Posts Tagged ‘Soroca’

Când a fost să moară Ştefan. Prăznuirea de la Putna – Crezul lui Eminescu şi Cetăţile de la Nistru ale lui Ştefan cel Mare şi Sfânt via Basarabia-Bucovina.Info şi Revista Cultura

Revista-Cultura-Nr-472-cu-ilustratii-de-Cristina-Nichitus-Roncea-din-Basarabia-Bucovina.Info_Ilustraţia de copertă şi interior a Nr. 472 al prestigioasei reviste Cultura ii apartine fotografei Cristina Nichitus Roncea si reprezinta imagini cu cetatile “atletului lui Hristos” de la Nistru, fotografii realizate in cadrul proiectului Basarabia-Bucovina.Info. Mai multe detalii, aici.


“Putna este Ierusalimul neamului românesc, iar mormântul Sfântului Ştefan cel Mare este altarul conştiinţei naţionale. Pentru noi, românii, ziua de 2 iulie trebuie să fie zi naţională, iar Sfântul Voievod Ştefan cel Mare este erou al întregului nostru popor. În Actul Patriarhal, care hotărăşte ca data de 2 iulie să fie al doilea hram al Mănăstirii Putna, s-a împlinit un crez al poetului Mihai Eminescu!” Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților – Putna.Ro

Vedeti si: Cetatea Chilia – Turnul transformat in closet

Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru. Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste

Cetatea Albă – pintenul lui Ştefan la Marea Neagră

Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine”

Cetatile romanesti de pe Nistru – Ilustrate si fotografii vechi

Când a fost să moară Ștefan (fragment)

de Ștefan Octavian Iosif

 

Când a fost să moară Ștefan

Multă jale-a fost în țară

Şi la patul lui de moarte

Toţi boierii s-adunară.

 

Cu un dangăt plin de jale

Mii de clopote dau veste:

Ștefan Vodă al Moldovei,

Ștefan Vodă nu mai este!

 

Tristă-i mănăstirea Putna,

Porţile deschise-aşteaptă

Strălucit convoi ce vine

Şi spre ea încet se-ndreaptă.

 

Este Ștefan, azi străbate

Cel din urmă drum din ţară

Dar pe unde trece-acuma,

În măreaţa zi de vară?

 

Plânge dealul, plânge valea,

Plâng pădurile bătrâne,

Şi poporu-n hohot plânge:

– Cui ne laşi pe noi, stăpâne?

 

– Eu vă las în grija mare

A lui Dumnezeu cel Sfânt,

Să stea strajă la hotare,

Să păziţi acest pământ!

 

Şi de veţi vedea că vine

Vreun duşman nesăbuit,

Să strigaţi atunci la mine,

Voi sări şi din mormânt!

Sursa: Basarabia-Bucovina.Info

Cititi si Stefan cel Mare si Sfant, la 25 ianuarie 1475, despre Romania – Poarta Crestinatatii

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info

Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info

 

Povesti in imagini. Basarabia-Bucovina.Info pe Mediafax Zoom. 48 de Fotografii de Cristina Nichitus Roncea, realizate in Rasaritul Romanesc, de la sudul Basarabiei la nordul Bucovinei

Basarabia Bucovina Info de Cristina Nichitus Roncea pe Mediafax ZoomBasarabia şi Bucovina

Uniunea Europeană studiază modalităţile de integrare a Republicii Moldova şi Ucrainei în organismul european, alături de România şi celalalte 27 de state membre, după cum s-a demonstrat la Summitul de la Vilnius. În Republica Moldova, care conţine o parte din Basarabia cât şi Transnistria, care şi-a autodeclarat independenţa provocând războiului de la Nistru din 1992, enorma majoritate a locuitorilor sunt români basarabeni. Dar şi în Ucraina trăiesc numeroşi români, în regiunea Bugeac, fosta Basarabie istorică, acum considerată sudul Basarabiei, în Transcarpatia, dincolo de Tisa, cât şi în nordul Bucovinei, unde capitala regiunii administrative este Cernauţiul.

