Rusoii din Parlamentul de la Chisinau au reusit sa intineze simbolistica datelor de 28 iunie si 6 iulie, zile negre pentru Romania Mare si romanii din Basarabia. Vedeti aici o emisiune difuzata de Moldova 1 pe 28 iunie, seara – “Politica in direct” cu Petru Macovei – in care premierul Vladimir Filat il insulta pe presedintele Mihai Ghimpu (de la minutul 34 si pana la 37) pe tema comemorarii ocupatiei si condamnarii comunismului bolsevic. Dupa ce, la exact 70 de ani de la declansarea ocupatiei sovietice, s-a amanat condamnarea acesteia, nici azi, 6 iulie, cand, in urma cu 61 de ani, a avut loc al treilea val de deportari, nu s-a reusit acest lucru. Condamnarea bolsevismului sovietic a fost boicotata de catre rusoii lui Vladimir Voronin din PD, Marian Lupu si Dumitru Diacov, cu acordul tacit al lui Vladimir Filat. Urmariti evolutia pupilului lui Voronin, Lupu, si pe cea a lui Filat si Urechean, politicieni mancurtizati prin kaghebizare si rusificare, si veti intelege perfect ce se intampla la Chisinau. Presedintele Ghimpu si Macovei, realizatorul emisiunii, s-au dovedit singurii romani din studioul Moldova 1.
Anuntul candidaturii lui Anatol Stati la presedintia Republicii Moldova m-a indemnat la o retrospectiva personala si profesionala legata de activitatea mea jurnalistica din ultimii 10 ani si Basarabia romana. Iata inceputul (si un motto):
”Meseria de gazetar nu e din cele mai usoare. Lumea e invatata sa te incadreze al cui esti – sau, vorba lui Caragiale – cu cine votezi. Ca nu esti al nimanui, decat al lui Dumnezeu si al constiintei tale, asta nu poate intelege nimeni”. (Nae Ionescu, Ziarul “Curentul”, 16 nov. 1929)
Miza politica a anului 2010 – eliberarea Basarabiei din centrifuga Moscovei
De o vreme incoace, cam la fiecare 10 ani Basarabia se pare ca are parte de cate un moment de rascruce ce marcheaza drama romanilor de peste Prut, pierduti acum fix 70 de ani, momentul invaziei sovietice. Pentru prima oara, astazi, un politician basarabean condamna atacul Moscovei asupra Romaniei de acum sapte decenii, chiar intr-o zi a deportarilor, 6 iulie (in memoriam 1949), si decreteaza o alta zi simbolica, 28 iunie (1940), drept zi a ocupatiei bolsevice si a comemorarii victimele comunismului bolsevic. Actul de curaj si verticalitate al presedintelui interimar Mihai Ghimpu, ce provine el insusi dintr-o familie de deportati si supravietuitori ai Gulagului rusesc, a trecut ca si neobservat la Bucuresti unde, practic, fosta presa romana, in lipsa oricarei alternative, este intrata total in centrifuga Moscovei si a centrelor sale adiacente aflate sub steag strain. La toamna, tot in acest an se joaca la una dintre cele mai grele miscari politice ale arenei politice de la Chisinau. Din cauza Rusiei si a intereselor regionale dinamica politica de la Chisinau nu este insa niciodata doar simpla politica ci devine un real eveniment cu accente geopolitice. Acum, in acest an, este pusa pe tablita de sah geopolitica – pentru a-l parafraza pe Brzezinski, o miza politica multipla, ce poate aduce controlul atat al Presedintiei cat si al intregului lant al puterii democratice – Parlamentul si Guvernul.
In urma cu aproape zece ani, alegerile parlamentare din primavara anului 2001 au reprezentat cel mai important eveniment politic al primului deceniu de existenta al “statului independent Republica Moldova”. La acele alegeri, pentru prima oara castigatorii au luat totul – si Parlamentul si Presedintia si Guvernul -, dintr-o singura miscare. Premergator acestui moment politic in august 2000, cand se ascuteau sabiile viitoarei confruntari politice, “Nezavisimaia Gazeta”, portavoce a Kremlinului, scria – “…astazi, Moldova, in pofida dimensiunilor sale mici si a posibilitatilor corespunzatoare, devine pentru Rusia unul din punctele cheie in CSI.”
