
Pe 3 iulie 2007, dupa cum scria si Ziarul de Iasi si aminteste Civic Media intr-un material documentar, Gigi Becali le-a oferit cate 50.000 de euro lui Alexandru Lesco, Tudor Popa si Andrei Ivantoc, la o luna dupa eliberarea celor din urma din inchisorile transnistrene si imediat dupa ce fusesera decorati si de presedintele Traian Basescu. Gigi Becali a afirmat atunci ca acesti bani reprezinta o mica alinare pentru suferinta celor trei, fosti membri ai asa-numitului Grupul Ilascu. “Eu i-am invitat mai demult, am luat legatura cu ei imediat ce au iesit din inchisoare (prin intermediul subsemnatului – nota Victor Roncea). Am zis ca banii acestia sa fie o alinare pentru ei”, a spus Becali. El a mai afirmat ca banii i-ar putea ajuta pe cei trei “sa-si faca un viitor pentru familiile lor, o mica afacere, un mic bussines”. “Eu ma consider printre acesti oameni pitic, mic de tot”, a mai spus atunci cel inchis astazi la Jilava, numindu-i pe cei trei “cei mai puternici barbati ai neamului romanesc din zilele noastre” si “ultimii martiri ai neamului condamnati de comunism”.
Din intreg spatiul etnic si economic romanesc plin de milionari si miliardari care fac pe patriotii dupa ce au secatuit statul roman, Gigi Becali a fost singurul roman cu adevarat insuflat de spirit national si crestinesc, care i-a ajutat pe cei trei cetateni ai Romaniei si, totodata, ai Republicii Moldova, sa-si refaca viata, dupa ce le fusese rapita barbar si arbitrar libertatea in urma razboiului de pe Nistru. In ciuda promisiunilor administratiilor centrale si locale care s-au succedat de atunci la Putere, de la Presedintia Romaniei la Guvern, Parlament si Primaria Bucurestiului , nici pana in prezent cei trei, care sunt si Cetateni de Onoare ai Capitalei, nu au primit nici un apartament pentru a se putea muta in tara pentru care si-au sacrificat tineretea, nici vreo compensatie materiala sau macar o renta minima de supravietuire drept recompensa.
Si a trecut si 27 Martie 2013… Cand frumosii tineri ai Basarabiei au fost si la mormintele artizanilor Unirii, aflate in cimitirul Manastirii Cernica, inclusiv la cel al lui Pantelimon Halippa, care se odihneste alaturi de alti membri ai Sfatului Traii si de Mitropolitul Gurie al Basarabiei (foto OSB). Ce frumos ar fi fost ca macar acum, la a 95-a aniversare a Unirii Basarabiei cu Tara, macar un premier si un presedinte, al Romaniei, sa-si tina cuvantul in privinta celor care si-au jertfit tineretea in inchisori pentru crezul sfant al romanismului.
„Foştii deţinuţi politici de la Tiraspol, Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, împreună cu Ilie Ilaşcu, au stat până la 15 ani în închisoare, torturaţi şi umiliţi pentru crezul lor în românism, după care, la iniţiativa Asociaţiei Civic Media şi a ziarului Ziua, au primit Steaua României şi Cetăţenia de Onoare a Capitalei. La ce folos? După o tinereţe distrusă în numele idealului naţional nu beneficiază de nici o remuneraţie minimă pentru a putea trăi şi, deşi sunt Cetăţeni de Onoare ai Capitalei, nu-şi pot face buletin de Bucureşti.”
Asta afirmam intr-un interviu pentru Gazeta de Maramures dupa ce al treilea premier dupa Calin Popescu Tariceanu si Emil Boc, respectiv Victor Ponta, le promisese – in direct! – eroilor de la Tiraspol ca li se va rezolva situatia locativa. Aiurea! Vorbe-n vant, pentru audienta lui Mihai Gadea! Care ar trebui sa-i puna acum o intrebare patriotului de moment din studioul Antenei 3: V-ati tinut promisiunea domnule prim-ministru al Romaniei?
Credeti ca s-a intamplat ceva? In afara de o corespondenta searbada purtata de Asociatia Civic Media cu Cabinetului Primului Ministru, Ministerul de Externe al Romaniei si RAAPPS, care toate institutiile trimiteau situatia una la cealalta, fara, nimic. Primaria Capitalei cel putin, nici nu a binevoit sa raspunda. Mucles, pe limba Primarului General Sorin Oprescu. Cel care, la randul lui, pe cand era doar un candidat, a promis public, intr-un interviu acordat redactiei ZIUA, ca va rezolva situatia eroilor basarabeni imediat ce va ajunge primar, dupa ce Adriean Videanu promisese doar de trei ori acelasi lucru
Deci, sa recapitulam, persoanele care au promis ca le vor oferi celor trei, eroilor Alexandru Lesco, Tudor Popa si Andrei Ivantoc, plus Ilie Ilascu, atat apartamente – dar nu de la RAAPPS, inchiriate pe sute de euro (de unde???) -, pentru a se putea muta la Bucuresti, cat si indemnizatii de stat, pentru a putea trai: Presedintele Romaniei, Traian Basescu, Premierii Romaniei Calin Popescu Tariceanu, Emil Boc si Victor Ponta, Primarii Capitalei Adriean Videanu si Sorin Oprescu, “n” senatori si deputati ai Romaniei.
Pe cine credeti ca ar trebui sa mai caut: pe seful lor, poate? Si iata de ce Nicolae Ceausescu a fost si ramane mai patriot decat toata liota aceasta la un loc:
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
DECRET
PRIVIND MAJORAREA UNEI PENSII
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania
decreteaza:
Art. unic – Cu incepere de la 1 februarie 1973 pensia lui Halipa Pantelimon, domiciliat in Bucuresti, str. Alexandru Donici nr. 32, sectorul 2, se majoreaza de la 1.880 la 3.500 lei.
Rep.: Ce reacţii a generat în societatea civilă din România cererea Institutului Elie Wiesel de retragere a titlului de cetăţean de onoare al oraşului Târgu Ocna acordat lui Valeriu Gafencu?
Victor Roncea: Primele reacţii au fost de uimire. Valeriu Gafencu a fost un profund trăitor creştin şi a murit martiric. Înainte de a fi închis, încă din timpul lui Antonescu, a fost membru al Frăţiilor de Cruce, organizaţie de tineret a Mişcării Legionare. Milioane de oameni în această ţară au fost pioneri şi utecişti într-un regim condamnat prezidenţial, de la tribuna Parlamentului, drept criminal, ilegitim şi ilegal. Ar trebui arestaţi toţi părinţii noştri, membrii generaţiei anilor comunişti, şi băgaţi într-un lagăr? Dar cu membrii Partidului Comunist – deci cei care au sprijinit regimul “criminal, ilegitim şi ilegal”, ce facem? Îi împuşcăm? Aceeaşi aberaţie în cazul bietului Valeriu, prigonit şi după 60 de ani de la moarte.
Nu poţi decât să rămâi siderat când afli că un tânăr care şi-a dat viaţa pentru a salva un evreu, pe Richard Wurmrand, şi care a fost denumit de un alt evreu, viitorul monah Nicolae Steinhardt, drept Sfântul Închisorilor, este pus la zid acum, chiar mort fiind, de un alt evreu, Alexandru Florian, şeful Institutului cu pricina, sub acuzaţia de “fascist”. Societatea civilă a reacţionat rapid şi firesc: sunt deja peste 30 de organizaţii din întreaga ţară care au semnat un protest public (semnat deja de mii de oameni) şi de susţinere a Primăriei din Târgu Ocna. De asemenea, numeroase personalităţi şi-au exprimat indignarea.
E bine de amintit că Valeriu Gafencu este cinstit de Biserica Ortodoxă Română prin fiii şi slujitorii ei, atât tinerii din ASCOR, cât şi prin credincioşii, preoţii şi monahii din numeroase Mitropolii, inclusiv din afara ţării.
La sfârşitul acestei luni, Primăria şi Consiliul Local Târgu Ocna urmează să decidă, în şedinţă publică, ce se va întâmpla cu cererea în cauză, de retragere a cetăţeniei de onoare post-mortem pentru Valeriu Gafencu. E bine ca toţi apărătorii adevărului istoric să fie acolo, să-şi spună punctul de vedere. După cum foarte bine aţi scris, Adevărul nu poate fi “antisemit”!
Rep.: I-aţi avut ca şi duhovnici şi îndrumători pe mulţi dintre “Sfinţii închisorilor”, Părintele Sofian Boghiu, Părintele Adrian Făgeţeanu, Părintele Gheorghe Calciu, s.a.. De ce România nu a canonizat nici un “Sfânt” al temniţelor comuniste?
