Victor Roncea Blog

Interviu Roncea cu Sebastian Lazaroiu (II) – Geoană a mers la Moscova pe urmele lui Patriciu
Consemnat de Victor Roncea
Sebastian Lăzăroiu: Trebuie să fie făcute privatizări, dar şi în avantajul statului român, iar în zonele care sunt de importanţă strategică, trebuie să ne gândim de mai multe ori îninte de a face privatizări. Ori aici e ceea ce, de fapt, a încercat preşedintele Băsescu să împiedice şi ceea ce va încerca în cel de-al doilea mandat, pe care îl va obţine, şi ceea ce Vîntu şi Voiculescu îşi doresc să nu se mai întâmple. De aceea, pentru ei, Băsescu e un obstacol. Geoană e mult mai flexibil şi sunt convins că tot sprijinul pe care îl primeşte acum va trebui să îl plătească, va trebui să plătească nota de plată pentru acest sprijin, dacă ar ieşi preşedinte, ceea ce presupun că nu se va întâmpla.
Victor Roncea: Credeţi că putem vorbi despre o reînnodare a „firului roşu“ prin această „excursie“ făcută în secret de dl Geoană la Moscova şi prin întâlnirea cu un personaj controversat din lumea serviciilor secrete ruseşti, dl Golovin, ofiţer GRU?
– Deocamdată nu mă pot pronunţa. E un caz delicat. Preşedintele a confirmat că a existat această vizită, a fost solicitat şi de Crin Antonescu în acest sens. Deocamdată m-aş rezuma în a afirma că este total în neregulă ce a făcut Mircea Geoană. Era vicepreşedinte al CSAT, era preşedinte al Senatului şi a făcut o vizită privată la Moscova, fără să ofere lămuriri. N-am văzut explicaţiile de rigoare.
– S-a cam dat la fund în ultimele zile.
– Da, dar e obligat să dea explicaţii clare, să aflăm exact ce a discutat acolo. Însă e total în neregulă ce a făcut, probabil că dânsul a crezut că nu se află, nu se va şti, ceea ce nu se face în niciun stat democratic, civilizat al acestei lumi. Este o vizită extrem de suspectă, cel puţin suspectă aş putea spune. E o situaţie delicată.
– Dar nu vi se pare demagocică intervenţia lui Crin Antonescu atâta timp cât şi partidul său are legături cu partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, perfectate prin intermediul lui Călin Popescu Tăriceanu şi Serafim Urechean?
– Trebuie văzut. Numai dl Geoană poate să ne spună ce discuţii a avut acolo. Însă, se poate spune şi că dl Geoană a mers pe urmele lui Patriciu la Moscova. Este posibil să fie şi un asemenea scenariu. Sigur că asta l-ar putea pune în dificultate pe dl Crin Antonescu, care este candidatul sprijinit de Dinu Patriciu.
– E garantat de Dinu Patriciu…
– E garantat de Dinu Patriciu!, deci s-ar putea să fie şi dl Crin Antonescu într-o situaţie dificilă dacă acesta e de fapt conţinutul discuţiilor de la Moscova.