De ce era si este inca Moldova un punct cheie al CSI? Datorita calitatii sale de portavion fix in regiunea Marii Negre al agregatului militar al Armatei Rosii, format pe teritoriul Moldovei, in Transnistria, sistem militar–politic sprijinit de baza industriala din Tiraspol, care reprezinta peste 70 la suta din intreaga resursa industriala a Moldovei.
Actuala “Republica Moldova” si-a proclamat independenta nationala la 27 august 1991 si imediat au urmat incercari ale basarabenilor de apropiere de Romania. Simbolica a fost indeosebi incrustata prin marcarea unui Drum al Crucii – traseu realizat de studentii de la Universitatile din Chisinau si Bucuresti, care a unit cele doua capitale romanesti, eveniment salutat de sute de mii de romani. Generatia tanara a Basarabiei a sperat ca racordul cu noua generatie a Romaniei va aduce mai aproape romanii despartiti de Prut prin apostila smavolnica a lui Stalin si Hitler. Din pacate, noua generatie a Romaniei, tinerii implicati direct in rasturnarea lui Ceausescu, nu au reusit sa doboare si sistemul comunist de orientare ruseasca perpetuat prin regimul Ion Iliescu. Coniventa cu Moscova a lui Ion Iliescu, acum de notorietate publica, a pus la index ideea Reintregirii Romaniei, la vremea aceea un miraj ce parea accesibil, datorita proaspatului model german al Reintregirii si a suflului curat national.
Regimul Ion Iliescu a mers pe o directie constanta, antiromaneasca, fata de romanii din afara granitelor; nu doar in 1991, cand s-a angajat in fata Rusiei sa abandoneze Basarabia si milioanele de romani basarabeni ci si in 1992, cand a realizat protocolul secret cu Partidul Socialist din Grecia, lasand minoritatea romaneasca prada unei politici de ignorare si asimilare fortata, asa cum a procedat si cu romanii din Serbia, lasati de izbeliste tot ca urmare a unei intelegeri tainice, perfectate cu partidul lui Slobodan Milosevici sau, negociind cu Leonid Kucima, tradarea pamanturilor si a comunitatilor romanesti din Bucovina, Tinutul Herta si Basarabia de Sud, parafata apoi de slujbasul sau, Adrian Severin, impreuna cu fosta secretara PCR de la istorie, poreclita “tovarasa colonel”, Zoe Petre, si cu Emil Constantinescu, originar din Tighina, pe post de martafoi semnatar.
Cazul Basarabia este cel mai pregnant, deoarece aici, incepand cu 1991, dupa cum releva stenogramele secrete Cotroceni-Kremlin – pe care mi le-a pus la dispozitie celebrul scriitor si luptator anticomunist Vladimir Bukovski si pe care le-am publicat in exclusivitate in Ziua -, miza principala a lui Ion Iliescu si a gruparii sale a fost asocierea cu Rusia, in vederea anihilarii factorului de rezistenta romaneasca din Basarabia, operatiune care a functionat cu concursul unor cadre tradatoare din serviciile romanesti (pana foarte recent), preluate dupa 1989 de agentura ruseasca aflata pana atunci “in adormire”.
Doar Biserica Ortodoxa Romana, printr-o actiune curajoasa declansata de Patriarhul Teoctist a reusit sa puna piciorul in Basarabia, imediat dupa evenimentul Drumul Crucii, reusind crearea unui mic bastion spiritual romanesc dincolo de Prut, “garnizoana” atacata constant si astazi. Chisinaul abandonat de Bucuresti s-a trezit atras si provocat intr-un razboi fulger in 1992, razboi castigat de Rusia, iar de atunci incoace la fiecare zece ani s-a mai jucat si cate o runda majora in plan politic – intervalele fiind umplute de zarva necontenita creata de agentii Rusiei pe teritoriul Basarabiei (dar si in restul Romaniei), agitatie cu un obiectiv concret de mare insemnatate strategica: mentinerea trupelor si armamentului rusesc pe teritoriul Moldovei – in perimetrul Transnistriei.
