Archive for the ‘Editoriale’ Category

SRI vs KGB si GRU. Premiera publicistica: Pacepa.ro publica o recenzie despre el realizata de veteranii SRI

Dupa ce ne-am trezit cu un fapt Incredibil! Pacepa si-a lansat site in Romania si marturiseste: “I’m just another Soviet agent” si pe deasupra are si contul FB – Pacepa Kgb – iata ca apare pe Pacepa.ro si o recenzie a veteranilor SRI despre Cazul Pacepa vs Kuklinski.

Merita citita: RYSZARD KUKLINSKI versus ION MIHAI PACEPA. Colonelul polonez a primit cetatenie americana de la Reagan la cererea CIA. Pacepa a asteptat-o 10 ani. VITRALII, revista veteranilor SRI, despre Cazul Pacepa – Kuklinski

Incredibil! Pacepa si-a lansat site in Romania si marturiseste: “I’m just another Soviet agent”. EXCLUSIV Pacepa.ro

Un site al agentului sovietic Ion Mihai Pacepa, sau al fanilor sai, gen Tismaneanu, cine mai stie?, produce reverberatii pe internet: Pa.ce.pa.ro. Conform unui anunt lapidar, pe acest site se va face cunoscut Dosarul Pacepa in cele mai mici amanunte. Dotat cu mai multe sectiuni promitatoare – 110, DSS, GRU, KGB, SON, SRI, USI – si cu un Blogroll de tovarasi, Pa.ce.pa.ro anunta ca are si pagina de Facebook: Pacepa Kgb.

Pe langa primele dezvaluiri despre persoana sa, Pa.ce.pa.ro posteaza si un video despre sine obtinut de la lansarea cartii lui Larry Watts, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni”, la Muzeul Unirii din Iasi, ceea ce dovedeste – pe langa alte aspecte profesionale – si ca Pacepa inca misca…

Vom urmari cu cea mai mare atentie miscarile acestui Pacepa pe internet (si nu numai)!

Alerta printre istorici! “Raportul Patapievici” asupra natiunii romane: “un mozaic de populatii” intr-un teritoriu al nimanui. O afacere MAE-ICR de 7 milioane de euro: “Romania Medievala”

Mai multi istorici ne semnealaza un nou grav atentat la Istoria Nationala, care vine in completarea Raportului Tismaneanu. Este vorba de “Raportul Patapievici” asupra istoriei Romaniei, in care se afirma, printre alte enormitati: “Aceasta pentru că România, unul dintre cele mai tinere state ale Europei actuale, născut din Unirea de la 1859 (a Moldovei şi Tării Româneşti) şi din Marea Unire de la 1918 (realizată prin aderarea Transilvaniei), nu fusese niciodată până atunci o Naţiune, ci mai degrabă un mozaic de civilizaţii, de populaţii, de culturi şi de etnii care au învăţat să trăiască împreună, să dialogheze, să facă comerţ, şi, mai presus de toate, să îşi construiască o limbă şi o conştiinţă comune în timp ce erau supuse, de-a lungul secolelor, predominanţei politice a uneia sau alteia dintre marile puteri vecine.” Personajul caruia Institutul Cultural Roman i-a incredintat falsificarea istoriei Romaniei la nivel international este un elvetian de origine poloneza, pe numele sau Laurent Chrzanovski (foto la Ziaristi Online – sursa Rotary Club).

Afacerea rescrierii istoriei nationale in stil maghiaro-bolsevic este impachetata intre copertile unui volum de lux cu titlul “Romania Medievala” si a costat pana acum circa un milioan de euro (1.000.000 Euro). Costurile se vor ridica insa la 7 milioane de euro (ati citit bine) pentru ca implica si o serie de expozitii internationale, realizate de MAE si ICR sub patronajul Presedintiei Romaniei. Sau cel putin asa isi propun Baconsky si Patapievici.

