Accidentul de ieri al purtatorului abuziv al titlului de presedinte al Romaniei a demonstrat ceea ce nu mai era de demonstrat: ca degeaba avem atatea servicii de informatii si degeaba incaseaza SPP 45 de milioane de euro anual, daca Basescu da cu oistea-n gard la colt de strada. Pai daca masina a accidentat-o usor, tara a accidentat-o atat de grav incat sta sa se scufunde in orice clipa. Acum inteleg de ce a aparut omul in vestuta dand din mana la TV, ca Ceausescu la CC: era cu vesta de salvare pregatita! Si asta imi aduce aminte de un editorial de-al meu de prin 2006, care se incheia asa:
“Personal, n-am inteles niciodata de ce se lauda Basescu ca a fost capitan de vas si-uite asa o sa conduca si Romania. Pai, oricine stie: marinarii, plecati cel putin jumatate de an din tara, erau departe de orice realitate romaneasca. Cum pot sa inteleaga ei, din bataia vantului, ce am trait noi aici, cu picioarele pe pamant?
Apoi, comparatia Romaniei cu un cuirasat – mai stiam noi pe cineva luat la fel de valuri – nu-mi cade bine la stomac. Daca ne scufundam?”
Iata-l aici:
Cuirasatul gaozarilor lui Basescu
Motto: „Cum poti sa fii calm in Romania?“ – Mircea Badea, realizator TV.
„Dragi compatrioti, voi fi un aparator devotat al libertatii presei, care in ultimii patru ani a inregistrat un regres grav, datorita constrangerilor si presiunii politice fara precedent practicate fata de mass-media romanesti. Confiscarea libertatilor presei este primul pas spre confiscarea libertatilor cetatenesti. Victoriile democratiei nu pot avea loc fara existenta presei libere, a dreptului la cuvant si la libera exprimare. Vreau sa va asigur ca in persoana noului presedinte al Romaniei, societatea civila va avea un sprijin. Romania are nevoie ca societatea civila sa isi preia, la un alt ritm, rolul de aparator si promotor al drepturilor fiecarui cetatean“, rostea, mai an, noul presedinte al Romaniei, Basescu Traian, in discursul sau de la ceremonia de depunere a juramantului, in decembrie 2004.
In care mai spunea: „Natiunea romana are nevoie de un presedinte care sa o reprezinte cu demnitate“. Si ce-mi face el, badica Traian? “Capitanul nostru”, pe care il speram de cursa lunga? Imi zice ca ziaristii care pun „intrebari-capcana“ sunt „gaozari“. De data asta, presedintele chiar a dat cu mucii in fasole.
Mi s-a consiliat el cu Elena din Udrea prin firidele Cotrocenilor, mi s-a golden-drojdit el cu Jiji, mi s-a dat cu masina blitz-abtiguit in vazul intregii tari, mi s-a turnat in realitate cum e cu chiulul si fumatul in prima zi de scoala, si cate si mai cate… Toate iertate, ca deh, iarna nu-i ca vara, nici Nastase ca Basescu!
In ciuda a ceea ce pare, eu il aprob pe presedinte. Gaozarismul trebuie demascat! Este adevarat ce spune Basescu la nervi: avem multi ziaristi-gaozari printre noi. Insa pentru aceasta trebuie sa-i caute; acolo unde zice el. Dar ce-ar fi oare sa inceapa presedintele sa-si ingaozareasca intai limbistii si pupincuristii din institutiile media de stat sau aproape ca si de stat, dupa cum au devenit deja unele publicatii si posturi TV ai caror proprietari joaca dupa cum le canta presedintele de pe mesele tavernelor dambovitene (sau invers)?!
Sa incepem sa credem ca, in evenimentele zilei din realitatea cotidiana a Romaniei libere Traian Basescu isi dezvolta, prin mimetism politic, ca un adevarat „alien“, aceleasi maniere ca si Ion Iliescu, tatucul sau din FSN? Un exemplu de gaozarism public neobservat de doi ani la Cotroceni: Televiziunea Romana, transformata dupa incorporarea oranj intr-o noua masina automata de spalat creiere si suflete.
De ce nu observa oare presedintele ca gaozarii cu trese ale fostei Securitatii din institutia televiziunii publice – platiti, ca si el, din banii nostri – ignora, de exemplu, prioritatile ramase doar rostite ale „noii“ presedintii a Romaniei? Ca, spre exemplu, Basarabia este tratata nu ca la Televiziunea Republicii Moldova, ci ca la TV Moskva a URSS?