Fotografa Cristina Nichituş Roncea a întreprins în ultimii ani numeroase vizite de documentare peste Tisa, Prut şi Nistru, pentru Basarabia-Bucovina.Info, un “Proiect interactiv de recuperare vizuală a spaţiului istoric românesc” cofinanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de pe lângă Guvernul României, acum înglobat în MAE. În cadrul proiectului susţinut de academicianul Dinu C. Giurescu, premiat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi sprijinit de numeroşi parteneri profesionali, au fost fotografiate obiective istorice româneşti, monumente, sate tradiţionale, biserici şi mânăstiri, cetăţile de la Nistru, cimitire ale eroilor români cât şi urmele lăsate de ocupaţia sovietică, tradiţii şi obiceiuri vechi dar şi viaţa de zi cu zi a românilor din cele două foste state ale URSS. Zeci de mii de kilometri străbătuţi au adunat serii de fotografii ce urmează să fie publicate într-un album despre frumuseţile Basarabiei române şi nordului Bucovinei în care va fi şi povestită în detaliu incursiunea fotojurnalistica şi provocările ei, de la Cernăuţi, Chişinău, Tighina, Tiraspol dar şi de la Bucureşti. Dintre miile de cadre realizate va prezentăm o selecţie de 48 de fotografii. – Marius Smădu / Mediafax Foto

Vedeti fotografiile si povestile lor la Mediafax Zoom

Sursa: Basarabia-Bucovina.Info

Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info

Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info

Basarabia-Bucovina.Info: Vadul-Raşcov de pe Nistru, satul stravechi romanesc in care s-au nascut Dumitru Matcovschi si Iurie Darie. FOTO/VIDEO/HARTA. INTEGRAL: Filmul “Cantemir” (1975) cu Iurie Darie si alti mari actori ai Romaniei

Vadul-Raşcov – post fortificat de sprijin şi control, cu vameşi şi ostaşi de pază pe Nistru, aflat in apropiere de cunoscuta Manastire Japca unde se afla o importanta biserica rupestra, a fost atestat documentar la 14 ianuarie 1447. În calitate de târg a găzduit negustori şi călători străini, alaiuri diplomatice din diferite ţări. (…)

In imaginile redate aici de Basarabia-Bucovina.Info puteti vedea clopotniţa rămasă de la Biserica din lemn cu hramul Sf. Nicolae  ctitorita de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) şi închinată mănăstirii Golia din Iaşi, biserica disparuta in prezent. Tîrgul Raşcov apare pomenit în cronica lui Miron Costin, în capitolul despre domnia fiului lui Vasile Lupu: „Ştefăniţă-Vodă aicea, ca un om tînăr, nevrîndu soru-sa, doamna Roxanda, să vie pre scrisorile tătîne-său ş-a lui în ţară, den Raşcov, care tîrgu îi didésă Hmil, după moartea feciorului său, lui Timuş, au trimis oaste asupra Raşcovului, să-l bată şi să o ia cu de-a sila. Ce n-au pututu face nemică ai noştri Raşcovului, numai ce au făcut zarvă cu căzacii.”(…)

Dintre personalitatile nascute in satul Vadul-Rașcov ii mentionam pe marele poet basarabean Dumitru Matcovschi si pe regretatul actor de neuitat Iurie Darie, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace. Academicianul Dumitru Matcovschi povesteste in filmarea prezentata de Basarabia-Bucovina.Info ca denumirea corecta a satului este Vadul-Rașcului si vine de la cuvantul “rașcu” din limba dacilor, ce se spune ca insemna “punga”, de la taxa care se platea ca sa treci Nistrul.

Integral la Basarabia-Bucovina.Info unde puteti sa urmariti integral si filmul Cantemir (1975), de Gheorghe Vitanidis, cu Iurie Darie, Alexandru Repan, Ioan Bulca, Stela Popescu, Amza Pellea, Ilarion Ciobanu, Victor Rebengiuc, Ion Besoiu, Ion Dichiseanu

INEDIT: Cetatile Romanesti de la Nistru prezentate azi, la ora 23.00, de Ion Cristoiu, Corneliu Vlad si Radu Cosma pe B1 TV. FOTO/VIDEO EXCLUSIVE de la Basarabia-Bucovina.Info