Mai mult, suntem amenintati de fizicianul de renume mondial din fruntea ICR ca exista si o continuare: Dintre proiectele noi pe care ICR le pregăteşte, Patapievici a menţionat pentru Mediafax o expoziţie pe tema “România medievală”, care să fie prezentată în străinătate. Acest proiect face parte dintr-un ciclu care mai cuprinde şi “România neolitică”, expoziţie prezentată cu un an în urmă în Elveţia şi Belgia, şi “România modernă”, proiect ce ar putea fi realizat peste doi ani.

Cristian Negrea, unul dintre istoricii portalului Ziaristi Online afirma: “Trebuie sa ia atitudine in primul rand istoricii si comunitatea stiintifica, care ar trebui sa desfiinteze aceasta brosura de prezentare. Ceea ce mi se pare mai grav este faptul ca toate aceste lucruri sunt scrise pe banii contribuabilului roman, este ca si cum romanul plateste sa i se desfiinteze si mutileze istoria. Iar referitor la cliseul cu vechimea Romaniei, cum ca nu ar exista decat de la 1859, chiar aplicand aceasta falsa teorie conform careia vechimea este data de denumirea statului, Romania ar fi mai veche decat Italia (denumire aparuta la 1861) sau Germania (1871), fara a mai vorbi de alte state ca si Cehia sau Belgia.”

Va prezentam mai jos atat prefetele “lucrarii”, semnate de Patapievici si seful M.A.E. Baconsky, cat si o recenzie a volumului in patru limbi care continua “opera” “Raportului Tismaneanu” de mistificare a istoriei Romaniei. Toate aceste grozavii se petrec “sub înaltul patronaj al Preşedintelui României”, dupa cum sta inscris pe “Raportul Patapievici” asupra natiunii romane.

Integral la Ziaristi Online

APELUL romanilor din Covasna, Harghita si Mures catre SRI, CSAT si Presedintia Romaniei

Asociaţiunea Transilvană pentru  Literatura Română şi Cultura  Poporului Român

Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita

APEL

pentru solidaritatea întregii societăţi româneşti cu românii din judeţele Covasna şi Harghita

Vineri, 3 iunie 2011, în sala mare a Casei de Cultură din municipiul Topliţa, jud. Harghita a avut loc adunarea generală a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita. La adunare au participat astrişti din cele două judeţe, conf. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Comitetului Central al Asociaţiunii ASTRA, precum şi numeroşi invitaţi, în rândul cărora s-au aflat: deputaţii Mircea Duşa şi  Vasile Gliga, ing. Stelu Platon,  primarul  municipiului Topliţa şi majoritatea primarilor comunelor din  bazinul Topliţei, conducerea despărţămintelor Tg. Mureş şi Reghin ale ASTREI, preoţi, profesori, membrii ai altor asociaţii culturale româneşti din cadrul Forumului Civic al Românilor din  Covasna, Harghita şi Mureş.

Adunarea s-a desfăşurat sub semnul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea ASTREI şi  marcării a 100 de ani de la adunarea generală a Despărţământului Reghin al ASTREI, eveniment care a avut loc la Topliţa, la data de 3 iunie 1911. Conform prevederilor statutare, adunarea a aprobat raportul de activitate pe anul 2010, prezentat de preşedintele despărţământului prof. Constantin Costea, raportul Comisiei de cenzori prezentat de prof. Doru Dobreanu, programul de activitate şi planul de venituri şi cheltuieli pe anul 2011. A fost ales un nou comitet de conducere al despărţămânului format din: prof. dr. Luminiţa Cornea – preşedinte, prof. drd. Costel Cristian Lazăr – primvicepreşedinte, prof. Dorina Drăghici Moraru şi Constantin Costea – vicepreşedinţi, învăţătorea Olga Gheorghincă – secretar şi alţi şase membrii. La finalul adunării, ansamblul folcloric Izvoraşul din Gălăuţaş a prezentat un frumos program de cântece şi dansuri româneşti  specifice zonei etnografice locale.