Transnistrizarea Marii Negre, zona de interferente geopolitice intre Rusia si China cu SUA si UE(more…)
La 14 ianuarie curent, prin Decretul Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, a fost formată Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova.
În urma valorificării istoriografei din perioada comunistă şi postcomunistă, a literaturii istorice apărute în străinătate, precum şi a unui vast volum de documente de arhivă, multe dintre care au fost accesate în premieră, Comisia a propus o sinteză cuprinzătoare asupra epocii totalitare comuniste cuprinse între anii 1917 / 1924 şi 1991.
Această epocă are ca puncte de reper instaurarea dictaturii comuniste în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) din cadrul Ucrainei Sovietice, în stânga Nistrului, transplantul de sistem comunist pe malul drept al Nistrului, în Basarabia, în 1940, odată cu ocuparea militară a acestui teritoriu de către maşina de război a Uniunii Sovietice, reocuparea acestui teritoriu în 1944, restabilirea şi consolidarea regimului totalitar de tip sovietic, anchilozarea şi năruirea acestuia odată cu ieşirea din captivitatea comunistă a popoarelor însetate de libertate şi prăbuşirea URSS în 1991.
Potrivit constatărilor Comisiei, experimentul bolşevic totalitar a fost iniţiat pe malul stâng al Nistrului, ca parte a URSS, în timp ce pe malul drept, în Basarabia românească, se puneau bazele unei democraţii incipiente, astfel că Nistrul a despărţit nu atât două maluri sau două state, cât două sisteme: unul democratic şi altul totalitar.
Secolul XX a demonstrat că totalitarismul nu numai că este incompatibil cu valorile democratice, el este duşmanul de moarte al democraţiei. Un regim totalitar reprezintă antipodul unei democraţii. Acest regim este unul opresiv şi represiv, cu o ideologie de stat oficială, care se sprijină pe un singur partid politic, aşa-numitul Partid Unic, în frunte cu „marele conducător”, pe o poliţie secretă omniprezentă şi care deţine monopolul asupra economiei, culturii şi informaţiei.
În pornirea dictaturii bolşevice de a întemeia o lume nouă, bazată pe criterii de clasă şi pe ura de clasă, fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti i s-a rezervat un rol aparte. Formarea acestei entităţi la frontierea pe Nistru cu România trebuia să servească planurilor sovietice de anexare a Basarabiei şi, în acelaşi timp, să contribuie la extinderea spaţiului revoluţiei mondiale proletare în direcţia Balcanilor. O serie de mărturii documentare din cele mai diverse probează cu toată claritatea atitudinea ostilă şi agresivă a regimului bolşevic şi a Internaţionalei a III-a Comuniste faţă de Basarabia românească, intenţia exportului de revoluţie pe orice căi posibile.
Deşi prezentată ca o entitate de stat autonomă, RASS Moldovenească a fost în realitate un „cap de pod” în planurile expansioniste sovietice, evoluând din 1924 până în 1940 spre îngustarea drastică a caracteristicilor proprii unei pretinse entităţi de stat, spre statutul unei regiuni obişnuite a Ucrainei Sovietice.
Premierul moldovean, Vladimir Filat, a declarat, ieri, că este confuz în legătură cu afirmaţia premierului rus, Vladimir Putin, potrivit căruia situaţia din Republica Moldova este în continuare “instabilă”. Premierul rus Vladimir Putin a afirmat intr-un interviu acordat postului de televiziune MIR ca situatia politica neclara din Republica Moldova poate fi asemanata cu aceea din Kirgizstan, unde premierul a fost inlaturat in urma unor confruntari violente de strada.
Intrebat despre discutiile bilaterale pe care le-a avut vineri cu premierul Vlad Filat la summitul sefilor de guverne din tarile membre CSI, Putin a raspuns ca “situatia politica din Republica Moldova nu este clara inca”.