Sau, oare, n-ar fi mai bine sa inceapa ex-manieratul nostru sef, cu propria ograda? Ce sunt oare aceia care-si ascund biografia si chiar si identitatea reala aspirand cu nesat la cele mai inalte functii in stat? Purtatorii de fulare rosii, ministrii cu obrajori rozalii, sepcarii cu stea rosie-n frunte, fosti, actuali si viitori komisari, cu aviz de bun tovaras de la intelectualii patriei, aceiasi care il proslaveau si sustineau la vot pe anchetatul penal pentru crime Ion Iliescu?
Din cei care, dupa ce l-au cadorisit pe seful statului si pe consoarta lui de confesional din cancelarie cu o „mentalitate de mafioti“ nu au ezitat sa treaca la trocuri informative si informationale, ajunsi cu dosarul la os. Deh, ca intre mafioti! Ce mica e lumea… “Piccolo Mondo”…
Dar de ce n-am vorbi si de comesenii potcoviti de futurologul Basescu cu un mare viitor: Adriean premierul-minune doi, Radu mamii ei de ce-a mai ramas nefurat din Craiova – al doilea tasmanian in stat si Vasilica, bun la toate guvernarile, stapanul inelelor coruptilor neauziti si nevazuti din Alianta DA.
Nu, e clar: presedintele nu o sa-si ceara scuze „gaozarilor“, „animalelor“, „legionarilor“, „golanilor“ si „huliganilor“!
De fapt, totul este ingrozitor de trist. Noi ziaristii, gaozari sau nu, traim un grav „sindrom al tacerilor ilegale“, ca sa il parafrazez pe Ion Cristoiu. Basescu, fost simpaticul si neconformistul presedinte patriot, devine pe zi ce trece un matroz cazut de la bordul navei lui imaginare pe un pamant care-i pare ca si pe mare, plin de spuma zilelor.
Purtat de pe-un val pe altul, la brat cu gaozari de rang inalt, nu mai are timp sa explice natiunii ametite de tangaj de ce ticalosul de ieri este tovarasul lui de drum de azi. Sau de cand un simplu ziarist care a luptat prin cuvant pentru eliminarea sistemului ticalosit – cum zicea o data si “Base’ al nostru” – a devenit un “gaozar” periculos acuzat de „capcanarea“ institutiilor statului.
Personal, n-am inteles niciodata de ce se lauda Basescu ca a fost capitan de vas si-uite asa o sa conduca si Romania. Pai, oricine stie: marinarii, plecati cel putin jumatate de an din tara, erau departe de orice realitate romaneasca. Cum pot sa inteleaga ei, din bataia vantului, ce am trait noi aici, cu picioarele pe pamant?
Apoi, comparatia Romaniei cu un cuirasat – mai stiam noi pe cineva luat la fel de valuri – nu-mi cade bine la stomac. Daca ne scufundam?
Intrebarile Ziaristi Online: De ce Presedintele Romaniei nu ne poate spune (de noua ani) cu ce se raspunde la steagurile maghiare? Dar stie sigur ca nu cu bentite tricolore, ca tanara Sabina Elena… Poate se raspunde cu Steaua Romaniei pentru Laszlo Tokes si un gulas cu Viktor Orban?
Colegul meu de proces cu Liiceanu-Liicheanu-Liigheanu, dl Ion Spanu, probabil atins putin de patima anti-Basescu a publicatiei online Cotidianul.ro, cade in eroare identificandu-l pe Cartarescu cu un apologet al lui Basescu. In realitate, sublocotenetul Cacartarescu este, la fel ca toti membri gastii de profitori ai tuturor regimurilor din care face parte (foto mai sus), un lingau de meserie al oricui este la putere. Incepand de la Ceausescu incoace. Si aici, de dragul doamnei Herta Muller, o sa vin si cu probele de rigoare. 🙂 De altfel, chiar in ianuarie anul acesta, numitul Cacartarescu ii solicita demisia lui Basescu, in cor cu “protestatarii” de meserie din Piata Universitatii. Grafomanul scatolog satofag si sccria asta chiar in Evenimentul Zilei care, se spune, este “al lui Basescu”. Alta aiureala. E a domnilor mediteraneeni la care presteaza dl Andronic de cand fostul sef al “fantomelor” SIE l-a pus pe senile si a invartit de cheita cu azimut Marea Moarta. Dar sa-l lasam pe micul gigant al porno-literaturii ICR sa vorbeasca liber: “Eu nu cred că revoltele din acest ianuarie agitat sunt revolte anti-sistem, cum începe să circule un fel de cuvânt de ordine. Sunt revolte evident împotriva Puterii, considerată