Sondajele de opinie sunt manipulate

– Dle Lăzăroiu, sunteţi în primul rând sociolog. În toată această perioadă au apărut numeroase controverse legate de sondajele de opinie. Unii candidaţi chiar şi-au exprimat rezerva faţă de nivelul la care sunt cotaţi. Ce credeţi, sunt manipulate sondajele de opinie, mai ales când unele institute de sondare sunt patronate de aceiaşi membri ai „Coaliţiei GRIVCO“?
– Dle Roncea, e foarte-foarte adevărat. Eu cred că da, multe dintre ele sunt manipulate. Ce a apărut nou în această campanie e că între institute mari apar contradicţii, ceea ce nu s-a întâmplat până acum.
– Ştiu că s-a semnat la un moment dat un cadru deontologic între marile institute, pentru a se evita deprofesionalizarea.
– A existat chiar o Asociaţie al cărei rol era, printre altele, să sancţioneze abaterile evidente în acest domeniu. Dar a dispărut… Aş vrea să vă amintesc că atunci când am venit la Cotroceni am luat decizia de a mă retrage din lumea aceasta, tocmai pentru că mi s-a părut că solidaritatea de breaslă era prost înţeleasă, existând ideea că trebuie să ne acoperim atunci când se făceau greşeli mari, ceea ce eu am respins şi am fost blamat pentru aceasta. Eu n-am înţeles niciodată să-mi apăr breasla acoperind erorile grave ale altora, ceea ce este valabil şi pentru presă. Eu cred că presa trebuie să clarifice problemele presei, şi dacă există jurnalişti oneşti care sunt deranjaţi de aceste etichete – „presa manipulează“, „presa dezinformează“ – să iasă şi să spună ei cine o face, pentru a se delimita.
– Mulţi o fac în mediul online, unde s-au refugiat, spaţiu care devine din ce în ce mai credibil, tocmai din aceste motive.
– Exact: s-a transferat foarte mult din credibilitatea presei „mari“ în mediul online, unde găseşti analize pertinente, poziţii obiective etc… Un refugiu pentru mulţi jurnalişti oneşti. Am făcut paralela aceasta pentru că mi se pare importantă. Realmente, şi în presă, şi în ce priveşte sondajele, lucrurile merg din ce în ce mai prost. Am ajuns într-o situaţie în care breasla este total dereglementată, în care nu se mai respectă nicio valoare, niciun cod, la fel ca şi în presă.

Două institute centrale de sondare fac un joc suspect

– Dar cât de mult pot influenţa aceste rezultate false?
– Eu nu cred în această influenţare. Am făcut studii încă din anul 2000 pe influenţa sondajelor de opinie asupra comportamentului electoral. Atunci s-a dovedit ştiinţific că influenţa este foarte mică, de ordinul a unul-două procente. Influenţa mare nu este asupra alegătorului simplu, ci asupra militanţilor şi sponsorilor partidului.
– Deci e un alt mijloc de presiune şi manipulare.
– Exact. Dacă vrei să le arăţi sponsorilor că merită să investească în tine, trebuie să le arăţi că ai o cotă acceptabilă. La fel pentru a câştiga sprijinul militanţilor.
– Am ajuns într-o situaţie în care şi presa, şi aceste institute par arondate la acel centru unic de comandă.
– Da, trebuie văzut. Pentru că observ că sunt mai multe institute care dau o anumită ierarhie – nu vreau să dau nume -, dar sunt două institute care dau cu totul alte cifre şi chiar cu totul alte ierarhii. Dintr-o dată, cele două sunt pentru mine suspecte. E greu de crezut că toată lumea greşeşte şi numai doi sunt corecţi. Unul dă nişte rezultate, şi peste două săptămâni vine al doilea şi le confirmă. Şi ambele institute sunt „credibile“. Sigur, rămâne să vedem la primul tur de scrutin şi apoi la al doilea cine a avut dreptate, ce joc au făcut.
– Aşadar, putem specula că Traian Băsescu stă de fapt mult mai bine în sondaje decât este prezentat. Din câte ştiu eu, există o diferenţă între preşedinte şi următorul candidat de circa 11 procente.
– Diferenţa între Traian Băsescu şi următorul candidat, respectiv Mircea Geoană, este între 8 şi 12 procente, distanţă care se poate micşora sau mări până la primul tur.

Mogulii se folosc de criză ca să şantajeze ziariştii

– La ce credeţi că ne putem aştepta în următoarea perioadă, ţinând cont de agresivitatea aceasta malefică a unor personaje?
– Deja în momentul acesta două televiziuni – şi nu numai ele – au mari probleme de credibilitate, mai ales de când a apărut scandalul acesta cu Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac. Dar nu numai asta: dincolo de ce spun în acea discuţie, în privat, să vedem şi ce spun aceşti „lideri de opinie“ pe post, ce rol joacă. Probabil aceste televiziuni vor încerca să se recredibilizeze, să nu mai ignore subiecte, cum au încercat şi cu acest caz, dar şi cu vizita lui Geoană la Moscova, care, după ce a apărut pe un site online, nu a fost preluat de nimeni, cu excepţia ziarului „Curentul“, a „Evenimentului Zilei“ şi a postului B1TV. Abia când a ieşit Crin Antonescu a apărut şi ştirea pe aceste televiziuni. Dar cititorii dvs trebuie să ştie că informaţia circula deja de trei zile. Dacă se va repeta acest fenomen, realmente înseamnă că domnii Vîntu şi Voiculescu şi-au făcut degeaba „televiziuni de ştiri“, pentru că nu mai au nicio credibilitate.
– Şi-atunci vor încerca să se mute în Republica Moldova, să-i păcălească şi pe basarabeni, care trebuie însă avizaţi.
– Da. Dar aceşti patroni sunt foarte interesaţi ca până pe 6 decembrie să-şi păstreze un dram de credibilitate ca să merite investiţia pe care au făcut-o în aceste televiziuni.
– Şi cum credeţi că va arăta peisajul media după alegeri?
– Mi-e foarte greu să-mi imaginez. Sunt oameni care au făcut nişte compromisuri foarte urâte. Mă gândesc la oamenii ăştia – la Vîntu, la Voiculescu – şi ei sunt de condamnat, dar mi se pare de condamnat şi reacţia foarte slabă a celor pe care îi conduc. Pentru că un ziar, un post TV nu este un simplu SRL în care patronul ordonă şi angajaţii execută. O televiziune trebuie să servească interesului public, interesului de informare al cetăţeanului. Altfel, nu-şi are nicio raţiune de a exista.
– Or, în acest moment ei se întorc practic împotriva cititorilor, a telespectatorilor…
– Şi nu le pasă. Dar, repet, reacţia celor care lucrează în aceste trusturi este foarte slabă. Sunt foarte puţini care ies şi spun: „există un subiect despre care noi n-am vorbit şi este important“.
– Sau dacă ies sunt eliminaţi, pentru că patronii se folosesc de această criză economică.
– Absolut. Multor jurnalişti li s-au redus salariile, sunt ţinuţi într-o stare de tensiune, strânşi în menghină, ca să aplice un anume comandament politic. Oamenii aceştia se vor trezi după 6 decembrie ca dintr-un coşmar. Şi se vor întreba: ce am făcut eu în ultimele şase luni? Mi-am bătut joc de meseria mea?
– Înseamnă că organizaţiile profesionale de media ar trebui să aibă un rol mai mare.
– Exact. Ca şi în breasla sociologilor, şi în cea a jurnaliştilor nu mai funcţionează aceste organizaţii, nu mai există un rol major al acestora. A existat o reacţie, însă destul de slab mediatizată, după cazul pe care l-aţi prezentat, Chirieac-Roşca. Au încercat să se delimiteze, că de fapt cei doi nu sunt jurnalişti, însă aceştia apar pe televizor, scriu în continuare, aşadar, legitim, s-ar putea numi jurnalişti.
– Purtători de legitimaţie de presă… O ultimă întrebare: ca sociolog, cu ce diferenţă credeţi că va câştiga Traian Băsescu în turul doi?
– Va fi o bătălie foarte polarizată. Aceste campanii furibunde anti-Băsescu, duse în ultimii cinci ani, au avut totuşi un efect, prin stereotipurile inoculate. Va fi o luptă strânsă, o bătălie a mobilizării. Rezultatul va depinde foarte mult de modul în care forţele celor doi candidaţi din finală se vor mobiliza la vot. Va fi o victorie a lui Băsescu, la un scor strâns, dar mai mare decât cel prin care Năstase a fost înfrânt.

VEZI AICI ZIARUL CURENTUL DE MIERCURI PDF

CURENTUL DE MARTI PDF

CURENTUL DE LUNI PDF