El a adaugat ca “aceasta nu este probabil la fel de tensionata ca cea din Kirgizstan, dar am vazut ca este aproape ca in Kirgazstan”.
“Am dori sa avem nu doar liniste la granitele Rusiei, ci si o situatie politica si economica pozitiva in tarile vecine, tinand cont de faptul ca au impact asupra noastra. De aceea, vom face tot posibilul pentru a ne ajuta vecinii, inclusiv Moldova”, a mai declarat premierul rus.
Republica Moldova isi construieste relatiile cu Rusia pe baza unui parteneriat strategic, a declarat premierul Vlad Filat vineri seara, in cursul intrevederii cu omologul sau rus, Vladimir Putin, dupa summitul sefilor de guvern din tarile membre CSI, care a avut loc la Sankt Petersburg.
“In actiunile noastre noi ne bazam pe un parteneriat strategic cu Rusia”, a spus confuzul Filat.
Moscova şi Kievul fac front comun împotriva Republicii Moldova
Dupa ce Flota Rusa a ramas linistita la Sevastopol in ciuda scandalului din Rada Ucrainei si, mai nou, s-a permis oficial si revenirea agenturii FSB, acum, preşedintele rus Dmitri Medvedev şi cel ucrainean, Victor Ianukovici, au decis să deblocheze frontiera Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul regiunii transnistrene. Acest lucru ar însemna neutralizarea Misiunii EUBAM la frontiera moldo-ucraineană care obligă firmele din regiunea transnistreană să se înregistreze la Chişinău şi să aplice ştampila vamală a Republicii Moldova pentru operaţiunile de import-export. Despre acest lucru scrie în ediţia electronică de joi, 13 mai, cotidianul rusesc Nezavisimaia Gazeta.
Potrivit publicaţiei, în cadrul vizitei preşedintelui rus Dmitri Medvedev în Ucraina, preconizată pentru perioada 17-18 mai curent, cei doi şefi de stat vor emite o declaraţie comună cu referire la regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Nezavisimaia Gazeta menţionează că a obţinut aceste informaţii de la sursele sale din cadrul Ministerului rus de Externe. Esenţa acestei declaraţii o constituie, potrivit sursei, „intenţiile Rusiei şi Ucrainei de a-şi coordona eforturile privind reglementarea transnistreană, unde ambele state au statut de garanţi şi intermediari”.
Replică la solicitarea Chişinăului de a înlocui pacificatorii ruşi cu un contingent internaţional de menţinere a păcii
Publicaţia notează că decizia de a redeschide frontiera în regiunea Transnistreană a fost luată după ce preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus autorităţilor de la Bucureşti să includă România în procesul de negocieri pentru soluţionarea diferendului transnistrean. „La Tiraspol, acest lucru a lucru a fost apreciat ca fiind o provocare, întrucât războiul din 1992 a izbucnit din cauza intenţiilor unora de a uni Moldova cu România, lucru nedorit în Transnistria”, se spune în articol.
De asemenea, autorul menţionează că „în Transnistria locuiesc circa 150 de mii de cetăţeni ruşi şi 100 de mii de cetăţeni ucraineni, iar soarta lor nu poate lăsa indiferente autorităţile ruse şi ucrainene” şi că Dmitri Medvedev i-a promis lui Igor Smirnov că transnistrenii care posedă paşaport rusesc vor fi apăraţi de Federaţia Rusă, „în caz de necesitate”. (more…)
de Cornelia Cozonac / Centrul de Investigatii Jurnalistice
Ministerul Tehnologiilor Informaţionale de la Chisinau a furnizat recent Centrului de Investigaţii Jurnalistice informaţia despre automobilele pe care le au înregistrate demnitarii moldoveni, după ce a fost obligat de instanţa de judecată să facă publice aceste informaţii (iata de ce e nevoie de ANI – nota mea).