vinovată de diverse rele, între care pe primul loc se află scăderea nivelului de trai. Personal, sunt foarte de acord şi cu demisia lui Traian Băsescu, şi cu alegerile anticipate. Am tot spus-o de un an şi jumătate, şi doar reaua-credinţă poate împiedica pe cineva să recunoască asta: Traian Băsescu şi-a epuizat, în primii trei-patru ani ai primului său mandat, capitalul de încredere şi popularitate, iar al doilea mandat l-a surprins fără idei şi proiecte noi, depăşit de situaţie din punct de vedere politic. Am spus-o şi o repet: Băsescu este un om al trecutului. Nu el e problema României de azi” (Evz.ro). De altfel, chiar si in septembrie 2010, Cartarescu spunea acelasi lucru, incercand sa-si scuze umplerea buzunarelor cu valuta lui Ceausescu via “conservatorul” Voiculescu, la Jurnalul National, unde juisa, intelectual, fireste, alaturi de mai dreptacii Dorin Tudoran si Volodea Tismaneanu: “Epoca Băsescu mi se pare terminată, cu bunele şi relele ei. Ca şi Emil Constantinescu, actualul preşedinte e azi un prizonier neputincios al sistemului politic românesc, corupt şi nenorocit.” (Adevarul). Asa cum Plesu si Liiceanu “s-au lepadat de Basescu”, a facut-o, asadar, si micul gigant nerecunoscut al lui Manolescu, sublocotenentul scribulet la revista Activistul a Securitatii, Mircea Cartarescu.
Eroarea dlui Spanu, care publica articolul cu titlu vibrant “Îmi bag p… în regina Angliei” – Mircea Cărtărescu, autorul preferat al lui Băsescu, în “Orbitor”, reiese chiar din propriul text, in care acesta argumenteaza ca limbile dambovitene pe care i le-a plasat regulat dosului lui Basescu l-au facut sa fie publicat in “n”-spe limbi straine de catre cosangeanul sau galitian Patapievici, pe banii prostilor de patibulari romani si cu concursul fostei informatoare DIE Catrinela Plesu, azi directoare ICR. Dupa cum arata dl Spanu, Cartarescu a inceput sa fie tradus si publicat de ICR pe vremea lui Constantinescu iar operatiunea onaneanua pe banda a continuat, bine-mersi, si in epoca Iliescu! Iata: 1. Orbitor, Editura Denoël, Paris, 1999; 2. Vakvilág – A bal szárny (Orbitor. Aripa stângă), Editura Jelenkor Kiadó, Pécs, 2000; 3. Orbitor, Editura Gallimard, 2002 (traducere în limba franceză de Alain Paruit); 4 Orbitór. Vänster vinge, Editura Albert Bonniers Förlag, Stockholm, 2004 (traducere în limba suedeză de Inger Johansson). Sunt convins, asadar, ca, daca Nastase iesea presedinte, Cacartarescu ar fi devenit sinecuristul profund numarul unu al Cotrocenilor rosii, ca doar, dupa cum scrie singur, “ii placea să-şi pună degetul pe fund şi să-l miroase apoi” si, innebunit de placere, e posibil ca ar fi speriat tot SPP-ul cu strigate reproduse artistic in “Orbitor”, ca “Dragule… dă-mi-o… te rog, te implor, dă-mi-o şi-n popou…aaaaah! aaaaah!” . Cu exeptia acestor mici erori subsemnez la articolul colegului meu de proces Ion Spanu si astept, cu incredere, continuarea!
Cititi si va cruciti:
Mircea Cărtărescu, autorul preferat al lui Băsescu, scrie în “Orbitor”:
“Îmi bag p… în regina Angliei”
Romanul pornografic al scriitorului dâmboviţean a fost tradus în mai multe limbi pe bani publici din bugetul Institutului Cultural Român. Cine l-ar fi tradus şi publicat pe modestul poet optezecist dacă România i-ar fi puricat mai serios opera?
Lăudat în mod deşănţat de „intelectualii lui Băsescu”, romanul „Orbitor” de Mircea Cărtărescu, ajuns la vol. 3, se pare că nu a fost citit de nimeni, deşi a fost tradus de către ICR, pe bani publici, în aproape toate limbile pământului!
Întrebat ce carte a citit în ultima vreme, însuşi preşedintele Traian Băsescu a nominalizat invariabil o carte a lui Cărtărescu, probabil la sugestia vreunui consilier care aflase că scriitorul a fost recomandat la Premiul Nobel de gruparea Liiceanu-Pleşu-Patapievici. Mai mult chiar, în anul 2006, Băsescu l-a decorat pe Cărtărescu cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, categoria A “Literatura”.