Pe lângă problemele vizând promovarea culturii şi solidarităţii româneşti, de către cercurile ASTRA din judeţele Covasna şi Harghita, participanţii la dezbateri au evidenţiat faptul că, ultimele evoluţii, precum: deschiderea la Bruxelles a unei „reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc”, aplicarea unei strategii care urmăreşte înfăptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub forma colaborării dintre „autoguvernările locale” din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, afişarea ostentativă a comportamentului de „stat în stat”,  iniţierea şi organizarea de către autorităţile locale de evenimente publice culturale sau de altă natură exclusiv pentru minoritatea maghiară, inversarea raportului constituţional dintre limba română şi limba maghiară în inscripţiile publice, sunt certitudini care vin să consacre un statut de facto aşa-zisului ţinut secuiesc şi care, în anii următori, sub presiunea maghiară şi pe fondul slăbiciunii autorităţilor române poate să devină de jure o entitate distinctă faţă de Statul Român.

Din multitudinea aspectelor vizând nerespectarea legilor şi a prevederilor Constituţiei, discriminarea, marginalizarea şi asimilarea populaţiei româneşti în judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş,  au fost  prezentate fapte care atentează la dăinuirea românească în această parte de ţară, precum:

În judeţele Covasna şi Harghita, continuă practica condiţionării ocupării posturilor în administraţia publică, altele decât cele prevăzute de lege, (practică generalizată şi la unele societăţi comerciale) de cunoaşterea limbii maghiare.

În majoritatea primăriilor, caselor de cultură, bibliotecilor, centrelor de cultură ş.a., din judeţele Covasna şi Harghita, nu este încadrat niciun funcţionar român (ex. bibliotecile judeţene, casele municipale de cultură, primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale ş.a.).

Instituţiile publice de cultură nu sunt preocupate de istoria şi cultura românilor din cele două judeţe. Monografiile locale, albumele de prezentare a patrimoniului cultural local, pliantele turistice ş.a. prezintă caracterul monoetnic al judeţelor respective, făcând abstracţie de istoria, cultura şi patrimoniul creat de populaţia românească din zonă. Volumele de istorie locală, albumele şi pliantele turistice au un conţinut nostalgic şi promovează separatismul şi autonomia teritorială a aşa-zisului „Ţinut secuiesc”.

Nu sunt respectate, în majoritatea cazurile, prevederile legale privind numirea de directori sau directori adjuncţi români în şcolile mixte.

Nu sunt aplicate prevederile legale privind respectarea limbii române ca limbă naţională; site-urile majorităţii primăriilor şi a unor instituţii publice sunt redactate numai în limba maghiară; inscripţionarea străzilor şi a denumirii unor instituţii şi societăţi este făcută, mai întâi în limba maghiară, cu litere mari, şi apoi în limba română cu litere mici; afişele şi programele unor manifestări culturale, ştiinţifice şi civice, finanţate din fonduri publice, sunt redactare numai în limba maghiară; se extinde modalitatea de întocmire a documentelor şi a corespondenţei oficiale între autorităţi şi instituţii publice în limba maghiară.

Este continuată practica discriminărilor faţă de finanţarea proiectelor asociaţiilor culturale româneşti de către consiliile judeţene Covasna şi Harghita şi de către majoritatea consiliile locale din cele două judeţe.

Continuă adoptarea unor hotărâri ale consiliilor municipale şi orăşeneşti de schimbare a  denumirii ultimelor străzi care mai poartă numele unor personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale.

S-a reafirmat faptul că, românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a UDMR.

De aceea, participanţii la Adunarea generală a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita adresează autorităţilor statului: Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, următoarele solicitări:

Cerem ca prin lege, să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor numeric inferiori de către autorităţile locale.

Solicităm Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective şi definirea Statutului Român ca stat multinaţional.