Lista autovehiculelor înscrise în Registrul Transporturilor la MTI ne-a permis să verificăm cât de oneşti sunt aleşii poporului, dacă au inclus sau nu în declaratia pe venit din 2009 sau cea depusă la CEC înaintea alegerilor parlamentare, toate unităţile de transport pe care le au în proprietate. Pe de altă parte, am încercat să facem un top al demnitarilor cu cele mai scumpe masini. În cazul celor cu ani buni lucraţi în instituţiile de stat am încercat să vedem dacă veniturile agonisite sunt pe portiva procurării automobilelor pe care le au în proprietate. Surseel de informaţii pentru acest material au servit declaraţiile pe venit depuse de către actualii demnitari la Comisia Electorală Centrală înaintea alegerilro parlamentare din 2009, declaraţiile pe venit pentru anul 2009 şi informaţia de la MTI.
Topul demnitarilor cu maşini de lux
Întâietatea în topul demnitarilor cu cele mai scumpe maşini din actuala guvernare, îi revine premierului Vlad Filat, care deţine un BMW 760 LI. Acest automobil costă în jur de 130 mii de euro, cam 2,2 mln de lei moldoveneşti. Premierul mai deţine, potrivit declaraţiei sale pe venit din 2009, încă o Niva şi o Toyota RAV 4, anul de fabricaţie 2001. Ultimele două automobile nu sunt înregistrate pe numele premierului. Vlad Filat face parte şi din topul milionarilor în lei, declarând în ultimii ani venituri de peste 1-2 mln lei.
Amintind de cazul Ovidiu Ohanesian, rapit in Irak si apoi aflat in razboi cu serviciile secrete, ieri, televiziunea transnistreană a transmis o declaraţie a jurnalistului independent Ernest Vardanean, arestat de autoproclamatele autorităţi separatiste de la Tiraspol. În mărturia imprimată video, Vardanean susţine că ar fi colaborat încă din anul 2001 cu Serviciul de Securitate al Republicii Moldova şi că ar fi desfăşurat acţiuni subversive împotriva Transnistriei.
Ernest Vardanean arestat de forţele de securitate transnistrene susţine că ar fi fost silit să colaboreze cu SIS de pe vremea când era student la Chişinău. Era ameninţat că poate fi exmatriculat sau i se va aplica răfuială fizică. Agentii SIS i-ar fi cerut să adune informaţii nu numai despre funcţionari transnistreni, ci şi despre reprezentanţi ai misiunilor diplomatice străine acreditate la Chişinău, referitoare la poziţia Occidentului faţă de Republica Moldova.
Şeful Securităţii din Tiraspol, Vladimir Antiufeev, în aceeaşi emisiune, a spus că doar Serviciul de Informaţii şi Securitate din Moldova îl ameninţa pe jurnalistul independent Ernest Vardanean şi familia sa.
Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă vernisarea expoziţiei internaţionale „The Lost World of Old Europe”, ce prezintă bunuri de patrimoniu arheologic din categoria „Tezaur” din colecţii muzeale româneşti, dar şi piese din colecţii muzeale din Bulgaria şi Republica Moldova. Acest important eveniment cultural va avea loc la Oxford (Marea Britanie), în data de 18.05.2010, în cadrul celui mai vechi muzeu britanic, Ashmolean Museum of Art and Archaeology al Universităţii Oxford, instituţie universitară şi de cultură cu reputaţie internaţională.
Expoziţia „The Lost World of Old Europe” este rezultatul unui fructuoase colaborări între Institute for the Study of the Ancient World al New York University şi Muzeul Naţional de Istorie a României, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, principalii organizatori ai acestui ambiţios proiect cultural româno-american, semnalat si de New York Times: Civilizaţia europeană a început la poalele Carpaţilor. Expoziţie prezintă —în premieră în Marea Britanie— 175 de piese arheologice de valoare excepţională, datând din perioada neo-eneolitică, din colecţiile a 19 muzee româneşti. Acestora li se adaugă o serie de artefacte din aceeaşi epocă, provenind din colecţiile Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie al Moldovei de la Chişinău (Republica Moldova) şi ale Muzeului Regional de Istorie Varna (Bulgaria).
July 6th, 2010 
VR 
Posted in 
Tags: 