Ce ar fi citit Băsescu în romanul lui Cărtărescu?
Dacă ar fi lecturat chiar superficial romanul „Orbitor. Aripa dreaptă”, apărut, desigur, la Editura Humanitas, condusă de Gabriel Liiceanu, preşedintele Băsescu ar fi citit următoarele:
– “Îmi bag pu… în regina Angliei” (pag. 241).
-“Mă fu… în ea de Casa Albă?” (pag. 241).
– “CIA ce căcat e” (pag. 242).
– “Îi placea să-şi pună degetul pe fund şi să-l miroase apoi” (pag. 84).
– “Uite cum e cu ţara: cică limbricul iese cu fi-su dintr-un cur plin de căcat, ca să-i arate cum e afară (…). Limbricu-ăla mic se gîndeşte ce se gîndeşte şi dup-aia zice: “Păi, tăticule, dac-aici e atît de frumos, de ce trebuie să trăim noi în gaura aia păroasă?, în duhoarea aia de căcat, în bezna aia groaznică?” Da’ taica-su-i zise răstit: “Fiule, să nu mai vorbeşti aşa! Aia-i Patria!”” (pag. 58).
– “Îi plăcea să-şi pună degetul pe fund şi să-l miroase apoi” (pag. 84).
– “Dragule… dă-mi-o… te rog, te implor, dă-mi-o şi-n popou…aaaaah! aaaaah!” (pag. 185).
– “Căci sfînt era să lingi cu devoţiune scrotul iubitului tău” (pag. 339).
– “La rîndul ei, femeia primea-n gura caldă, rujată, tumefiată de dorinţă, capul umed al penisului, pe care-l sugea amintindu-şi sfircul matern, din care supsese odată certitudine şi ocrotire” (pag. 339).
– “Vrei să ne fu..em în cur? Mi-am amintit, fulgerător, din bancuri şi din pălăvrageala copiilor. Homosexualii. Poponarii. Curiştii (…). Unii oameni nu şi-o băgau în gaura femeilor, ci în fundul altor bărbaţi. Erau cei mai răi dintre toţi, căci oamenii mari făceau prostii cu nevestele lor ca să aibă copii, dar poponarii şi-o băgau acolo, în caca, pe unde trăgeai pîrţuri, de unde-ţi ieşeau, cîteodată, cînd te mîncă, viermişorii” (pag. 381).
– “Fesele barbatului izbeau acum ritmic, neiertator. Ouale, vizibile prin punga lor de piele, loveau anusul si fesele femeii, care-ncepu sa scoata strigate aspre si indemnuri obscene, spuse brutal” (pag. 341).
– “Am avut milioane de tirfe, in masa lor colcaitoare de tite, cururi si vulve” (pag. 519).
“Am exersat sodomia” (pag. 519).
Cerem scuze cititorilor pentru reproducerea acestor obscenităţi, cu toate că, din respect pentru ei, am pus puncte de suspensie acolo unde textul din carte este explicit. Astfel de pasaje de o vulgaritate extremă se întâlnesc la tot pasul, fără nici o motivaţie estetică, menită să justifice prezenţa lor.