Solicităm Parlamentului să respingă legea privind regionalizarea României, în forma propusă de UDMR.

Continuarea la Ziaristi Online

Vezi si Bogdan Diaconu: Dacă UDMR contestă Trianonul şi Marea Unire, avem de-a face cu un inamic declarat al statului şi al poporului român

Signature Traite Versailles Traiasca Trianonul 4 6 1920

Atunci când europarlamentarul UDMR Sogor Csaba contestă Trianonul şi, implicit, graniţele României Mari, aceasta nu mai este o simplă opinie politică, ci o declaraţie de intenţie despre cum va acţiona vizavi de statul român respectivul europarlamentar trimis de România la Bruxelles. Şi anume, va acţiona împotriva intereselor României şi pentru dezmembrarea teritorială a acestui stat.

Eroii romani din Basarabia dupa 12 si 15 ani de temnita: Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc, Tudor Popa. Un documentar TV oferit la 7 si respectiv 4 ani de la eliberarea Cavalerilor Romaniei. VIDEO

Zilele acestea – 2 si 4 iunie – s-au implinit 7 si respectiv 4 ani de la eliberarea din temnitele Transnistriei, dupa 12 si 15 ani de inchisoare, a eroilor romani din Basarabia, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Popa. Sa nu uitam si sa nu-i uitam!

Cititi la Civic Media despre cei trei Cavaleri ai Romaniei si Cetateni de Onoare ai Capitalei

5 iunie – Alegeri la Chisinau. Primarul Dorin Chirtoaca indeamna: “Incă un pas spre viitor”. Mergeti la vot, pentru Basarabia romana

Dorin Chirtoacă: Alegerile din 5 iunie trebuie să fie încă un pas spre viitor

Dragi prieteni,
Stimaţi cetăţeni,

Avem în spate un drum pe care l-am parcurs împreună pe durata unui mandat, dar trebuie să recunoaştem că acest parcurs totuşi e prea scurt ca să putem vedea conturul real şi împlinit al şirului de sarcini pe care le-am avut de onorat.

În efortul nostru comun de a produce schimbarea, cel mai greu de înlăturat au fost şi sunt ruinele minciunii, ruinele clanurilor ascunse în spatele unor false simboluri. Greu, dar nicidecum imposibil.

Împreună cu Dumneavoastră am demonstrat că putem schimba lucrurile. Am trecut peste situaţii extrem de grele. Am preluat Chişinăul cu o datorie enormă, cu întreprinderi aflate în pragul falimentului, dar am reuşit să depăşim această stare de criză. Mă simt dator să spun astăzi, că pe întreaga perioadă a mandatului meu de primar, singurul sprijin pe care l-am avut a fost cel din partea chişinăuienilor. Îmi exprim recunoştinţa şi Vă mulţumesc, dragii mei.

Ne aşteaptă multă, foarte multă muncă. Avem de dus la bun sfârşit proiectele deja începute (curăţirea administraţiei de cei care folosesc funcţia publică în interes personal, modernizarea sistemului de transport, termoizolarea clădirilor etc.).

Prin ceea ce am făcut până în acest moment şi prin ceea ce îmi propun în continuare doresc ca dialogul între autoritate şi sectorul privat să înceapă cu “Da”. Ca cetăţenii ţării plecaţi peste hotare să poată reveni acasă. Ei vor reveni numai dacă Republica Moldova le va oferi locuri de muncă, salarii mai bune, soluţii pentru a-şi avea casa lor, şanse pentru copiii pe care îi cresc.

Marea nedreptate a timpurilor pe care le trăim este că a fi bătrân înseamnă a fi sărac, dar ea trebuie spulberată. Bătrâneţii trebuie să i se reîntoarcă seninătatea, pacea, căldura şi împăcarea.

