-
Cum a fost canonizat Sfântul Ştefan cel Mare. DOCUMENT. VIDEO: Cetăţile româneşti de la Nistru
"De acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, Voievodul Ştefan cel Mare al Moldovei să fie pomenit laolaltă cu bărbaţii cei cuvioşi şi Sfinţi ai Bisericii."
-
Când a fost să moară Ştefan. Prăznuirea de la Putna – Crezul lui Eminescu şi Cetăţile de la Nistru ale lui Ştefan cel Mare şi Sfânt via Basarabia-Bucovina.Info şi Revista Cultura
"Putna este Ierusalimul neamului românesc, iar mormântul Sfântului Ştefan cel Mare este altarul conştiinţei naţionale."
-
Povesti in imagini. Basarabia-Bucovina.Info pe Mediafax Zoom. 48 de Fotografii de Cristina Nichitus Roncea, realizate in Rasaritul Romanesc, de la sudul Basarabiei la nordul Bucovinei
Uniunea Europeană studiază modalităţile de integrare a Republicii Moldova şi Ucrainei în organismul european, alături de România şi celalalte 27 de state membre, după cum s-a demonstrat la Summitul de la Vilnius. În Republica Moldova, care conţine o parte din Basarabia cât şi Transnistria, care şi-a autodeclarat independenţa provocând războiului de la Nistru din 1992, enorma majoritate a locuitorilor sunt români basarabeni. Dar şi în Ucraina trăiesc numeroşi români, în regiunea Bugeac, fosta Basarabie istorică, acum considerată sudul Basarabiei, în Transcarpatia, dincolo de Tisa, cât şi în nordul Bucovinei, unde capitala regiunii administrative este Cernauţiul.
-
„Cuvinte către tineri”: “Să stăm fermi în credinţele noastre”. A apărut numărul din acest an al revistei mănăstirii Putna
Sunt felurite subiecte, și legate strict de mănăstire, ori de Bucovina, și generale, despre convertirea la ortodoxie a unor persoane din medii culturale și etnice depărtate de cele tradițional ortodoxe, trăirea în credință a unor profesioniști ai medicinii etc.
-
Eminescu si Unirea. Societatea secreta “Carpatii”, urmarirea si innebunirea lui Eminescu pentru crezul sau, de la primul articol politic si pana la Doina: “Dacia Mare”
Un amanunt biografic din viata lui Eminescu mai putin mediatizata, aceea de gazetar si militant pentru unirea provinciilor romanesti, este legat de apartenenta sa la Societatea “Carpatii”, infiintata la 24 ianuarie 1882, la Bucuresti, cu scopul de a cladi “Dacia Mare”, viitorul stat national unitar Romania Mare.
-
La Nasterea Domnului pe stil vechi, Basarabia-Bucovina.Info aduce un omagiu femeii romance si ureaza La Multi Ani tuturor romanilor din jurul Romaniei! FOTO din Apsa de Jos
Sa fie asa cum ne-a recitat, lacrimand, o batranica de la Biserica lui Ion Neculce din Boian: ”Va-ntindem mana peste Prut, Si voi la noi s-o-ntindeti, Iar granita ce a crescut, In flacari s-o aprindeti, Sa nu mai fie vreun hotar, intre voi si noi, Sa facem Romania Mare, dar fara de razboi!”
-
Pecetea lui Stefan cel Mare si Sfant. O exlusivitate Basarabia-Bucovina.Info despre Aprodul Purice
“Va fi precum la Scheie, unde-aţi văzut în silă/ Maghiari schimbaţi în epuri, şi-un Purice-n Movilă”. „Doamne ! Iată calul, arată-le mai curând/ Că de tine ungureanul n-au scăpat într-acest rând“.
-
EXCLUSIV: Incursiune in Tiraspol, capitala imperiului invizibil. 50 de stop-cadre din Transnistria. Un Foto-Reportaj Basarabia-Bucovina.Info
Va introducem in misterele de dupa sarma ghimpata din rasaritul romanesc, in care se afla tintuiti, impreuna, romani, ucraineni si rusi, ca intr-o uriasa rezervatie sovietica incremenita in timp.
-
Cand a fost sa moara Stefan. Praznuirea de la Putna – Crezul lui Eminescu. FOTO/CANTEC Basarabia-Bucovina.Info
IPS Pimen: “Putna este Ierusalimul neamului românesc, iar mormântul Sfântului Ştefan cel Mare este altarul conştiinţei naţionale. Pentru noi, românii, ziua de 2 iulie trebuie să fie zi naţională, iar Sfântul Voievod Ştefan cel Mare este erou al întregului nostru popor. În Actul Patriarhal, care hotărăşte ca data de 2 iulie să fie al doilea hram al Mănăstirii Putna, s-a împlinit un crez al poetului Mihai Eminescu!”
-
Un filosof despre albumul Cristinei Nichitus Roncea, ”PRECUM ÎN CER, AŞA ŞI PE PĂMÂNT”: Invăţătură dintr-o carte cu imagini
Se impune însă o întrebare: în ce măsură, în lucrarea noastră cea de toate zilele, reuşim să interiorizăm acel bellum/lupta, în aşa fel încât să nu întoarcem, să nu cădem, cu produsele date nouă şi prin noi, altele decât pâinea şi vinul – care sunt, cumva, matricea celorlalte -, în naturalitatea din care suntem chemaţi să ne ridicăm/înălţăm!?
