Premiat, tradus şi plimbat pe banii statului
Pentru simplul fapt că a fost în ultimii opt ani editorialistul de casă al lui Traian Băsescu, pe care-l considera „un preşedinte pentru alte coordonate istorice”, Cărtărescu a avut un statut privilegiat, fiind tradus pe banii statului, într-un program naţional al ICR, în mai multe limbi, fiindu-i plătiţi şi banii cu care-şi promova romanele sale pornografice. Spicuim din această risipă:
1. Orbitor, Editura Denoël, Paris, 1999
2. Vakvilág – A bal szárny (Orbitor. Aripa stângă), Editura Jelenkor Kiadó, Pécs, 2000
3. Orbitor, Editura Gallimard, 2002 (traducere în limba franceză de Alain Paruit)
4. Orbitór. Vänster vinge, Editura Albert Bonniers Förlag, Stockholm, 2004 (traducere în limba suedeză de Inger Johansson)
5. Orbitór. Kroppen (Orbitor. Corpul), Editura Albert Bonniers Förlag, Stockholm, 2006 (traducere în limba suedeză de Inger Johansson)
6. Die Wissenden, (Orbitor. Aripa stângă), Editura Zsolnay Verlag, Wien, 2007 (traducere în limba germană de Gerhardt Csejka)
7. Mesanver vol. 1 (Orbitor vol. 1), Editura Nymrod, Tel Aviv, 2007 (traducere în limba ebraică de Yotam Reuveny)
8. Orbitor. Venstre vinge (Orbitor. Aripa stângă), Editura Bokvennen, Oslo, 2008 (traducere în limba norvegiană de Steinar Lone)
9. Orbitór. Höger vinge, (Orbitor. Aripa dreaptă), Editura Albert Bonniers Förlag, Stockholm, 2008 (traducere în limba suedeză de Inger Johansson)
10. L’Aile tatouée, (Orbitor. Aripa dreaptă), Editura Denoël, Paris, 2009 (traducere în limba franceză de Laure Hinckel)
11. Cegador (Orbitor. Aripa stângă), Editura Funambulista, Madrid, 2010 (traducere în limba spaniolă de Manuel Lobo Serra)
12. Orbitor. Kroppen (Orbitor. Corpul), Editura Bokvennen, Oslo, 2010 (traducere în limba norvegiană de Steinar Lone)
13. De Wetenden (Orbitor. Aripa stângă), Editura De Bezige Bij, Amsterdam, 2010 (traducere în limba neerlandeză de Jan Willem Bos)
14. Der Körper, (Orbitor. Corpul), Editura Zsolnay Verlag, Wien, 2011 (traducere în limba germană de Gerhardt Csejka)
15. Blinding, (Orbitor), Editura Archipelago Books, New York, 2013 (traducere în limba engleză).
Apariţia acestor traduceri a fost finanţată de ICR, instituţie aflată sub patronajul Preşedinţiei României, cu un buget de peste 12 milioane de euro, finanţare care cuprinde dreptul de traducător, dreptul de autor, plata tirajului şi a acţiunilor de promovare! Un bun subiect pentru Garda Financiară.
Despre felul în care se lansează în străinătate volumele lui Cărtărescu, recomandăm lectura unui articol publicat de scriitorul Eugen Mihăescu, membru de onoare al Academiei Române, în „Napoca News” din 26 octombrie 2006: „În afara fondurilor risipite pentru traducerea volumului «L’aile tatouée» (în româneşte «Orbitor-Aripa dreaptă»), Institutul Cultural Român i-a oferit autorului Mircea Cărtărescu, din bani publici, şi un sejur la Paris. L-am zărit, pe 7 octombrie, în librăria «L’écume des pages», învîrtindu-se printre standurile de cărţi, cu un pahar de carton în mînă, strivit de notorietatea cîştigată pe banii Statului Român. Aştepta «asaltul» admiratorilor invitaţi să-i solicite autograful pe volumul mirosind încă a cerneală. N-a fost să fie! N-avea cum să fie, cu toţi banii cheltuiţi de România!”.
Dar iată ce spune chiar Cărtărescu despre o altă lansare, opinie consemnată într-o ştire Mediafax din 28 august 2007: „Traducerea în limba germană a volumului «Orbitor. Aripa stângă» va fi promovată ulterior de Mircea Cărtărescu în cadrul unui turneu în Austria şi Germania. «Voi face de fapt un lung turneu de promovare în toata luna octombrie, la Viena, Graz, Stuttgart, Berlin, Basel, Frankfurt», a declarat pentru MEDIAFAX Mircea Cărtărescu”.
De ce nu a luat Premiul Nobel?
Dar, dacă a spus cineva răspicat cine este, de fapt, Mircea Cărtărescu, aceasta este Herta Müller, laureata Premiului Nobel pentru Literatură, care, auzind că autorul romanului „Orbitor” nu asculta în vremea dictaturii nici măcar radio „Europa liberă” şi că nu ştia că scriitorii erau urmăriţi de Securitate, a declarat pentru ziarul „România liberă”:
„Acesta este scriitorul român cel mai cunoscut în străinătate, iar ceea ce spune oglindeşte o stare de fapt. Ce a vrut el să spună: că a fost apolitic, că nu s-a interesat de nimic şi a trăit cu nasul în vânt. Eu n-am avut stabilitate şi, din păcate, în nici o zi n-am ştiut ce mă aşteaptă a doua zi. Mie în fiecare zi mi-a fost teamă că seara nu voi mai fi în viaţă. Ceea ce spune Mircea Cărtărescu arată multe despre el… În limba germană există termenul «Mitläufer», cel care merge cu ei: tace, încearcă să nu iasă în evidenţă, nu deranjează pe nimeni, se face gri”.
Precizăm că “Mitläufer” este un cuvînt foarte dur în germană, care-i descrie pe susţinătorii pasivi ai unei dictaturi.
Tot Herta Müller a explicat şi de ce nu a luat Cărtărescu Premiul Nobel, susţinând că a aflat neoficial că motivul pentru care scriitorul român nu a luat premiul a fost descoperit de către Serviciile de Informaţii ale Academiei Norvegiene Nobel: Mircea Cărtărescu a avut rude recunoscute ca active în cadrul mişcărilor anarhiste din Europa. Străbunicul acestuia de pildă, Witold Czartarowski, a ajuns în România după cunoscutul atentat asupra ţarului Rusiei Alexandru al II-lea. De asemenea, fratele geamăn al poetului, Victor Cărtărescu, a activat în cadrul Legiunii Străine, după care a contribuit la alte numeroase atentate anarhiste sub conducerea vestitului Errico Malatesta!
HAOS ÎN AFACEREA DE PESTE 1 MILIARD DE EURO DIN BĂNEASA
Exclusiv: Evaluarea terenurilor Agronomiei, negată de experţii lui Puiu Popoviciu
Ziarul BURSA a aflat cine sunt cei cinci experţi pe care i-a invocat omul de afaceri Puiu Popoviciu că ar fi evaluat terenul pe care s-a construit proiectul Băneasa @ Surpriză: evaluatorii aprobaţi de firmele lui Popoviciu şi de Agronomie, susţin că nu au mai făcut nicio evaluare din cauza timpului scurt pus la dispoziţie @ Un raport de evaluare a fost trimis totuşi săptămâna trecută la DNA
Lovitură de teatru în afacerea Băneasa Investmtent: experţii care trebuiau să evalueze terenurile Univesităţii de Ştiinţe Agronomice Bucureşti neagă că ar mai fi întocmit vreun raport de evaluare! Cu toate acestea, un raport de evaluare ar fi fost trimis la DNA, săptămâna trecută. După izbucnirea scandalului “Popoviciu-Băneasa Investment”, DNA a acuzat faptul că cele 224 de hectare cu care Universitatea a venit în proiectul rezidenţial au fost subevaluate de 150 de ori. Omul de afaceri Gabriel “Puiu” Popoviciu şi-a apărat afacerea, afirmând că terenurile Agronomiei au fost evaluate de cinci experţi evaluatori, fără să-i nominalizeze însă. Din informaţiile noastre, un raport de evaluare ar fi fost trimis, săptămâna trecută, la Direcţia Naţională Anticorupţie, la solicitarea procurorilor. O hotărâre a acţionarilor companiei Băneasa Investment din data de 12 decembrie 2002, intrată în posesia noastră, ne dezvăluie numele celor cinci experţi desemnaţi să efectueze evaluarea terenurilor: Gheorghe Dinu Popa, Marian Dinu Popa,Valerian Mihai, George Dumitraşcu şi Cornelia David. Cei cinci experţi figurează că ar fi realizat şi evaluarea unor aporturi în natură ale altor două companii – Herăstrău SA şi Comaliment SA- controlate de Puiu Popoviciu, care au intrat, în 2003, ca aţionari în proiectul Băneasa Investment. Contactat de ziarul Bursa, Gheorghe Dinu Popa neagă însă că ar mai fi făcut vreo evaluare pentru terenurile Universităţii, deşi ne-a confirmat că a primit mai multe oferte pentru această operaţiune. Domul Dinu Popa susţine că a refuzat să mai realizeze raportul de evaluare din cauza perioadei scurte în care urma să-l prezinte acţionarilor. În schimb, domnia sa ne-a precizat că a participat la o evaluare a pomilor fructiferi de pe terenul respectiv, unde se afla Ferma Pomicolă a Universităţii, dar în urmă cu mulţi ani: “Prin 91-92 am participat într-adevăr la o evaluare a pomilor fructiferi, dar în calitate de inginer proiectant principal agronom, care este specialiazarea mea de bază. Am constatat atunci un dezastru acolo. Alături de mine au participat atunci mai mulţi consultanţi de stat”. Expertul Dinu Popa susţine că nu a fost citat de DNA în acest dosar. Declaraţia expertului Gheorghe Dinu Popa pare să fie contrazisă de o altă hotărâre a acţionarilor companiei Comaliment, din mai 2003, din care rezultă, în clar, că toţi cei cinci experţi au realizat raporturile de evaluare pentru activele cu care compania lui Popoviciu a intrat alături de Universitate în proiectul Băneasa. Însuşi Puiu Popoviciu a comunicat oficial presei că, în total, cinci experţi au evaluat terenurile aportate de Universitate, ceea ce exclude posibilitatea ca unul dintre ei să se fi retras ulterior. Indiferent cine are dreptate, Popoviciu sau Dinu Popa, afacerea din Băneasa, estimată la peste 1 miliard de euro, stă pe modul în care au fost evaluate terenurile Universităţii şi cum s-au împărţit apoi acţiunile. Aşa cum rezultă din datele oficiale alăturate, câteva active ale companiilor Herăstrău şi Comaliment, care la prima vedere, par mult mai puţin valoroase decât terenurile Agronomiei, ele au fost aportate cu o valoare apropiată de acestea. În cazul în care cei cinci experţi au evaluat toate aceste aporturi, atunci este extrem de important ca autorităţile noastre să prezinte evaluările respective. Căci paguba statului pare să fi fost una uriaşă.
Extras din Hotărârea AGA a societăţii COMALIMENT SA din data de 20 mai 2003:
“Se aprobă expertizele de evaluare, efectuate la data de 16.04.2003, de către evaluatorii Dinu Popa Marian , Mihai Valerian, Dumitraşcu George, Dinu Popa Gheorghe, David Cornelia, cu privire la următoarele imobile, proprietatea Societăţii Comerciale COMALIMENT – S.A.: – Complexul Comercial Big Berceni”, situat în Bucuresti, sos. Berceni nr. 2, sectorul 4, compus din construcţie în suprafaţă de 7.698,81 m2 şi teren în suprafaţă de 7.327 m2, înregistrat la ONCGC sub nr. cadastral provizoriu 186 şi înscris în Cartea Funciară nr. 6033 N, deschisă la Judecătoria Sectorului 4, în valoare totala de 150.866.269.000 lei, conform raportului de expertiză; – spaţiu comercial situat in Bucureşti, Str. Dianei nr. 12, sectorul 2, compus din construcţie în suprafaţă de 626 m2 şi teren în suprafaţă de 939 m2, inregistrat la OCGNC cu nr. cadastral provizoriu 2358 şi inscris în cartea funciară nr. 5119 deschisă la Judecătoria Sectorului 2, în valoare totala de 30.600.727.000 lei, conform raportului de expertiză; – corpul B, compus din construcţie în suprafată de 909,72 m2 si teren, cota parte indiviză, în suprafaţă de 154,76 m2, din imobilul situat in Bucuresti, bd. Regina Elisabeta nr. 15-19, sectorul 3, înregistrat la ONCGC cu nr. cadastral provizoriu 1516/0; 1/-1; 1/M; 1 şi înscris în cartea funciară nr. 14199 deschisă la Judecătoria Sectorului 3, în valoare totală de 36.684.553.000 lei, conform raportului de expertiză. Conform expertizelor de evaluare aprobate potrivit prezentului punct, valoarea totală a imobilelor menţionate mai sus este de 218.151.549.000 lei”. Acţionarii Comaliment au mai hotărât atunci ca societatea să participe la majorarea capitalului social al companiei Băneasa Investment, cu aportul în natură reprezentând dreptul de proprietate al Comaliment asupra imobilelor menţionate mai sus, în schimbul unui număr de 218.151.549 acţiuni, în valoare totală de 218.151.549.000 lei. În urma aportului, societatea Comaliment a primit 13,166 % din Băneasa Investent..
Extras din Hotărârea AGA a companiei BĂNEASA INVESTMENTS – S.A., din data de 12.12.2002:
“Adunarea generala a actionarilor, intrunita in sedinta extraordinara, legal constituita si convocata azi, data de 12.12.2002, in prezenta actionarilor: 1. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, prin mandatar legal, conform imputernicirii nr. 11384 din 9.12.2002, dl Rector Ioan Niculae Alecu, detinatoare a 101.048.276 actiuni nominative, in valoare nominala de 1.000 lei, in valoare totala de 101.048.276.000 lei, reprezentand 49,88 % din capitalul social al societatii; 2. International Business & Trading Corporation, prin imputernicit Andrei Mihai Bejenaru, conform procurii speciale atestate de av. Andreia Pislaru cu nr. 38 din 11.12.2002, detinatoare a 101.507.200 actiuni nominative, in valoare nominala de 1.000 lei, in valoare totala de 101.507.200.000 lei, reprezentand 50,11 % din capitalul social al societatii; 3. General Logistics Corporation, prin imputernicit Andrei Mihai Bejenaru, conform procurii speciale atestata de av. Andreia Pislaru cu nr. 37 din 11.12.2002, detinatoare a 800 actiuni nominative, in valoare nominala de 1.000 lei, in valoare totala de 800.000 lei, reprezentand 0,00394 % din capitalul social al societatii; 4. Andrei Mihai Bejenaru, detinator a 500 actiuni nominative, in valoare nominala de 1.000 lei, in valoare totala de 500.000 lei, reprezentand 0,00202 % din capitalul social al societatii; 5. Olimpia Neagu, detinatoare a 500 actiuni nominative, in valoare nominala de 1.000 lei, in valoare totala de 500.000 lei, reprezentand 0,00202 % din capitalul social al societatii; 6. Florina Sandolache, detinatoare a 500 actiuni, in valoare nominala de 1.000 lei, in valoare totala de 500.000 lei, reprezentand 0,00202 % din capitalul social al societatii, cu unanimitate de voturi, in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, hotaraste: 1. Majorarea capitalului social al societatii prin aport in numerar si in natura, actionarul Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti urmand sa participe la majorarea capitalului social prin aport in natura, iar actionarii Andrei Mihai Bejenaru, Olimpia Neagu, Florina Sandolache, International Business & Trading Corporation si General Logistics Corporation prin aport in numerar. 2. Actionarul Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara va participa la majorarea capitalului social prin aportul in natura al dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 991.010 m2, situat in Bucuresti, sos. Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44, sectorul 1, ce face parte din terenul in suprafata de 2.246.529 m2, avand numarul cadastral 4.506, fiind intabulat in Cartea Funciara a Sectorului 1 Bucuresti cu nr. 7324, in baza incheierii nr. 4201/24.04.2000, rectificata prin sentinta civila nr. 8401/8.10.2002 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, ramasa definitiva prin neapelare si irevocabila. 3. Ridicarea dreptului de subscriere cu privire la actiunile nou emise, al actionarului International Business & Trading Corporation, in limita cotei de 34,5 % din totalul actiunilor nou emise si atribuirea dreptului de subscriere a actiunilor nou emise catre un nou actionar. 4. Cooptarea ca actionar a Societatii Comerciale HERASTRAU – S.A., prin emiterea de noi actiuni, Societatea Comerciala HERASTRAU – S.A. urmand sa participe la majorarea capitalului social prin aportul in natura al dreptului de proprietate asupra activului compus din constructie si teren situat in Bucuresti, str. Gara Herastrau nr. 4, sectorul 2, astfel cum au fost intabulate in Cartea Funciara a Sectorului 2 Bucuresti cu nr. 23.943 si nr. 8.914, in baza incheierilor de intabulare nr. 10.726/2001 si 10.023/2000 si asupra activului compus din constructie si teren situat in Bucuresti, bd. Kiseleff nr. 32, sectorul 1, astfel cum a fost intabulat in cartea funciara colectiva nr. 11.558 si cartea funciara individuala nr. 16.367, ambele ale sectorului 1 Bucuresti, in baza incheierii de intabulare nr. 2487/2001. 5. Se desemneaza expertii Dinu Popa Marian, Valerian Mihai, Dumitrascu George, Dinu Popa Gheorghe si David Cornelia, in vederea efectuarii evaluarii aporturilor in natura ale Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti ai Societatii Comerciale HERASTRAU – S.A., precum si a intocmirii expertizelor si prezentarii acestora consiliului de administratie al Societatii Comerciale BANEASA INVESTMENTS – S.A. BANEASA INVESTMENTS – S.A.
Puiu Popoviciu, martie 2009 : “Evaluarea terenului a fost realizată de cinci experţi”
Conform unui comunicat remis presei de omul de afaceri Puiu Popoviciu la sfârşitul lunii martie, după izbucnirea scandalului Băneasa Investment, evaluarea terenurilor Agronomiei a fost făcută de cinci experţi. Redăm în continuare comunicatul omului de afaceri: “Operaţiunile realizate între Universitate şi Băneasa Investments nu au presupus în niciun moment şi nu au avut ca rezultat o vânzare a terenului şi implicit plata unui preţ pentru teren. Aceste operaţiuni au reprezentat, în prima fază, o asociere în participaţiune cu tot ceea ce presupune o astfel de asociere din punct de vedere legal.
Ulterior, terenul a fost aportat la capitalul social al Băneasa Investments, iar Universitatea a dobândit în schimbul acestuia calitatea de actionar, precum o participaţie de 49,88% din capitalul social al Băneasa Investments. Evaluarea terenului la momentul aportului a fost realizată de către 5 experţi atestaţi ANEVAR, conform cerintelor legale. Valoarea acestuia a fost stabilita la aproximativ 950 miliarde lei, pentru care Universitatea a primit acţiuni în capitalul social al Baneasa Investments”, se mai arăta în comunicat.