Sănătatea este la fel de dorită şi de necesară în Chişinău şi în satele noastre. Dacă oamenii sunt cei care întreţin statul, de ce statul nu este în stare să întreţină aceşti oameni atunci când le este sănătatea în pericol?

Învăţătorul a fost neglijat şi chiar desconsiderat grav în ultimul deceniu, pentru că el nu a fost alegătorul celor care s-au aflat la guvernare. Eu personal, mă mândresc de încrederea pe care mi-au acordat-o cadrele didactice şi mă închin în faţa scumpilor noştri învăţători.

Credinţa nu poate fi măsurată şi nu poate fi dată nimănui spre administrare. Ridicăm biserici călăuziţi de Dumnezeu şi aprindem lumânări nu pentru a ne arăta faţa, ci pentru a ne lumina sufletul.

Suntem o democraţie tânără, însă problemele şi sarcinile care ne revin ne obligă să lăsăm la o parte copilăria şi să abordăm prezentul şi viitorul nostru cu toată maturitatea. În calitatea mea de candidat pentru funcţia de Primar General al municipiului Chişinău vin cu un apel sincer şi clar la consolidarea forţelor democratice. Am încredere în Dumneavoastră. Orice vi s-ar spune trebuie să nu uitaţi că viitorul nostru şi al oraşului nostru îl decidem noi!

Alegerile din 5 iunie trebuie să fie încă un pas în viitor!

Dorin Chirtoacă,
Candidat PL la funcţia de Primar General al municipiului Chişinău

Sursa: www.pl.md

Jurist, Primar general al municipiului Chişinău

Vezi Programul Electoral, Declaratia de Venit si Datele biografice ale lui Dorin Chirtoaca la Ziaristi Online

Cititi si Republica Moldova in constiinta mistificatorilor istoriei Romaniei. Un fals marca Soros: studiu sociologic făcut de politologi

Soros Anti Romania si Republica MoldovaStudiul Fundaţiei Soros “Republica Moldova în conştiinţa publică românească” tinde să devină un fel de text sacru, invocat în orice ocazie şi care aduce anatema asupra oricărui contestatar. La conferinţa „Investiţiile româneşti în RM. Provocări şi perspective” de joi 2 iunie am auzit de cel puţin zece ori invocarea acestui studiu, de fiecare dată în […]

Incredibil dar adevarat: Palatul Culturii din Targu Mures a arborat steagul Ungariei si carpa “Tinutului Secuiesc”. Si chiar mai sus decat drapelul Romanie. FOTO. UPDATE: Dan Tanasa a sesizat Prefectura



Un Roman Contrariat informeaza: Asa-zisul drapel secuiesc si steagul Ungariei au ajuns sa fie arborate în centrul municipiului Tg. Mures, chiar pe Palatul Culturii! De observat ca ambele drapele tricolore ale Romaniei sunt strans infasurate, atat in dreapta cat si in stanga pe frontispiciul cladirii, in timp ce cele patru ale Ungariei si “Tinutului Secuiesc” sunt dipuse mai sus, in vant. Pozele sunt facute astazi în jurul orei 14:00. De fapt, ce sa ne mai miram, când asa zisul “Tinut Secuiesc” este reprezentat acum si la Bruxelles prin biroul deschis zilele trecute de UDMR, partid aflat la guvernare, in “coalitie” cu PDL. “Tinutul Secuiesc” prinde contur chiar sub ochii autoritatilor române, daca tinem cont ca Palatul Culturii din Targu Mures este la doi pasi de Prefectura si de Consiliul Judetean! Se spunea ca presedintele Consiliului Judetean, dna. Lokodi Edita nu ar fi acceptat drapelul secuiesc în Tg. Mures, dar se pare ca acum, dupa ce au reusit deschiderea biroului de la Bruxelles, totul s-a schimbat. Daca mai este cineva în tara asta care poate face ceva în legatura cu ce se întâmpla în judetele Mures, Harghita si Covasna, sa o faca acum, pâna nu e prea târziu!