V.R.: Poate pentru că nu-i merităm? Ne ridicăm noi la înălţimea jertfei lor pentru neam, ţară şi Dumnezeu? Măcar să aspirăm la aceasta, prin faptele noastre de zi cu zi. Desigur, cum spunea şi profesorul Ciuceanu, care a solicitat canonizarea lui Valeriu Gafencu, a lui Ioan Ianolide şi a fostului stareţ de la Tismana, Gherasim Iscu, este regretabil că, înainte de Biserica Ortodoxă Română, „mama poporului român”, după cum o numea Eminescu, Biserica Catolică din România deja a propus spre canonizare un fost deţinut decedat în închisoarea de la Aiud.
În aplauzele extremistului maghiar Laszlo Tokes, fostul episcop-auxiliar catolic de Satu Mare şi Oradea, Bogdanffy Szilard, a fost beatificat de Papă, în 2010, împreună cu clericul catolic Márton Áron, în vederea trecerii lor în rândul sfinţilor. Din păcate pentru România, Bogdanffy Szilard şi Márton Áron au fost atât antiromâni, cât şi de un antisemitism fervent, fiind membri ai unor grupări considerată teroristă de către Serviciul Special de Informaţii al Regatului României. Bogdanffy Szilard a făcut parte din “Organizaţia de autoapărare din Mihályfalva” (Valea lui Mihai), iar Márton Áron a luptat în aşa-numita Divizia 82 Secuiască. Unde a fost atunci Institului “Elie Wiesel”?!
De asemenea, în 2012, pe 21 aprilie, după cum informează portalul StiridinBanat.ro, la biserica greco-catolică din Govândari un sobor de episcopi şi preoţi au fost prezenţi la momentul decernării titlului de ”cetăţean de onoare” post mortem episcopului Valeriu Traian Frenţiu de către Mihai Stepanescu, primarul Municipiului Reşiţa, ocazie cu care a fost propusă şi canonizarea fostului episcop, mort în închisoarea de la Sighet. În Polonia şi Rusia au fost canonizaţi, de ambele biserici, Catolică şi Ortodoxă, peste 1000 de mucenici, victime ale Gulagului sovietic. În Ţările Baltice, de asemenea, au fost canonizaţi zeci de martiri, preoţi şi militanţi anticomunişti, mulţi dintre aceştia, dacă ar fi să ne luăm după Institutul “Elie Wiesel” sau Armata Roşie, fiind “fascişti” notorii. Eu unul nu mă îndoiesc însă că vor fi canonizaţi şi martirii noştri, Sfinţii Închisorilor. Priviţi-i cu ochii minţii cât de frumoşi sunt, acolo, în Ceruri, alături de Mântuitor şi Arhistrategii Lui!
Rep.: Printre funcţiile din administraţie care v-au fost oferite, şi pe care le-aţi refuzat, se numără şi cea de şef al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni. Cum vedeţi politica României de sprijinire a românilor din afara graniţelor comparativ cu a altor state: Ungaria, Ucraina şi cu drepturile de care beneficiază minorităţile etnice din România?
V.R.: Da, au fost nişte vremuri interesante, pe când preşedintele Traian Băsescu nu era complet prins în capcană de agenţii Reţelei Deschise Soros şi ai altor entităţi străine, ceva mai închise. În prezent, după cum se vede, nu există nici o strategie naţională de sprijinire a românilor din spaţiul cultural, istoric şi etnic românesc, un proiect în acest sens fiind îngropat succesiv la Senat, Camera Deputaţilor şi apoi Guvern de către reprezentanţi ai întregului eşichier politic, UDMR remarcându-se ca vârf de lance în distrugerea proiectelor de lege în favoarea românilor din jurul României. Prin semnătura lui Gyorgy Frunda, pe atunci preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat, a fost blocată, de exemplu, o propunere legislativă privind declararea foştilor deţinuţi politici de la Tiraspol, Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democraţie, drepturile omului şi apărători ai valorilor spirituale şi culturale româneşti. Scopul era atât de recunoaştere a meritelor lor, cât şi de recompensare a sacrificiului acestora.
Cei trei, împreună cu Ilie Ilaşcu, au stat până la 15 ani în închisoare, torturaţi şi umiliţi pentru crezul lor în românism, după care, la iniţiativa Asociaţiei Civic Media şi a ziarului Ziua, au primit Steaua României şi Cetăţenia de Onoare a Capitalei. La ce folos? După o tinereţe distrusă în numele idealului naţional nu beneficiază de nici o remuneraţie minimă pentru a putea trăi şi, deşi sunt Cetăţeni de Onoare ai Capitalei, nu-şi pot face buletin de Bucureşti pentru că nu au primit o locuinţă în Bucureşti, aşa cum le-au promis un preşedinte, doi primari generali şi trei premieri, inclusiv actualul, Victor Ponta.Mai mult: pe Ilie Ilaşcu au vrut să-l dea afară din apartamentul de la RAAPPS în care mai plăteşte şi o chirie piperată! E de râs sau e de plâns? E strigător la cer! Şi cum a fost recompensat Gyorgy Frunda? A fost făcut consilier “onorific” al primului-ministru Victor Ponta. Şi sunt convins că are casa de la RAAPPS!
Am intrat în detaliile acestui caz pentru că îl consider elocvent pentru starea generală a tuturor românilor din jurul României şi chiar şi a celor din ţară – şi mă gândesc în mod special la românii supuşi unei adevărate purificări etnice în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş – şi modul în care aceştia sunt apăraţi de către cei care au această misiune sau cel puţin au jurat pe tricolor şi sfânta Biblie pentru aceasta.
Rep.: 5 locuri din ţară şi 5 personalităţi pe care ar trebui să le cunoască orice român adevărat?
V.R.: Mi-e imposibil să mă rezum la cinci! Aşa cum văd eu ţara, vă voi răspunde astfel: Chişinău şi Cernăuţi, pentru că trebuie să te bucuri de farmecul şi de încărcătura lor de spiritualitate românească, Nistrul frumos curgător cu cetăţile lui Ştefan şi emoţionantele mănăstiri şi schituri rupestre, dovezi ancestrale ale ortodoxiei noastre, Iaşii, cu teii lui Eminescu şi Sfânta Parascheva, Putna, cu Ştefan cel Sfânt, apărătorul Creştinătăţii, Munţii Neamţului, cu chilia Părintelui Justin, Munţii Apuseni cu prezenţa Crăişorului Munţilor, Avram Iancu cel mereu viu, obcinele Bucovinei, Maramureşul, Transilvania, Oltenia de unde mă trag prin tată, Dunărea până-n Dobrogea şi tot aşa, până ne întoarcem la Basarabia noastră. La personalităţile României – pe care trebuie întotdeauna să o privim cu tot cu cei ce nu mai sunt, cu noi cei de azi şi cu cei care vor veni – mă voi rezuma la două. Pentru România de azi, fără îndoială, Părintele Justin Pârvu, cu exemplul său de viaţă şi rugăciunea sa izbăvitoare, este cea mai mare personalitate a ţării, căreia poporul deja i-a dat un nume pe măsură: Duhovnicul Neamului.
Dintre personalităţile României trecute, dar etern prezente, nu există o personalitate mai complexă ca Eminescu, necunoscut nici până astăzi în toata profunzimea şi dimensiunea lui românească şi universală. Cine nu va încerca să-l cunoască mai bine pe Eminescu nu va reuşi niciodată să afle cine suntem cu adevărat şi încotro ne îndreptăm. Caută-l pe fratele Eminescu şi îţi vei afla istoria neamului, trecută, prezentă, dar şi viitoare.
„Foştii deţinuţi politici de la Tiraspol, Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, împreună cu Ilie Ilaşcu, au stat până la 15 ani în închisoare, torturaţi şi umiliţi pentru crezul lor în românism, după care, la iniţiativa Asociaţiei Civic Media şi a ziarului Ziua, au primit Steaua României şi Cetăţenia de Onoare a Capitalei. La ce folos? După o tinereţe distrusă în numele idealului naţional nu beneficiază de nici o remuneraţie minimă pentru a putea trăi şi, deşi sunt Cetăţeni de Onoare ai Capitalei, nu-şi pot face buletin de Bucureşti” – Victor Roncea.
March 27th, 2016 
VR 
Sursa Doc: Civic Media şi Roncea.Ro: De ce este Ceausescu mai patriot decat Basescu, Tariceanu, Boc, Ponta, Videanu si Oprescu la un loc? Un Decret pentru Pan Halippa pe care nimeni nu l-a putut sau nu a vrut sa-l dea pentru eroii Grupului Ilascu de la Tiraspol
Posted in 
Tags: 