Conform surselor Ziaristi Online din postul B1 TV, emisiunea LA TAIFAS CU ION CRISTOIU de sambata, 31 martie a.c., orele 23.00, va avea ca subiect Cetatile Romanesti de la Nistru – “pumnii stransi ai Europei crestine”, “pintenii lui Stefan cel Mare la Nistru si Marea Neagra”. Emisiunea poate fi vizionata in direct si online, la adresa b1.ro/live. Invitati: cunoscutul analist Corneliu Vlad, unul dintre putinii ziaristi, de fapt chiar foarte putinii romani care au reusit sa intre in Cetatea Tighinei – in prezent baza a fostei Armate Rosii in Transnistria deghizata in “trupe pacificatoare” – si directorul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni Radu Cosma, care a batut la pas drumurile spre celalalte cetati ale armaturii Romaniei Mari, Hotin, Soroca, Orhei, Cetatea Alba, Tetina si Chilia, ultimele doua aflate in stadiu de distrugere maximala, conform relatarilor de la fata locului. Maestrul Ion Cristoiu va prezenta si un film documentar inedit despre cetatile lui Stefan. O selectie foarte interesanta despre cum arata cetatile romanesti aflate acum pe teritoriul Republicii Moldova si a Ucrainei si cum aratau alta data poate fi gasita la Basarabia-Bucovina. Info, un Portal interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romanesc. Iata numai cateva titluri, insotite de sute de fotografii si cateva filmari recente:

Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru. Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste

– CETATEA HOTIN: 21 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste – Cetatea Hotinului – cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din şirul de cetaţi, care au stat ca nişte pietre de hotar la malul Nistrului.

Cetatea Hotin vazuta de Basarabia-Bucovina.Info. Video

Cetatea Albă – pintenul lui Ştefan la Marea Neagră

– CETATEA ALBA: 20 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste – Pe vremurile domnitorului moldav, cetatea de la Dunăre era considerată unul dintre bastioanele importante ale creştinătăţii şi una dintre cele mai importante fortăreţe ale Moldovei. Acum, la câteva sute de ani după, de stăpânirea lui Ştefan cel Mare nu-ţi mai vorbesc decât cel mult pietrele. Istoria s-a rescris la Cetatea Albă.

Cetatea Alba vazuta de Basarabia-Bucovina.Info. Video

Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine”

“Ridicate la Hotin, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă, cu scopul de a sluji, ca dig, împotriva revărsării tătarilor, aces­te ziduri de un pitoresc remarcabil se oglindesc, tăcute, în apa Nistrului, înăl­ţân­du-şi jghea­burile ca nişte pumni strânşi ai Europei” – Octavian Goga

Cetatea Chilia – Turnul transformat in closet

CHILIA: 25 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste – Cetatea lui Ştefan, din care a mai ramas un turn parasit si distrus aflat in curtea unui fabrici ucrainene si ajuns latrina si adapost pentru capre, avea un zid de incintă cu patru turnuri la colţuri, unele pătrate, altele rotunde şi era împrejmuită cu un şanţ. În interior, se afla o mică fortăreaţă, care reprezenta, probabil, prima formă a cetăţii.

Ţeţina – Cetatea disparută

Intre cele doua razboaie mondiale, din vechea cetate Tetina mai ramasesera zidurile de fundatii ale unui turn de aparare, ancorate pe un pinten de stinca, care si acestea au disparut dupa anul 1945, pe timpul ocupatiei sovietice, si dupa 1991, a celei ucrainene, cind a fost construit turnul releu de televiziune amplasat in acel loc. Astazi, in suburbia Rosa/Rosia a orasului Cernauti, locuitorii nu mai stiu ca ar fi existat o veche cetate la Tetina.

De la Nistru mai la vale – Cantic

Vedeti si:

Cetatea Alba vazuta de Basarabia-Bucovina.Info from Basarabia Bucovina Info on Vimeo.

Istoria inedita a unor marci postale interzise: de la timbrele Miscarii Legionare si cele cu Basarabia si Bucovina la Monumentul Ostasului Sovietic. Exclusiv Ziaristi Online: Sovieticii l-au eliminat pe Codreanu, Ceausescu pe “eroul” rus


Timbre Interzise – Miscarea Legionara, Basarabia si Bucovina, Ostasul Sovietic de ZiaristiOnlineTV

Cititi in exclusivitate de la Ziaristi Online: Istoria inedita a unor marci postale interzise: de la timbrele Miscarii Legionare si cele cu Basarabia si Bucovina la Monumentul Ostasului Sovietic. Un studiu de Dr. Cristian Andrei Scaiceanu

[15]             „Soldat rus, soldat rus/Te-au ridicat atât de sus/ Ca să te vadă popoarele/ Sau fiindcă–ți put picioarele” (Păstorel [Al. O. Teodoreanu],  Bahice și politice, antologie de G. Zarafu, Editura Victor Frunză, București, 1996, p. 34.