Catre,
INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI MURES,
In atentia
Domnului Prefect Marius Pascan
Sediul: Piaţa Victoriei, nr. 1, Targu Mures, judetul Mures, 540026  

Obiect: sesizare in baza Legii nr. 233/2002 privind incalcarea prevederilor legale prevazute de art. 6 din H.G. nr. 1157/2001 de catre Palatul Culturii din Targu Mures

Stimate domnule Prefect,

In baza articolului 51 din Constitutia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie

In fapt,

Prin prezenta petitie va reclam incalcarea de catre Palatul Culturii din Targu Mures a art. 6 din HG nr. 1157/2001 care stipuleaza faptul ca “Pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivitati şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale”.

Asa cum se observa in fotografia pe care v-o comunic impreuna cu petitia, ca sa va dovedesc justetea reclamatiei mele, drapelul Ungariei este arborat in mod permanent pe cladirea care face obiectul acestei petitii, Palatul Culturii din Targu Mures. De asemenea, alaturi de drapelul national al Ungariei, pe fatada acestei cladiri publice mai este arborat un alt drapel, neidentificabil.

Pentru ca Institutia Prefectului este obligata sa asigure respectarea Constitutiei si a legilor va solicit sa obtineti de la persoana juridica reclamata respectarea prevederilor legale in vigoare in privinta arborarii drapelului national al Romaniei si a drapelului national al altor state, precum si indepartarea drapelului care este arborat langa drapelul national al Ungariei.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa

03 iunie 2011

Larry Watts de la Chisinau la Iasi. Cum a fost la lansarea cartii lui Larry Watts in Basarabia. VIDEO. O noua gaselnita antiromaneasca la “comemorarea” Trianonului: Un milion de semnături pentru autonomia “Pământului Secuiesc”. “Nebunia” lui Avram Iancu


Monografia Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania scrisă de istoricul american Larry Watts s-a bucurat de un succes enorm in rândurile istoricilor de la Chișinău, scriu ziaristii basarabeni. Doar cuvinte de laudă şi aprecieri înalte la dresa autorului au fost aduse, joi, 2 iunie, în cadrul lansării oficiale. “Saci” de documente, despre relaţiile ruso-române, de la războiul din 1877-1878 până în 1978, cu precădere acţiunile serviciilor de informaţii de pe ambele laturi ale Cortinei de fier sunt expuse detaliat, făcându-se referinţă la acte oficiale din acea perioadă, scrie Arena.md, care ofera si filmarea de mai jos de la eveniment. Corespondentul Ziaristi Online la Chisinau a inregistrat alocutiunea lui Larry Watts, prezentata mai sus.

Astazi, istoricul american isi lanseaza lucrarea la Muzeul Unirii din Iasi, Str. Alexandru Lapusneanu nr 16, la ora 16.oo, manifestare organizata de Editura Rao si Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana.

„Fereşte-mă, Doamne, de prieteni”, – această veche vorbă românească a devenit titlul unei cărţi scrise de un istoric american, tradusă în română de Editura Rao şi lansată azi la Chişinău, transmite JurnalTv.md, cu urmatorul comentariu: “E un volum excepţional, în care sunt deschise şi descrise secrete, acte, planuri şi alte chestiuni care confirmă că, ani la rând, România a fost ţinta Rusiei. O abordare incitantă şi inedită ne oferă însuşi autorul Larry Watts, care recunoaşte că a fost cândva martorul dezinformărilor. Despre obsesia Kremlinului şi planul de „distrugere” a României, despre atitudinea şi intenţiile, interesele teritoriale şi nu numai, despre secretele săpate, dar iată – scoase la iveală într-o valoroasă carte – vorbim la această emisiune”, realizata de  JurnalTv reprodusa aici, de Ziaristi Online

Ziaristi Online va mai ofera urmatoarele titluri:

O noua gaselnita antiromaneasca la “comemorarea” Trianonului: Un milion de semnături pentru autonomia “Pământului Secuiesc”

Garda Secuiasca si Trianonul

Având în vedere consecinţele acestor proiecte asupra statului român, solicităm o evaluare a experţilor din cadrul Parlamentului României, Preşedinţiei şi Ministerului Afacerilor Externe privind impactul iniţiativei intitulată Un milion de semnături pentru autonomia Ţinutului Secuiesc asupra comunităţilor româneşti din zonele locuite preponderent de etnici maghiari (judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş).

Dosare Secrete: Nici Avram Iancu nu a murit nebun. Demontarea unei minciuni budapestene

Avram Iancu

“Ultima mea voinţă. Unicul dor al vieţii mele fiind ca să-mi văd Naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba togma acuma cu întristare văd că speranţele mele şi jertfa adusă să prefac în nimic. Nu sciu câte dile mai voi ave, un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune că viitorul este nesigur, voiesc dară şi hotărat dispun ca după moartea mea toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunei pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi, tare credand că luptătorii cu arma legii vor pute scoate drepturile naţiunei mele. Câmpeni, 20 dec. 850″.

Marin Mincu despre Cartarescu: “Un semidoct care-şi da aere că se pricepe la orice”. Cum ii terfeleste Cartarescu pe Eminescu si Nichita Stanescu. Polemos – Ultima carte a lui Marin Mincu

[Polemos – Ultima carte a lui Marin Mincu – Cum ii terfeleste Cartarescu pe Eminescu si Nichita Stanescu]
Complexul globalizării

« […] Trecând la secţiunea „exegetică“ propriu-zisă a volumului (Pururi tanar, infasurat in pixeli – Humanitas, nota Z.O.), se constată, în mod surprinzător, că, deşi este poet şi universitar, Mircea Cărtărescu nu posedă un instrument adecvat de evaluare critică atunci când se referă la poeţii români cei mai importanţi, ce se presupune că fac obiectul cursurilor pe care le ţine în faţa studenţilor. Astfel, este ceva axiomatic că despre Eminescu nu se poate discuta decât cu o so­brietate hermeneutică maximă, şi aserţiunea că acesta ar fi o „victimă a linguşelii tâmpe şi conformiste“ este de-a dreptul o inepţie, căci paradigmele unei culturi nu se „linguşesc“, ci se asimilează critic. La fel, despre Nichita Stănescu nu se poate afirma atât de tranşant, fără argumentarea minimă necesară, că „în ultimii săi ani a cunoscut o degringoladă morală asemănătoare într-un fel celei a lui Eminescu“ şi că „autorul Elegiilor corespunde unui model literar destul de comun, poetul damnat şi boem, fapt care a dus la penibila sa popularitate prin­tre semidocţi, de la elevii de liceu /…/ până la universitari…“ Asemenea etichetări negative sunt chiar bizare în contextul dat, divulgând atât reaua intenţie, cât şi incultura literară ; prin agresivitatea lor scandaloasă parcă amintesc, în mod semnificativ, de un anumit limbaj „demascator“, activat de corifeii criticii marxiste din perioada proletcultismului. (Nu este deloc exclus ca Mircea Cărtărescu să-şi fi în­suşit acest procedeu de confuzionare voluntară a valorilor de la maes­trul său, Ov.S. Crohmălniceanu, pe care-l evocă ditirambic atât de des în cuprinsul culegerii.) Pe de altă parte, nu este deloc adevă­rat că „poezia lui Nichita Stănescu (întrucât ar fi rămas „modernistă“ – n. n.) seamănă cu nimic mai mult decât cu opera lui Blaga şi mai ales a lui Ion Barbu“ ; de aici se deduce faptul supărător că autorul Poe­melor de amor nu cunoaşte poetica diferenţiată a celor doi mari poeţi interbelici (unul este expresionist, iar altul e hermetic) şi nu se în­ţelege cu ce fel de instrumente critice operează el când îi abordează în postura de profesor. Dar „remarca“ lui Cărtărescu cea mai diletantistică este aceea în care se proferează, fără nici un echivoc, că, prin Nichita Stănescu, „gândirea poetică românească“ manifestă „o a doua rămânere în urmă după cea a lui Eminescu“. În organicitatea poeziei româneşti, gândirea eminesciană înseamnă o emancipare de­fi­nitivă de stereotipiile oralităţii, prin plonjonul dilematic în vizio­na­rismul oniric, de sorginte romantică, şi exegeza cea mai aplicată recunoaşte că, fără apariţia lui Eminescu, n-ar fi fost posibilă evoluţia ulterioară a poeticităţii moderniste. În ceea ce-l priveşte pe Nichita Stănescu, nu mi se pare că, până în prezent, ar fi apărut la orizont un alt poet la fel de important care să fi exercitat o înnoire a discursului, de aceeaşi amploare semiotică precum aceea înfăptuită de el ; cu toată împotrivirea „teoretică“ a prietenului său, Ion Bogdan Lefter (pe care-l preia la literă Mircea Cărtărescu în toate zburdălniciile sale revizionistice), se poate spune că, la nivelul poeticităţii, autorul Ope­relor imperfecte, ca orice mare poet din secolul XX, a depăşit net neomo­dernismul, anticipând instinctiv ultimele achiziţii datorate postmo­dernităţii. Cu toată parada lor de originalitate şi noutate, deocamdată optzeciştii se află încă încastraţi în siajul aceluiaşi sistem poetic (quasi-postmodernist) ca şi Nichita Stănescu. Dincolo de receptarea eronată a celor doi poeţi paradigmatici, se poate constata incoerenţa perspec­tivei axiologice cărtăresciene şi din modul pueril de abordare a lui Ştefan Augustin Doinaş : „În baladele sale, Doinaş nu a imitat edificii întregi şi strălucitoare, ci a construit ruine măcinate de vreme, deco­ruri butaforice cu cartonul mucegăit, statui cu nasul şi degetele de mult pierdute“ ; „Nu e vorba aici de nici o iniţiere, de nici o revelaţie, ci de un mecanism care le imită în gol, tragi-comic şi absurd, ca în Godot sau în Urmuz.“ Este evident că poetul Cărtărescu are serioase dificultăţi în folosirea conceptelor literare care definesc poeti­citatea şi de aceea îl asociază pe Doinaş lui Beckett şi lui Urmuz pentru a crea o maximă confuzie în receptare.

Continuarea la Ziaristi Online – Cultura

Premiul Mile Carpenisan pentru curaj si excelenta in jurnalism. Cristi Botez si Victor Roncea la Nasul Radu Moraru de Ziua Presei. VIDEO 10 TV


Premiul Mile Carpenisan. Cristi Botez si Victor… de ZiaristiOnlineTV
O amintire frumoasa din urma cu exact o luna. Premiul Mile Carpenisan pentru curaj si excelenta in jurnalism, in valoare de 1000 de euro, a fost oferit acesta de Civic Media, cu sprijinul principal al portalului Vrajitorul.eu, reporterului de razboi Cristi Botez si lui Florin Budea, jurnalistul oradean haituit si azi de Laszlo Tokes. Radu Moraru a tinut sa fixeze momentul in timp, in amintirea lui Mile Carpenisan. Dumnezeu sa-i rasplateasca pe cei care nu-l uita pe incercatul ziarist de front si sa-l odihneasca in pace pe bunul nostru prieten Mile Carpenisan!
Hristos s-a Inaltat!



Vezi si: Premiul Mile Carpenisan pentru Cristian Botez si Florin Budea. Multumiri speciale: Vrajitorul.eu si Nasul Radu Moraru. VIDEO
Foto: Cristina Nichitus Roncea

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova