Dan Tanasa depisteaza si avertizeaza: Primarul din Pusztaottlaka (in romaneste Otlaca Pustă), care este si deputat FIDESZ, Simonka György, va organiza in perioada 15-20 august 2012 un festival de muzica rock in localitatea pe care o pastoreste.
Pentru a promova acest festival rock, Simonka a publicat pe pagina de internet a festivalului un anunt prin care inceara sa atraga participanti la acest festival. Elementul cheie al promovarii festivalului rock este o “icoana facatoare de minuni” care ar fi opera parintelui Arsenie Boca.
Unii localnici sustin faptul ca aceasta asa-zis icoana facatoare de minuni ar fi de fapt o inventie a deputatului FIDESZ Simonka György. Acestea sunt sustinute si de o simpla cautare de Google care nu scoate nimic la iveala cu o pretinsa icoana facatoare de minuni, opera a parintelui Arsenie Boca. Curios, am apelat la un prieten jurnalist care este familiarizat cu temele religioase si care mi-a confirmat ca nu a auzit de vreo icoana facatoare de minuni in Ungaria, pictata de parintele Arsenie Boca.
Pretinsa icoana facatoare de minuni a lui Simonka György este in fapt un tablou care infatiseaza “Cina cea de taina”. Simonka pretinde ca rugandu-se la aceast tablou a avut succes in afaceri. Potlogaria este sustinuta in presa din Ungaria de o femeie de afaceri care sustine, chipurile, ca ar fi avut si ea succese financiare dupa ce s-a rugat la acest tablou.
Un detaliu important este faptul ca primarul localităţii Otlaca Pustă, deputatul parlamentar FIDESZ Simonka György face parte (ca mirean) din adunarea eparhială a Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.
Foarte implicat in promovarea acestei blasfemii este implicat si arhimandritul Calinic (pe numele lui Kovács Levente) angajat al Episcopiei Ortodoxe Române din Gyula (Jula, aflata in Ungaria).
Activitatea parlamentara a deputatului FIDESZ Simonka Gyorgy s-a concretizat in 2011 in doar 5 minute de interventii de la tribuna Parlamentului budapestan, fiind detinatorul recordului la acest capitol.
Un alt detaliu interesant cu privire la deputatul FIDESZ Simonka Gyorgy este legat de faptul ca, desi provine dintr-o familie de romani, acesta declara pe profilul sau de pe o retea de socializare ca volumul sau preferat este “Dati-mi muntii inapoi” scris de Wass Albert, groful maghiar condamnat in Romania pentru crime de razboi, binecunoscut pentru literatura sa sovina si antiromaneasca.
Mai grav mi se pare faptul ca acest deputat FIDESZ – sustinator al unui criminal de razboi -, care face parte din adunarea eparhială a Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, este promovat chiar si de catre Patriarhia Romana, printr-un articol postat pe pagina agentiei de stiri Basilica.ro.
Deputatul FIDESZ Simonka Gyorgy, care apare ca fiind Gheorghe Simonca pe Basilica.ro, este implicat alaturi de Episcopia Ortodoxa Româna din Ungaria şi Arhiepiscopia Aradului, intr-un proiect transfrontalier european privind turismul religios, care urmează să fie înaintat în comun de cele două Eparhii.
Proiectul implica “obiective cu specific religios şi turistic”, cum ar fi: “drumul luminii, amfiteatru de întruniri şi spectacole, ecran de proiecţii şi publicitate, portalul iubirii şi al înţelepciunii şi diferite pavilioane de socializare interconfesională şi lucrativ artistică“.
Coincidenta face ca Simonka sa fie primarul unei localitati din Ungaria unde a aparut brusc o icoana facatoare de minuni. Ca doar ce turism religios e ala fara atractii religioase? Si ce atractie religioasa poate fi mai potrivita decat o icoana facatoare de minuni?
Deputatul Simonka Gyorgy alaturi de premierul Ungariei, Viktor Orban, intr-un clip publicitar al campaniei electorale pentru alegerile din 25 aprilie 2010:
Iar romanii bihoreni, cand au auzit ca ori se desfiinteaza ori devin parte a “Partiumului” maghiar, s-au gandit sa-si faca propriul referendum, printr-o petitie online, in care se afirma, printre altele:
“Cerem ca o eventuală reorganizare administrativ-teritorială a ţării să ţină cont de realităţile istorice şi geografice ale României. Considerăm că orice astfel de iniţiativă nu se poate realiza decât având în vedere zone care împărtăşesc aceleaşi tradiţii. Dacă Puterea este incapabilă să “redeseneze” o Românie mai bună, ar face mai bine să o lase aşa cum este!”
Subscriu si adaug: Aloo, Cotrocenii, vedeti ca l-ati uitat pe futulica, pardon, mutulica de Externe in functie!
“Badescu este istorie. Ganditi-va ca la vremea cand el scria, Eminescu nu era ceea ce este astazi. Popa Grama il facea cu ou si cu otet, iar Macedonski si altii nu mai puteau de invidie. Deci Badescu, la fel ca Vlahuta, avea simtul maretiei si al grandiosului.
In sfarsit, statuile nu se darama in mod normal, chiar daca devin desuete, ele sunt facute pentru a depune marturie peste timp. Ar trebui sa invatam de la unguri. Exista vreun maghiar care sa-l conteste pe Petofi Sandor? Au ungurii o banda de genul celeia a lui Patapievici, Plesu, Liiceanu? Le scrie lor istoria unul ca Tismaneanu? Nu, ei il recupereaza si pe Wass Albert.
In alta ordine de idei, Salajul nu are chiar asa de multe statui ca sa isi permita sa le darame si pe cele cateva, putine, gata facute. Cat despre Maniu si Coposu (pe care l-am cunoscut bine), lasati-i cu politica lor. N-au facut nimic pentru cultura. Maniu a fost prim ministru in perioada interbelica dar nu s-a invrednicit sa infiinteze un liceu la Zalau. Iar CDR-ul amintiti-va ce a facut scolii dvs. in perioada 1996-2000, prefigurand dezastrul din zilele noastre. Sa-i cinsteasca, prin urmare, politicienii lor si cei ce au jefuit pamantul tarii sub pretextul restituirilor demarate de Ciorbea.”
O propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional. Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare?
DOVADA AUDIO: „Legyen Erdély újra, ami volt!/ Óvjuk meg a székelyeket/ a románok rémtetteitől” (“Să fie Ardealul din nou ce-a fost!/ Să-i apărăm pe secui/ De faptele odioase ale românilor” – Wass Albert – poezia Eliberarea Ardealului).
În judeţul Alba, la Abrud, zeci de persoane s-au adunat în faţa Administraţiei finaţelor publice, pentru a-l opri pe Csibi Barna să pătrundă în clădire. Acesta a fost detaşat aici, de la Direcţia Finanţelor Publice Harghita. Oamenii nu văd însă mutarea ca pe o pedeapsă pentru Barna, ci ca pe o ofensă adusă lor.
Bucurestiul isi explica detaliat “pozitia” cand lucrurile sunt neclare si aliatii nu au luat inca o hotarare, dar tace prelungit dupa luarea deciziilor si trecerea la actiune. Cine poate lua in serios un asemenea aliat? Ce credibilitate in lume are o asemenea tara?
“Aţi aruncat Ardealul orientalilor ălora de valahi; şi nu ni l-aţi lăsat nouă. Nouă, – cui? Desigur, nouă – Ungurilor; cari se ştie doară că suntem occidentali…”
Versul citat de către soţia ambasadorului Ungariei la Bucureşti după ce a citit mesajul premierului Viktor Orban nu-i aparţine lui Sandor Petofi, ci lui Wass Albert, care a fost declarat criminal de război, scrie “Gândul”, citat de Mediafax.
Soţia ambasadorului Ungariei şi-a încheiat discursul în care a citat din Viktor Orban cu un vers din Wass Albert: “Legyen Erdély újra, ami volt!” – “Să fie Ardealul din nou ce-a fost!”. Acest vers din poemul “Eliberarea Ardealului” a fost rostit în faţa a sute de martori. Wass Albert a fost declarat criminal de război, scrie “Gândul”.
Conform cotidianului, strofa din care face parte versul este următoarea: “Legyen Erdély újra, ami volt!/ Óvjuk meg a székelyeket/ a románok rémtetteitől” (“Să fie Ardealul din nou ce-a fost!/ Să-i apărăm pe secui/ De faptele odioase ale românilor”).
Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că nu face niciun comentariu asupra articolelor de presă, precizând însă că soţia lui nu a rostit niciodată vreun poem al lui Albert Wass.
“Soţia mea nu a citit niciodată din Wass Albert “, a spus ambasadorul.
El a ţinut să sublinieze că nu doreşte să facă niciun comentariu pe tema articolelor apărute în presă. “Ţin să subliniez că nu am niciun drept să comentez articolele de presă”, a spus ambasadorul.
Totodată, ambasadorul – care a mai spus că poemul rostit la Târgu Mureş era din Petofi Sandor – a adăugat că nici el şi nici soţia lui şi niciun oficial ungar nu au rostit discursuri care să aducă atingere demnităţii naţionale a României.
Conform Wikipedia, Wass Albert a fost un nobil maghiar, deţinând titlul de Conte de Czege şi Szentegyed. S-a născut în 1908, la Răscruci (Judeţul Cluj) şi s-a sinucis la 17 februarie 1998 în Astor, Florida (Statele Unite). A fost fiul lui Endre Wass (1886-1975) şi al baronesei Ilona Bánffy de Losonc (1883-1960). A fost inginer forestier, scriitor şi poet.
În perioada ocupării Transilvaniei de Nord ca urmare a dictatului de la Viena, prin scrierile sale patriotice, Wass a exacerbat relaţiile dintre maghiarii şi românii din Transilvania. Ca răsplată a fost premiat de înalte instituţii academice din Ungaria, fiind numit totodată membru al Academiei Ungare, “pentru cunoştinţele sale forestiere”.
În mai 1946, atât Albert Wass, cât şi tatăl său Endre Wass, au fost condamnaţi la moarte în contumacie de Tribunalul Cluj, iar posesiunile le-au fost confiscate, fiind găsiţi responsabili pentru evenimentele care au avut loc în septembrie 1940, când un locotenent ungur, pe nume Pakucs, a arestat şase locuitori din Sucutard şi a executat patru dintre ei (doi români şi două evreice) în localitatea Ţaga.
Albert Wass a fost găsit responsabil şi pentru instigarea şi provocarea măcelului de la Mureşenii de Câmpie, când soldaţi unguri, conduşi de locotenentul Gergely Csordás, au ucis 11 persoane civile.
Wass este în continuare considerat oficial criminal de război, fiind documentat de Muzeul Holocaustului.
Curtea de Apel Cluj a respins, în 10 martie 2008, cererea de revizuire a sentinţei în cazul scriitorului Wass Albert, condamnat la moarte, în 1946, pentru crime de război. Kincses Elod, avocatul familiei Wass, susţine că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a depus la dosar un act care ar dovedi nevinovăţia lui Wass Albert, cel puţin în cazul crimelor de la Sucutard.
După Revoluţie, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a încercat să obţină şi el revizuirea sentinţei, printr-un recurs în anulare care i-a fost însă refuzat, incheie Mediafax.