Incredibil dar adevarat: Homosexualii lui Soros de la Chisinau cer schimbarea stemei orasului Soroca din motive de “discriminare”. Asteptam ca argumentatia sa fie folosita si pentru stema Romaniei…

O organizatie de homosexuali de la Chisinau, ai carei parteneri sunt, printre altii, asociatia homosexualilor de la Bucuresti – Accept si Centrul de Resurse Juridice al Fundatiei Soros, si care are ca finantatori oficiali aceeasi Retea Soros prin Institutul pentru o “Societate Deschisa” dar si biroul OSCE din Republica Moldova, cere nici mai mult nici mai putin decat schimbarea stemei orasului Soroca, din motive de… discriminare.

Cererea frizeaza dementa “societatii deschise” intr-o stare extrem de avansata asa ca o reproduc integral:

“Prin prezenta, Coaliția NeDiscriminare își exprimă nedumerirea şi îngrijorarea privind stema oraşului Soroca, postată pe pagina oficială de internet şi expusă în diverse locuri publice. Dat fiind faptul că atît invazia tătară, cît și decapitarea ca pedeapsă sau înfiptul în suliță nu mai țin de actualitate și nu mai sunt practicabile nici în cele mai sălbatice zone ale lumii, nu ni se pare a fi plauzibilă utilizarea acesteea. O stemă se dorește a fi ceva reprezentativ, îmbietor, o amintire plăcută sau o primă impresie despre localitatea şi oamenii care o populează. Astfel, ce poate spune azi un cap de om înfipt în suliţă despre Soroca modernă, oraş de margine într-un stat civilizat, democratic, cu pretenţii europene?

Considerăm drept inadmisibilă şi ilegală afişarea în văzul lumii a unei imagini ce înglobează cea mai sîngeroasă şi abominabilă parte a trecutului localităţii. Mai mult decît atît, mesajul promovat este unul discriminator, care incită la ură, violenţă și marginalizare a unor fiinţe umane doar pentru că au un anumit aspect exterior sau aparţin unei etnii. În descrierea oficială a stemei citim: Scut roşu despicat. În primul cartier o cetate crenelată de argint, cu un turn central, cu poartă închisă şi ferestre negre. În cartierul al doilea un cap negru de duşman în profil spre stînga, înfipt întru-o lance de argint. Simbolizează vechea cetate Soroca şi luptele împotriva tătarilor. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint. (Adoptată prin decizia Primăriei nr. 1/2 din 20 ianuarie 1999) https://www.primsoroca.md/pagini-0-9-0.html (în actul emis de autorităţile locale scrie chiar „cap de tătar”!). În acest context, orice locuitor sau oaspete al Sorocii, de origine tătărească, ar trebui să se simtă vinovat şi ameninţat de această stemă. Vizaţi şi ameninţaţi, în egală măsură, ar putea să se simtă şi puţinii cazaci, care tradiţional poartă astfel de mustăţi şi coafuri, puţinii hipioţi sau tineri moderni marginalizaţi pentru comportamentul şi aspectul exterior, precum şi minoritatea considerabilă de etnie romă, care adesea este discriminată pentru culoarea pielii fiind declaraţi duşmani ai majorităţii populaţiei. Drept urmare, consecinţele interpretării greşite a acelui simbol arhaic, învechit pot fi inimaginabile.

Pe de altă parte, se pare că stema oficială a localităţii nu a fost aprobată de Comisia Naţională de Heraldică şi nici măcar nu a fost elaborată conform normelor legale.

În consecință, Coaliția NeDiscriminare cere intervenţia în regim de urgență a factorilor de decizie locali, regionali şi naţionali în vederea anulării şi scoaterii din circulaţie a acestui simbol anacronic, pentru a nu apela la instanţele de judecată în impunerea legalității.”

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova