Bucurie mare pentru paiatele puse sa dea din maini si gura in varful celor doua state romanesti in timp ce sforarii de la Bruxelles sau de aiurea le scuipa seminte-n cap. “Moldovenii” – termen stalinist si sorosit devenit etnonim in presa de pe ambele maluri ale Prutului, ca si in gurile cretinilor care, chipurile, ne guverneaza – pot circula de azi fara viza in UE! “Bravo”! Dar cu ce pret? “Un paşaport biometric valabil, 50 de euro pentru fiecare zi de şedere şi cel mult 90 de zile de călătorie. Sunt condiţiile care le vor permite moldovenilor să intre fără viză în spaţiul Schengen”, informeaza Unimedia.md, care face trimitere si la Ghidul pentru libera circulatie in spatiul european intocmit de MAE de la Chisinau. 900.000 de pasapoarte biometrice de tip nou sunt pregatite pentru bietii cetateni ai Republicii Moldova, carora nu li se ofera nici o alta alegere, spre deosebire de Romania unde campania derulata de Parintele Justin Parvu si mai multe asociatii civice a condus la crearea unui pasaport temporar normal, pe care trebuie sa-l pazim printr-o alerta continua. Iata cum, dintr-un condei, atrasi fiind de un “favor” facut “gratis”, basarabenilor li s-a sters unul dintre drepturile lor fundamentale: dreptul la credinta. Asa repede au uitat urmasii lui Stefan cuvantul testamentar al marelui voievod: apararea crestinatatii? Libertate? Sau sclavie? De prisos sa spun, cred, ca acelasi lucru este valabil si pentru pravoslavnica “sora Rusie” – pentru unii muma, pentru altii… – care “ne va salva” – de nu ne vedem – din “ghearele Europei” (foto mai jos)?
PSPSB: Col. Cantarean cu ce va circula in UE? Cu legitimatia SVR? 🙂
– Doamne, ajută! N-am mai vorbit de la înmormântarea Părintelui… Ce ziceţi de toate valurile acestea din ultima vreme?
– Ar fi fost mai bine cu pace! Dar… slavă Domnului pentru toate aceste prilejuri de pocăinţă. Doar de le-am folosi. Problema principală cu valurile e cea pe care a avut-o şi Petru. Mare fără valuri nu se poate, nici a păşi peste ele fără Hristos.
– Dar pentru Hristos vin valurile peste noi, nu?
– Asta demonstrăm după.
– Credeţi că prin valurile acestea a fost afectată imaginea Bisericii?
– Imaginea Bisericii e afectată oarecum şi pe moment de păcatele personale ale unuia sau ale altuia, cu care Îl supără cineva pe Dumnezeu, dar cel mai tare e atacată prin neştiinţă, pe care o promovează cu zel mass-media, în tandem cu clerul care s-a lenevit, şi mai e atacată şi prin erezii – în general toate –ismele, de orice fel -, iar acum este ideologia antihristică din actele acestea care desacralizează omul şi-l obiectivează, acte împotriva cărora a luptat şi Părintele Justin, că aţi văzut, după cum a trăit aşa a şi murit, pentru dreapta credinţă. Departe de a fi un moft savant sau o panică ignorantă, aşa cum vorbesc aiurea unii, chiar şi dintre clerici, Dumnezeu să ne ierte, de fapt e o chestiune de dogmă cum au fost marile dispute teologice din vremea primelor veacuri, ale Sinoadelor, pentru că aşa cum Crucea este simbolul întregii ortodoxii, la fel cipul este simbolul întregii kakodoxii.
– De ce o numiţi antihristică?
– Pentru că aşa o numesc înşişi cei ce au inventat-o şi o aplică, fără nici un scrupul. Ideea lor centrală este că lumea trebuie să se împartă: de o parte o elită foarte restrânsă, şi de cealaltă parte restul omenirii format din oameni aşa-zis inferiori, lipsiţi de orice drept, care să nu aibă putere asupra propriului suflet sau a propriului trup, şi care să slujească elitei. Pentru o mai bună slujire, se pregăteşte robotizarea lor, lucru care a început de la revoluţia franceză, apoi s-a rafinat prin mentalitatea bolşevică, şi continuă cu toate curentele antihristice de azi, cum bine a mai zis Ianolide.
– Ziceaţi că Părintele şi-a dat sufletul luptând. Vreţi să detaliaţi?
– Culminând o strădanie de o viaţă de propovăduire a antropologiei creştine, cu care e incompatibilă noua antropologie globală, cuviosul şi-a dat acordul pentru un eveniment extraordinar pentru lumea creştină în martie 2013 – “mitingul anti-cip“. Nu s-a vorbit despre asta cum trebuie, dar cine a avut de priceput, a priceput. Într-un gest de jertfă similar, ştiţi, marelui Antonie, primul pustnic care a ieşit la adânci bătrâneţi înaintea Alexandriei tulburate de erezie, aşa şi el a trimis toţi credincioşii, clerici, mireni, sau chiar monahi, să dea mărturie împotriva tiraniei la care sunt supuşi creştinii – că sunt obligaţi să se identifice cu nişte acte care sunt simbolul anti-creştinismului. Sigur, mitingul a fost organizat complet diletant, nu s-a ştiut exact nici de cine, totul a fost foarte în grabă, ridicând întrebarea evidentă dacă nu cumva e o cursă sau un sabotaj (s-a dovedit că a şi fost aşa). Cu toate astea, Cuviosul a mobilizat el însuşi, cu duhul şi cu cuvântul, pe toţi însufleţindu-i să nu se teamă, să mărturisească credinţa ortodoxă. Ştia foarte bine că evenimentul este de maximă importanţă din punct de vedere duhovnicesc. Juridic însă ştia că nu se mai poate face mai nimic, – nu pesimist, ci realist, că sistemul legislativ global este antihristic şi nu poate permite excepţii pentru nici un stat, mai ales unul atât de religios ca ţara noastră. Ei, şi a mai trecut o lună de la miting, vreme în care, deşi cam amărât de indiferenţa multora, a îmbărbătat pe fiecare să lupte, chiar până la sacrificiul suprem pentru dogma ortodoxă atacată de aceste acte anti-creştine. Apoi, imediat, s-a îmbolnăvit grav, şi după două luni de chin, – luni în care, sau mai bine zis despre care, multe întrebări au rămas nerăspunse -, s-a mutat la Domnul. Practic, cuvântul acela al lui împotriva cipului, cuvânt care a mişcat pe toţi la miting, a fost ultima predică a Părintelui Justin înaintea poporului (citiţi aici şi vedeţi documentul scris şi semnat de Părintele Justin în baza materialului nostru). Apoi, ca să pricep prorocia lui cum că ar mai fi 12 luni, după care vine urgia, am tot răsfoit tâlcuiri la prorocii similare ale Părinţilor. Toate zic acelaşi lucru, fiind ele însele trimiteri la Apocalipsă. Vedeţi ce zic toţi aceşti mari pustnici din ultimul secol, toţi zic la fel ca şi el. Cât de necredincios trebuie să fie cineva să nu creadă mărturiei atâtor cuvioşi? Dar să ştiţi că adesea dovezile cele mai concludente vin chiar din gura vrăjmaşului. Zilele trecute am aflat că a apărut încă o ştire din lunga serie ce pare de domeniul fantasticului, dar, trebuie să recunoaştem, sunt semnele vremurilor. Ştirea aceasta de pildă zicea că o directoare a concernului Google a pregătit cipuri ingerabile pentru milioane de utilizatori de net, în special pentru tineret, că pe ei, pe tineri, îi vânează cel mai tare (video mai jos). Campania va fi intensă pentru ca oamenii să accepte ceea ce aceasta numeşte transhumanizarea, adică procesul prin care omul se robotizează, prin sinergia biologic-electronic în propriul său trup, adică cyborg-izarea la nivel global. Acesta e scopul pe care l-au tot declarat de vreo 30 de ani încoace, dar abia acum poate efectiv deveni realitate, în decursul ACESTUI AN. Continentul american este în curs de microcipare generală, prin implantare benevolă, ne-benevolă, sau prin virtualizarea tuturor serviciilor inter-umane prin medierea microcipurilor. Continentele celelalte sunt în curs de obligativizare spre primirea actelor cu microcip, ca şi România, din aprilie anul acesta, deci lucrurile se mişcă foarte repede, pentru că la ele s-a lucrat aproape o sută de ani fără oprire şi tehnologia permite trasformarea în realitate a celui mai antihristic sistem de gândire şi trăire care a existat vreodată pe faţa acestui pământ. Aceasta cred că este urgia despre care vorbea părintele.
Poate fi ceva mai rău decât transformarea omenirii în roboţei acţionaţi la telecomandă de către nişte oameni care urăsc omul şi pe Dumnezeu?… Ce zic toţi Bătrânii, toţi aceşti cuvioşi? Un singur lucru: Fiţi gata de mucenicie! Dacă azi nu putem refuza actul antihristic, să n-avem impresia că mâine vom putea refuza implantul aceluiaşi act antihristic, că puterea unui suflet nu sporeşte prin compromis, ci scade, deci dacă facem un atât de mare compromis, vom avea mai puţină putere, nu mai multă. Asta e valabil în toate situaţiile de demnitate socială din istoria planetei.
– Mai este nădejde azi pentru libertate?
– Semnele libertăţii într-o societate sunt: credinţa, cultura, educaţia. Când veţi vedea că credinţa, piscul spiritualităţii unui popor, e ridiculizată, că presa, exponenta diversităţii de opinie, nu mai prezintă decât o singură opinie, când educaţia constă în inocularea ideilor sub-umane (perversiunile sexuale, păgânismul, darwinismul, şi toate ideile contra progresului spiritului uman se predau ca dogmă în şcoli), când cultura este doar un exerciţiu nihilist, când nu se mai oferă nici un ajutor sănătăţii trupului, când libertatea de decizie, libertatea de expresie, libertatea de posesie, toate sunt anulate, atunci să ştiţi că vă aflaţi în sclavie, şi nu se poate fugi decât în lăuntrul inimii, unde e Dumnezeu.
– Ce e de făcut atunci?
– E de împăcat cu Dumnezeu prin pocăinţă. Legal, nu se mai poate fiindcă sensul conceptelor şi procedurile, fundamentele juridice, au fost inversate şi nu mai pot fi folosite pentru implementarea valorilor perene, ci s-au relativizat şi astfel s-au anulat.
– Bine, dar ca faptă socială ce e de făcut?
– Pocăinţa este o faptă socială. Singura care a dovedit că schimbă mânia lui Dumnezeu.
Portalul Manastirii Petru Voda ne aduce aminte despre esenta campaniei lansate de Parintele Justin Parvu in ianuarie 2009, campanie in urma careia peste 1.000.000 de romani i-au cerut presedintelui Traian Basescu initierea unui Referendum national, conform Legii, pentru alegerea sau respingerea actelor cu cip electronic prin care se permite inregimentarea biometrica a persoanelor. Cererea remisa Presedintiei Romaniei – pentru oricine ar fi functia de presedinte – este inca valabila, fiind insotita de semnaturile personale ale celor care s-au angajat in cel mai mare demers cunoscut de acest tip din Europa. Presedintele Traian Basescu s-a gandit sa-si mai spele din pacatul uitarii trimitand o coroana oficiala a statului roman – ce exprima adancile regrete ale Presedintiei Romaniei – la inmormantarea marelui duhovnic al Ortodoxiei romane. Foarte frumos (aviz Alexandru Florian, de la para-institutul ce poarta numele unui impostor al holocaustului, Elie Wiesel). Dar presedintele mai are, inca, timp sa se gandeasca. Daca se poate gandi la minut pentru initierea unui Referendum pentru Rosia Montana, de Europarlamentare (desi cu alta ocazia se spunea ca este interzisa suprapunerea alegerilor europene cu orice alte deziderate nationale), Referendum cu un obiectiv care priveste cateva mii de oameni din Apuseni si foarte multe milioane de euro, poate raspunde si solicitarii unui milion de romani din intreaga tara, pentru salvarea unor foarte multe milioane de suflete. Sau nu. In tot cazul, cei care au uitat isi pot improspata de aici memoria despre ce inseamna acceptarea cipului biometric:
Părintele Justin: – Dragii mei, dumneavoastră aţi auzit despre cipuri? Se vorbeşte [despre ele] mai mult decît orice la ora actuală. Nu se vorbeşte despre Maica Domnului, despre Sfîntul Ioann Gură de Aur, despre Sfîntul Vasilie, despre Sfinţii Arhangheli şi aşa mai departe. De cip se vorbeşte. De unde am ajuns la cipu’ ăsta? Tocmai din cauza acestor lipsuri, aceste goluri, de care noi, care ne numeam creştini adevăraţi, nu ne-am interesat. De Viaţa Sfîntului Ioann, de Viaţa Sfîntului Nicolae, de Viaţa Sfîntului Grigorie, de Viaţa Maicii Domnului, de Patimile Mîntuitorului Iisus Hristos nu ne-am interesat. Dacă nu ne-am interesat, iaca a venit peste noi altă grijă. Iaca nu ne-aşteptam să ajungă la noi grija asta mare. (…)
Şi aici este acum conflictul mare, între diavolul şi Hristos. Acum… fiecare cum va rezista. Că vedeţi cît îs de suciţi aceşti conducători care manevrează tehnica aceasta ca să poată cîştiga cît mai multe suflete. De aceea Biserica noastră chiar de la început… Sfîntul Ioann Gură de Aur cînd a scris Liturghierul are acolo o rugăciune la Vohodul Mic, la Vecernie. Printre alte cuvinte încheie cu “şi ne izbăveşte pe noi, Doamne, de cei ce vînează sufletele noastre”. Iată cum am ajuns noi de la Sfîntul Ioann Gură de Aur la ora aceasta să ne punem în primejdie sufletele.
Şi acum de pildă această vînătoare care se face nu este uşoară. Căci fiecare dintre noi purtăm un nume al lui Dumnezeu şi pe care trebuie să-l ducem cu sufletul acesta curat, aşa cum l-am primit de la Dumnezeu. Şi cea mai mare pacoste şi păcat care vine peste noi acum este păcatul împotriva Duhului Sfînt, care nu se va ierta. Ei bine, acum, noi, creştinii, sîntem puşi în situaţia de a ne lepăda şi a cădea în păcatul acela mare împotriva Duhului Sfînt, [păcat] de la care nu este mîntuire. Şi cum vine, de pildă? Prin lucrurile cel mai esenţiale: (…)
Bineînţeles, dar vreau să spun că există şi ispita asta diavolească în războiul acesta nevăzut (şi a mîndriei şi a nesocotinţei noastre) care să întoarcă pe dos tot ce am spus sau ce am scris în tot trecutul. Rămîne valabil ce spunea un episcop greco-catolic în Bucureşti în 1948, care, spunea el în rîndul credincioşilor – a propovăduit vreo trei ani de zile împotriva materialismului şi a comunismului, de a îngrozit pe toată lumea; aşa activitate bogată ce au dus ăştia prin Bucureşti, Cluj, în sfîrşit, în oraşele mari -, şi el a încheiat-o aşa: „Dacă voi spune altceva decît am spus pînă acum, nu mai sunt eu acela”. – Integral laPetru-Voda.Ro
Părinte, există o nelămurire în rândul credincioşilor cu privire la problema cipurilor. Ați folosit cuvintele: lepădare şi cădere din Har. Mulți s-au scandalizat. Poate Sfinția Voastră ați avut o altă înțelegere a termenilor decât au înțeles ei. La ce v-ați referit?
Când m-am referit la cădere din Har, n-am căutat să desființez ființa umană în divinitatea ei. Chipul lui Dumnezeu rămâne, numai că este pervertit. Omul, chiar şi în păcatele lui, nu este lipsit de Harul lui Dumnezeu. Pentru că unde lipseşte harul, lipseşte şi omul, şi divinitatea. Omul este o ființă care nu poate trăi izolată şi fără ocrotire divină, pentru că altfel nu s-ar mai numi fiu al lui Dumnezeu, sau fiu al Tatălui ceresc. El, prin existența aceasta, poate să ducă o viață pe pământ într-o formă superioară, îndumnezeit sau cât mai aproape de divinitate, în care trebuie să se mişte toată viața. Evident că Harul creşte sau descreşte în viața omului, în măsura în care el lucrează virtutea, sau păcatul. În măsura în care a dobândit virtutea se găseşte în Harul lui Dumnezeu, la înălțimea aceasta dorită de Creator. Dacă însă omul acceptă să se lase pervertit şi înjosit prin păcat, atunci Harul lui Dumnezeu nu mai lucrează în toată plinătatea lui, pentru că este împiedicat de voința rea a omului. Noi colaborăm cu Dumnezeu atâta vreme cât ne aflăm în concordanță cu voința Lui. Dar în momentul în care noi nu ne mai aflăm în concordanță cu voința lui Dumnezeu, atunci ne cuprinde energia negativă a răului, care ne îndepărtează de Har.
În conştiința noastră, îngerul păzitor, care ne este dat la Botez, se apropie de noi şi ne ocroteşte de tot răul numai în măsura vredniciei noastre. El se poate apropia sau se poate depărta, în măsura în care noi dorim să trăim viața asemenea acestui înger. Acesta este de fapt şi scopul îngerului dat nouă la Botez ca să ne poată apăra, să ne poată ridica, să ne poată apropia cât mai mult de Harul lui Dumnezeu. Câte daruri nu a lăsat Dumnezeu pentru a-l ridica pe om la înălțimile de la care el căzuse! Această ridicare şi sfințenie a omului este lăsată în Biserica Domnului prin Sfintele Taine care conlucrează cu fiecare în parte.
Când am spus că se pierde Harul lui Dumnezeu, nu m-am gândit la o părăsire a noastră, ființială. Ci este mai mult o răcire în raporturile noastre cu Dumnezeu. Răcirea aceasta, într-adevăr, dacă se perpetuează în viața omului, poate duce la o pierdere mai mare a Harului. Cu cât sunt mai învechiți în răutăți şi în compromisuri, nepocăite, cu atât şi posibilitatea ridicării este mai anevoioasă, şi uneori aproape imposibilă. Păi diavolul de ce nu mai poate să se pocăiască şi să redevină înger de lumină? Pentru că el este învechit în răutăți, a uitat frumusețea Dumnezeirii, a uitat gustul Harului. Aşa şi omul, dacă persistă în răutăți, Dumnezeu îi poate lua darul de a se ridica, darul de a tânji după Divinitate. Adevăratul creştin conştientizează că tot darul de Sus esteşi pentru aceasta este foarte atent cum merge pe drumul mântuirii, astfel încât să nu supere câtuşi de puțin Harul Domnului, prin care viază. Adevăratul creştin se teme în fiecare clipă să nu cadă câtuşi de puțin, prin gând, nu doar prin faptă. Am zis doar că acest cip nu este lepădarea finală prin pecetea Fiarei, 666. Acest cip este premergător peceții antihristice. – Integral laPetru-Voda.Ro
Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!
Iubiţi fii ortodocşi ai acestui neam,
Cu multă durere şi îngrijorare vin să vă adresez aceste cuvinte, pentru care mă simt dator în faţa lui Dumnezeu şi conştiinţa şi inima nu mă lasă să trec nepăsător pe lângă acest val primejdios care s-a ridicat să înghită toată suflarea omenească, chiar şi pe cei aleşi, de este cu putinţă. Nu în calitatea mea de biet monah, ascuns într-un vârf de munte, era să vă aduc la cunoştinţă aceste pericole ce se ivesc asupra Bisericii lui Hristos, în primul rând, ci a arhipăstorilor, mai marii acestei Biserici. Dar dacă ei trec aceste lucruri sub tăcere, având preocupări mai de seamă decât are acest popor, eu nu pot să trec cu vederea glasul vostru, al celor care aţi rămas credincioşi cuvântului Evangheliei lui Hristos, aţi aşteptat şi mi-aţi cerut cuvântul în privinţa acestor realităţi dureroase în care ne aflăm.
RealitateaTV nu a pus pană la ora asta un film online. A preluat prosteşte textul de pe hotnews, însă comentariile ştirii sunt încurajatoare. Probabil că materialul lor video este mai obiectiv.
Toate celelalte site-uri, mai puţin Mediafax (care a relatat cel mai echilibrat dintre toţi), au preluat minciuna şi au amplificat-o sau au scornit alte şi alte mizerii. Evident, presa trebuia să distrugă jertfa celor care au venit din toată ţara, cu mari eforturi, drept care s-a orientat pe oamenii cei mai simpli. Titlurile sunt pe masura. De exemplu, ProTv: Protest religios impotriva cardurilor de sanatate – “Nu vrem sa ne satanizam – 666 e cifra diavolului!”
“Nu este de mirare că majoritatea celor ce însetează după adevăr şi dreptate pleacă din România. Dacă vrei să distrugi moralul unei naţiuni, astfel faci ştirile. Îmi este ruşine că în România este o lipsă atît de crasă de bun simţ şi de profesionalism”, mi-a scris un cititor, revoltat. Eu zic sa le fie lor rusine!
“Cinste celor ce s-au dus şi şi-au asumat crucea acestei ruşini inventate. Să dea Dumnezeu să se trezească cei ce încă mai cred în El”, ne-a transmis si un calugar din Muntii Neamtului prin intermediul portalului Ziaristi Online.
Acum sper că e limpede pentru toata lumea ce simte şi ce crede presa dintr-o ţară creştin ortodoxă despre creştinii ortodocşi din acea ţară şi cum se prelucrează o ştire pentru a distruge o informaţie.
UPDATE: Cuvantul Parintelui Justin Parvu: Aşteptăm un răspuns la cele 1 milion de semnături adunate împotriva actelor electronice.
Iubiţi fii ortodocşi ai acestui neam,
Ortodoxia noastră românească, alături de celelalte popoare ortodoxe, mai apropiate sau mai îndepărtate, este în același cuget ortodox de a apăra fiinţa şi libertatea umană în faţa celui mai aprig atac îndreptat asupra vieţii noastre creştine, prin implementarea forțată a cipurilor electronice în actele noastre de identitate. Este un atentat asupra libertăţii umane, dăruită de Dumnezeu în actul creației. Nicio o forță din lume nu are dreptul sa atenteze sau să anihileze această libertate a omului, care este de origine divină. Vrem să fim tratați ca fii ai lui Dumnezeu, liberi, după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, iar nu ca infractori sau ca niște mașini, după chipul şi asemănarea omului modern, a omului satanizat.
Biserica Ortodoxă este mamă a neamului românesc. Acest popor s-a format şi menţinut la sânul Bisericii creştine. De-a lungul veacurilor Biserica Ortodoxă a fost sprijinul cel mai de seamă şi farul călăuzitor în toate nevoile şi suferințele acestui popor. Cât timp acest popor a fost însufleţit de oamenii Bisericii, Dumnezeu a revărsat binecuvântarea Sa asupra noastră şi ne-a ajutat să ieşim din toate strâmtorările.
Iată însă că acum se abate asupra noastră poate cel mai mare atac la fiinţa spirituală a neamului nostru. Avem datoria să conștientizăm pericolul de instaurare a unei dictaturi mondiale, prin urmărirea cetățenilor şi implantarea microcipurilor, începând de la actele de identitate până la corpul uman. Acesta este şi scopul: obişnuirea cu cipul şi implementarea în corpul uman, în cele din urmă, ceea ce va duce la transformarea noastră în nişte roboţi şi sclavi care nu vor mai putea fi stăpâni pe gândurile şi voinţa lor.
Acum este momentul să acţionăm, în frunte cu preoţii şi monahii, şi să susţinem drepturile acestui popor obidit. Noi, ca monahi, nu putem sta nepăsători în faţa suferinţei poporului nostru, în faţa suferinţei fraților noştri. Preoţii şi monahii sunt primii care trebuie să dea dovadă de jertfă şi poporul trebuie să simtă grija şi dragostea noastră, să simtă că suntem alături şi îl susţinem cu preţul vieţii noastre, după cum ne învaţă Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi”(Ioan 15:12,13). Nu avem dreptul să cedăm. Dacă dăm un singur pas înapoi, înseamnă că am predat armele în faţa vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi, care vor ieşi victorioși. În faţa vrăjmaşilor nevăzuți mai faci o cruce şi pier, pentru că se tem de Dumnezeu, dar aceştia văzuţi sunt mai aprigi şi nu au respect pentru niciun lucru sfânt.
Aceasta este o misiune importantă şi o chemare mai înaltă a poporului român de a protesta faţă de aceste măsuri dictatoriale şi de a dezrobi neamul românesc din această gheară care vrea să ne manipuleze şi să ne conducă precum pe vite. Am ajuns la cuvintele Psalmistului David, din Vechiul Testament: „Cu cel cuvios, cuvios vei fi; şi cu omul nevinovat, nevinovat vei fi. Şi cu cel ales, ales vei fi; şi cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici”(Ps. 17:28,29). Faţă de aceste măsuri îndărătnice nu putem fi altfel decât aşa cum spune Psalmistul. Anii trecuţi, odată cu apariţia paşaportului biometric, s-au strâns un milion de semnături care s-au înmânat autorităților Statului, dar ei s-au îndărătnicit şi nu au luat aminte la glasul celor 1 milion de oameni. Niciodată până acum în istoria României nu s-au mai strâns 1.000.000 de semnături pentru ceva. Am cerut referendum împotriva oricărui act electronic, dar nu am fost ascultați. Cine vrea să îşi pună cip nu are decât; noi vrem doar să ni se ofere alternativa de a putea păstra actele simple pe care le-am folosit şi până acum şi de a nu fi obligaţi să folosim carduri electronice de sănătate pentru a merge la o farmacie sau la un doctor.
De aceea se cere tuturor fiilor acestui neam, indiferent ca este ţărănist, democrat sau socialist – să răspundă împotriva acestor măsuri de control total al populaţiei, de instaurare a unui stat poliţienesc. Să ne unim în dragoste şi armonie, ca să putem ieşi de sub jugul erei electronice. Din raţiuni politice, eu şi atâţi alţi fii ai acestui neam, am făcut ani şi zeci de ani de puşcărie, datorită unui sistem dictatorial comunist. Am purtat numere în loc de nume, ca acum să ajung să trăiesc în libertate şi să fiu identificat tot cu un număr? Noi avem nume prin Botez, un nume dat de părinţii noștri. Dacă îmi anulezi numele, înseamnă că mi-ai anulat şi părinţii şi toată legătura mea cu Dumnezeu şi cu strămoşii acestui neam. Dar poate că aceasta se şi doreşte: să fim fii ai unei Europe unite, sau ai unui stat mondialist, care nu are nici Dumnezeu şi nici milă, care mai mult ne fură decât ne ajută. Noi putem să trăim în linişte şi pace cu toți vecinii noştri fără să ne anulăm identitatea, şi fără să ne vindem toate bunurile şi valorile acestui neam.
Pentru cei care consideră că nu este duhovnicească atitudinea noastră de a ieşi în faţa oamenilor să protestăm, ţin să le amintesc faptul că poporul grec a ieșit cu sutele de mii cu preoţi şi monahi în fruntea poporului, apărându-şi dreptul creştin de a renunţa la aceste acte electronice. De asemenea Biserica rusă a hotărât că aceste măsuri electronice şi biometrice sunt abuzive şi nu sunt agreate de către concepția Bisericii. Noi de partea cui ne situăm? Sau suntem mai catolici decât papa, cum se spune? Avem de învățat din eroismul grecesc. Ei au acest spirit de a reacționa, pentru că păstorii lor nu se tem ca ai noştri; preoții şi ierarhii îşi susțin credincioșii în pofida conducerii care încearcă să le calce în picioare drepturile creștinești. Noi trebuie să reacţionăm faţă de orice abuz asupra cetățenilor noştri ortodocși. Ortodoxia nu înseamnă numai: Doamne, slavă şi iar slavă… Dar fapta unde e? Cum poți tu să spui că îți iubești aproapele ca pe tine însuţi, când nu îl sprijini atunci când este asuprit şi prigonit? Noi nu ieşim ca să cucerim ceva, precum au făcut cruciadele, noi ieșim să susţinem drepturile acestui popor creştin. Să ni se respecte dreptul la libertate şi la numele creştin.
Menirea preotului este să își pună cuvântul, sufletul şi viaţa lui pentru aproapele, pentru ucenicii săi. Preoţii cu crucea, în frunte, aceasta este caracteristica poporului nostru, după cum o spune însuși imnul naţional. Dacă preoţii vor învinge frica, vor învinge şi iadul. Dar dacă nu vor învinge frica, vor pierde raiul, încă de aici de pe pământ. Acesta este doar începutul vremurilor de prigoană. Ce vom face mai încolo, dacă noi nu avem curajul să ne susținem credincioşii acum, când încă mai avem – chipurile – o libertate şi un drept de exprimare?
Suntem aici ca o datorie a conştiinţei noastre faţă de copiii noştri, faţă de generaţia de mâine, faţă de strămoşii noştri, care ne-au predat o Românie liberă şi aceasta este România în care vrem să trăiască şi fiii noştri.
Iată, ne-am adunat cu toţii la acest miting, cu mici, cu mari, şi aşteptăm un răspuns din partea onoratului Parlament, ales şi aşezat conducător al unui popor majoritar ortodox, întemeiat pe jertfele marilor voievozi creştini – Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu – şi pe milioane de jertfe ale înaintașilor noştri care au luptat pentru o Românie liberă şi creștină. Aşteptăm un răspuns la cele 1 milion de semnături adunate împotriva actelor electronice.
Domnul nostru Iisus Hristos să vă binecuvinteze pe toţi care v-ați adunat să luptaţi împotriva acestor măsuri abuzive şi anticreştine, iar guvernanților noștri să le dea înțelepciune şi putere de înţelegere, spre a sluji cu credință intereselor neamului nostru creştin românesc, iar nu altor interese străine.
Dictatura electronica s-a instalat pe furis in Romania, fara ca “populatia” sa-si dea seama ca se lasa inlantuita. Tentaculele “marelui frate” orwellian intra astazi in aproape toate buzunarele, in case si, cel mai grav, tinde sa posede si sufletele. Fiecare miscare iti este cunoscuta inca de dinainte de o face prin semnele electronice pe care le dai. Nimeni nu ne-a intrebat daca vrem sa avem carduri de identitate si control electronice, cu toate ca ceea ce deosebeste Romania de restul tarilor UE este tocmai caracterul omogen crestin, care ne da dreptul, pe criteriul respectarii libertatii religioase, sa ne opunem inregimentarii biometrice – conform tuturor normelor “drepturilor omului” consfintite in tratate europene si internationale, altfel atat de trambitate cand e vorba de “drepturile homosexualilor” sau ale minoritatilor ungrome atat de galagioase. “Marele frate” vrea sa-ti stie acum si stadiul organelor: sunt sau nu bune de-o tranzactie, inca din timpul vietii? Recent, Bruxelles a anuntat trecerea la un permis unic de conducere in UE, evident electronic. Inca de anul trecut, toate permisele de sedere din Romania – obligatorii pentru basarabenii care nu au inca si cetatenie romana – sunt electronice, fara nici o informare prealabila si nici o alta optiune. Cine sa se mai impotriveasca, cand bietii studenti basarabeni sunt fericiti ca reusesc sa invete in “tara-mama”, in tara lor adica? De la 1 ianuarie, suntem anuntati sec de “organele statului” ca buletinul se schimba cu carduri de indentitate electronice. Fara drept de apel! Un singur lucru ne-a mai ramas, obtinut cu greu in urma campaniei parintelui Justin Parvu de la Manastirea Petru Voda: pasapoartele temporare, fara cip biometric. Dar pana cand, daca, dupa cum se vede, intre stirile de cancan si blestematiile politice nu isi mai face loc in fosta presa romana nici un articol de avertizare asupra pericolele care planeaza asupra natiunii, la firul ierbii deja. Peste Prut, lespedea electronica a cazut in surdina peste Basarabia. In ciuda gogoritelor fumigene ale vladimiristilor moscoviti, pasaportul “moldovean” este de un singur tip – electronic. C-asa vrea Putin. Dar la noi, cine vrea asta?
In 2009, Asociatia Civic Media s-a alaturat campaniei de informare si avertizare publica declansata de Parintele Justin Parvu, marele duhovnic al neamului si Ortodoxiei romane de la Manastirea Petru Voda, privind pericolele ingradirii drepturilor elementare ale omului prin inregistrarea electronica a populatiei (pasapoarte, carti de identitate, permise de sedere, carduri de “sanatate”, permise de conducere – cititi aici Apelul Parintelui ). In cadrul campaniei s-au desfasurat mai multe conferinte la nivel national si s-au inregistrat fizic 1.000.000 de semnaturi, cu tot cu datele de CNP ale semnatarilor, pe o petitie depusa la Cotroceni in vederea declansarii unui referendum national, potrivit Legii, in privinta acceptarii sau respingerii actelor de identitate cu cip biometric pe considerente de respectare a dreptului la credinta, drept consfintit de Constitutia Romaniei si legea pamantului, plus Declaratiile internationale la care suntem parte. Presedintia Romaniei a ignorat insa cu nesimtire totala cea mai mare petitie cunoscuta din istoria Romaniei. In completarea campaniei, Civic Media a publicat impreuna cu Fundatia Petru Voda lucrarea “Dictatura Biomterica – Cipul controlului total” (Piatra Neamt, 2009). Problema este de actualitate si azi, mai mult ca oricand, se aminteste mai intr-un scurt istoric al Asociatiei . Personal, mi-am pierdut o parte din prieteni si cititori, pe langa slujba, incercand sa-i explic presedintelui Romaniei cu frumosul unde, cum si cat greseste. Se pare ca n-a folosit la nimic. Adevarul nu-si are loc in sistemul de gandire al celor stapanti de tatal minciunii.
Deci, conchidem, la noi, domnul Basescu are aceleasi viziuni cu domnul Putin. Si domnul Putin are aceleasi viziuni cu doamna Merkel. Si viceversa. Si se inchide Cercul, in “laterela” europeana. Dar noi de ce trebuie sa acceptam, pe pamantul nostru, ce doresc niste straini? Caracterul de sluga si chiar de sluga a slugilor s-a evidentiat cu prisosinta la conducerea Romaniei, in ultimii ani. Ni se da voie sa nu fim la fel? Se va trezi neamul romanesc din somnul cel de moarte?
Un monah de la Petru Voda tine sa ne aduca aminte: “A trecut un alt 14 Ianuarie şi anul acesta, în care s-a hotărît că toţi românii vor avea buletin de identitate electronic, card de sănătate electronic şi nu vor putea să îşi ia medicamente de la vreo farmacie fără reţetă electronică, nimeni nu şi-a mai adus aminte de strigătul în pustie al Părintelui Iustin Pîrvu de la Mănăstirea Petru Vodă, duhovnicul care nu a avut decît jumătate de an de linişte personală după ieşirea din puşcăriile antihristice, ci de aproape 50 de ani stă zi şi noapte cu zeci şi sute de oameni, le ascultă necazurile, le alină durerile şi îi îmbărbătează în lupta pentru mîntuire.
Strigătul său în pustie a strîns un milion de adeziuni scrise în doar cîteva luni. Nici o autoritate din ţara aceasta nu a vrut să ţină seama de ele, deşi nimeni, de la nici o autoritate politică sau de orice fel a acestei ţări, nu va putea vreodată să strîngă atîtea adeziuni scrise fără propagandă mass-media pentru vreo iniţiativă. Semnăturile există şi astăzi şi vor da oricînd mărturie că românii nu vor să fie sclavii nici unui sistem.
În 22 Ianuarie 2009 am încercat să deschid o discuţie pe tema libertăţii, aşa cum este ea ilustrată în Noul Testament, cu profesorii de la Facultatea de Teologie invitaţi la dezbaterea de la Sala Radio. Mi s-a sugerat, mai mult sau mai puţin subtil, că şi Părintele Iustin, şi eu, sîntem înşelaţi. Dacă un om care a plătit cu mai mult de 16 ani de închisoare visul de a crede că putea fi liber în România ocupată de slugile lui Antihrist este înşelat, atunci cei ce s-au bucurat de privilegiile tuturor regimurilor politice din ultimii 30 de ani cum vor putea fi numiţi?
Cîţiva români care cred în Hristos – adică în Adevăr şi Libertate – au alcătuit o scrisoare pentru a duce mai departe lupta începută acum 4 ani, privitoare la cardul de sănătate. Vă invit să o descărcaţi, să o completaţi în 5 exemplare şi să o trimiteţi celor 5 autorităţi numite în antet cît mai degrabă. Cu cît vor fi mai multe scrisori, cu atît mai mult va exista posibilitatea ca vreunui funcţionar să îi pese şi să încerce să ia în seamă dorinţele noastre. https://www.scribd.com/doc/121432854/Notificare-privitoare-la-cardul-de-s%C4%83n%C4%83tate
Textul va fi urmat de un apel către Parlamentul României să abroge legea prin care toţi cetăţenii acestei ţări sînt obligaţi să aibă acte de identitate electronice. Cele două iniţiative vor fi susţinute în faţa legii de Asociaţia Pentru Libertatea Românilor, condusă de fratele Nicolae Livadă, căruia vă rog să îi scrieţi pentru adeziuni şi pentru sprijinirea demersului la adresa [email protected].
Acum e vremea ultimei mari bătălii pentru libertatea personală în faţa statului în care trăim.”, isi incheie monahul Filotheu semnalul de alarma.
Se va trezi neamul romanesc din somnul cel de moarte?
Reamintesc si un cuvant al parintelui Justin despre Apelul sau: “Tăcerea noastră înseamnă sclavie şi îngroparea Ortodoxiei!”
“Apelul acesta pe care l-am făcut eu împotriva cipurilor biometrice, şi care a fost atât de controversat, nu l-am făcut ca să înspăimânt pe nimeni, n-am vrut să îngrozesc pe nimeni. N-am vrut să terorizez mintea nici a bogatului, nici a săracului, nici a înţeleptului şi nici a neştiutorului. Ci am vrut să amintesc acestui popor de unde a plecat, că în venele lui curge un sânge românesc şi curat ortodox, care nu poate să îngenuncheze în faţa cotropitorilor nu numai ai trupului acestui pământ, ci prin dictatura aceasta a tehnicii ei ne cotropesc sufletele noastre, asupra cărora nu au nici un drept. M-am adresat către cei care nu şi-a stins cu desăvârşire flacăra credinţei din inimile lor.
Cu multă durere sufletească spun, şi îmi cer scuze că trebuie să fac această observaţie, prin care nu incriminez şi nu învinuiesc pe nimeni – dar mă doare sufletul să văd atâta nepăsare şi ignoranţă din partea elitelor acestui neam, din partea oamenilor de cultură, laici sau clerici, care prin tăcerea lor săvârşesc o lepădare de Biserică şi de neamul în care s-au născut. Simplul creştin ortodox parcă este mai atent la aceste greutăţi, participă mai cu durere decât participă preotul lui, stând în afara tuturor acestor conflicte, nepăsători faţă de oaia care este sfâşiată în ogor şi stau la distanţă şi se uită cum o devorează lupii.
Cu multă durere am sesizat că cei mai mulţi dintre părinţii noştri parohieni nu au luat o măsură, măcar câtuşi de puţin să facă cunoscute nişte momente grele în istoria creştinismului şi a omenirii, pe care creştinul nostru le-a sesizat mai repede. Adevăratul om de cultură şi de elită iese în faţă şi acela strigă şi răcneşte cu toate forţele lui şi apără valorile pe care el le-a construit şi pe care el le trăieşte. Pentru că dacă ar fi tăcut tot aşa, de pildă un Eminescu, ar fi tăcut Radu Gyr, un Nichifor Crainic, sau oameni de mai mică talie – ’apăi am fi fost de mult prăbuşiţi. Dar aceşti oameni, ca nişte mici apostoli, am putea spune, au fost mereu prezenţi şi au strigat şi s-au opus la toate metodele de întunecare a fiinţei noastre ortodoxe… Iar această problemă nu este una oarecare, după mine este cea mai grea problemă a omenirii şi a creştinătăţii.
Dar acum la noi, se simte foarte jenat un domn ziarist, se simte jenat un istoric, un om de literatură sau ştiinţă… ca să susţină o temă cu ordin religios şi să înfrunte vreo primejdie. Nu! Nu cumva să fie deranjat! Nici tăcerea sihaştrilor nu este scuzabilă. monahul, preotul care socoteşte că face o misiune în cadrul Bisericii, dar nu participă direct la aceste adevăruri, la aceste atacuri şi primejdii în care ne găsim – nu este monah, nu este preot. Dacă nu simte să participe direct şi să-şi asume răspunderea ca un mic misionar al vremurilor, în zadar este toată rugăciunea lui. Tăcerea în faţa acestor pericole este o lepădare a noastră de adevăr. Pentru că ne înrobim şi ieşim din libertatea Adevărului.
Adevărul ne face liberi , nu ne pune cip. Aceasta este dovada că societatea în care trăim este una a minciunii, potrivnică Evangheliei. Libertatea Evanghelie lui Hristos în faţa acestei lumi este un pericol terorist.
Tăcerea noastră înseamnă sclavie şi îngroparea Ortodoxiei. Oamenii noştri de elită, prin tăcerea lor nu fac decât să construiască sicriul ortodoxiei pe care i-l pregăteşte stăpânirea acestei lumi.
Cât pentru păstorii noştri duhovniceşti, atâta le spun: Oare sarea se va strica şi nu va mai săra?”
Parintele Justin Parvu (februarie 2009)
Ce va fi? Se va trezi neamul romanesc din somnul cel de moarte?
Un rasfatat al revistei new-age-iste Formula As dar si al ziarului Patriarhiei “Lumina” sau al portalurilor manastiresti “moldovenesti” care tin de Mitropolia ruseasca, vocalul staret Iustin Miron de la Oasa, manastirea monahului Moise Iorgovan, e de acord, peste Prut, cu colonelul moscovit Vladimir Cantarean, seful jurnalistului-calugar de la Chisinau Savatie Bastovoi, cu care se potriveste pana la simbioza in gandire “duhovniceasca” in favoarea cipurilor biometrice si a inregimentarii electronice. Cu o atitudine care nu ar trebui sa caracterizeze nici macar un mirean batut in cap daramite un monah atat de invatat, Iustin Miron, incurajat de reporterul de serviciu de la revista cu tenta yehovista Lumea Credintei, face referiri necuvincioase directe la Parintele Justin Parvu si “sectarismul” celor care il asculta. Prezint doar doua fragmente, in oglinda, din inselarile celor doi ierarhi intrepatrunsi, fara comentarii, cu exceptia semnalarii unei coincidente “bizare”: atat Moise cat si Bastovoi, subordonati ai celor doi, se “ocupa” de Sfantul Inchisorilor, Valeriu Gafencu… Oare cum vor replica la aceste caderi curajosii si talentatii calugari acoperiti de dulamele lui Andreicut si Cantarean?
Iustin Miron, intervievat zilele trecute de un reporter de curte al Patriarhiei danielesti: “Dacă se pune problema cu cipul acesta pus pe buletin sau pe paşaport, pe mine nu mă deranjează. Nu mă deranjează cu nimic. Dar dacă se pune problema să mi-l pună pe mine, atunci, da! Atunci iau atitudine! Dar până acolo nu e nicio problemă. Nu mă deranjează că paşaportul meu are un circuit integrat sau ce are. Îl port, nu ştiu în ce dulap îl ţin şi-l folosesc când merg undeva, pe mine nu mă deranjează şi nu simt că e un atentat la libertate sau o lepădare de Hristos… Dar spuneau şi părinţii din Athos, şi părintele Dionisie de la Colciu, şi părintele Petroniu de la Sfântul Munte, de la Prodromu, şi părintele Teofil Părăian că şi dacă ar fi să pună cipul ăla pe tine tot nu-i lepădare! Lepădarea e în momentul în care te lepezi real, explicit, te lepezi.”
Vladimir Cantarean, pregatindu-se sa fie intervievat de un reporter de curte al Mitropoliei moscovite: ”Unii ortodocsi nu doresc să dețină acest pașaport, pentru că văd prin aceasta o îndepărtare de Dumnezeu. Dar asta nu este îndepărtare. Cind noi în public sau în scris ne dezicem, da, atunci noi refuzăm să fim cu creatorul nostru”.
”Unii ortodocsi nu doresc să dețină acest pașaport, pentru că văd prin aceasta o îndepărtare de Dumnezeu. Dar asta nu este îndepărtare. Cind noi în public sau în scris ne dezicem, da, atunci noi refuzăm să fim cu creatorul nostru”. Declarația aparține Mitropolitul Moldovei Vladimir Cantarean și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă pe 4 ianuarie 2011.
Россия прекращает выдачу небиометрических загранпаспортов.
Привычная всем красная книжица, воспетая еще Маяковским, уходит в прошлое. Ему на смену теперь приходит высокотехнологичный продукт современности – биометрический загранпаспорт. Других альтернатив не будет, – сообщают российские новостные агентства, умалчивая, правда, о том, что последуют за этим, очередным шагом по пути в электронный концлагерь.
С 1 марта 2010 года в России прекращается выдача заграничных паспортов так называемого старого образца, то есть без электронных носителей информации. Соответствующее постановление российского правительства было опубликовано на днях в «Российской газете».
Теперь для заграничного, дипломатического и служебного устанавливается строго конкретная форма. Если раньше гражданин мог выбирать, какой у него будет новый загранпаспорт – с электронным носителем или без, то отныне такого выбора не будет.
Защитный элемент в новом паспорте разместят в правом верхнем углу второй страницы. Он будет в виде круга из металлизированной пленки диаметром 19 миллиметров. Эту страницу паспорта будут печатать не в типографии Гознака, а выполнят методом лазерного гравирования. Одновременно в структуре пленки сформируется и дополнительное изображение владельца паспорта. Увидеть его можно будет в отраженном свете под другими углами зрения. А в выгравированных участках пленки появится ромбовидный элемент с изображением земного шара. Снимка радужной оболочки глаз и отпечатков пальцев новый паспорт пока содержать не будет.
Впрочем, и этого осталось ждать недолго. Ведь, как говорит известный почитаемый в народе старец архимандрит Кирилл (Павлов): «Сегодня – номер, завтра – карточка, послезавтра – печать». «Сегодня» уже прошло. Ныне перед нами та самая карточка. А завтра разговор будет уже о печати.
De la 1 ianuarie anul acesta, in Republica Moldova sunt obligatorii pasapoartele biometrice, cu cip RFID. Practic, orice basarabean, ca sa intre de acum incolo in tara lui mama – Romania – va fi obligat sa-si procure un pasaport cu cip. Dramatic, la propriu. Nu si pentru curajosii bloggeri cu toale calugaresti. In Romania, ca urmare a apelului lansat de Parintele Justin Parvu in urma cu exact doi ani de zile, urmat de un adevarat val de conferinte publice pe tot cuprinsul tarii, o campanie nationala fara precedent, soldata cu strangerea a unui milion de semnaturi si cu o mediatizare ce a depasit 10.000.000 de persoane, autoritatile au dat inapoi si au admis posibilitatea emiterii unor pasapoarte temporare, cu valabilitate de pana la un an, fara cip biometric. Ulterior, si din motive ce tin de teama unor proteste masive, nici preconizatele buletine cu cip nu au mai fost introduse de la 1 ianuarie anul acesta. Nu acelasi lucru s-a intamplat in Republica Moldova. Practic, basarabenii nu au nici o posibilitate de iesire din aceasta situatie, alta decat a ramane in tarcul fostei URSS, in care pot circula dupa cum ne deplasam noi in UE. Deocamdata, desigur. In bataie de joc, credinciosii din Republica Moldova au fost amagiti cu un act fara cip, dar cu care nu pot calatori in nici o tara din lume. Desigur, curajosii subordonati ai colonelului Vladimir Cantarean o sa afirme, in cor cu pravoslavnicele lui oite, ca biata Moldova a fost silita sa accepte actele cu cip de balaurul cu trei capete, NATO, UE si SUA. Foarte adevarat. Dar pe maica Rusie cine a siluit-o?
Spre deosebire de Romania, care de abia de anul trecut a inceput sa emita aceste acte – cu alternativa pentru crestini -, maiculita Rusia, mama tuturor netrebnicilor cu cioc, de la Lenin la colonelul Cantareanu si sergentii sai majori, a introdus primele pasapoarte biometrice, experimental, din… 2006! De la 1 ianuarie 2008 pasapoartele biometrice au devenit curente iar de la 1 ianuarie 2010 obligatorii! Ciudat, generalul Kirill sau colonelul Cantarean si purtatorii de “vrednicie duhovniceasca” prin librariile bucurestene nu s-au dat, nici acum, de ceasul mortii, ca sa refuze lucrarea lui aghiuta, cu cioc mai mic sau mai mare. Sacrificiu crestin? Mai bine o carte sa mai publicam si un contisor sa ma ingrasam. Desi m-as fi bucurat sa regasesc verbul de Sandra Brown a ortodoxiei “moldovenesti” si pe meleagurile romanesti, in lupta anti-cip declansata de Parintele Justin, nu prea am auzit pic de glascior cu viers moldovenesc pe la nici o conferinta, in Romania sau in Republica Moldova. 100 de viteji de plastelina se stransesera in jurul blandului batran si prea milos duhovnic in urma cu doi ani. Treptat-treptat, s-au ratacit pe drumuri care incotro, cu treburi ceva mai pamantene. Putinii care l-au urmat pe Parinte si-au pierdut unii carierele si slujbele, altii familiile… Doar o maica ragusita, care mai e si evreica pe deasupra, mai indeamna acum la vrednic raspuns la infricosatoarea judecata a lui Hristos pe meleagurile romanesti. In rest, nici un actoras odinioara adulat pana la idolatrizare nu si-a gasit timp de apelul Parintelui “sau”… “Omul frumos” s-a transformat in “omul banos” si “puricos”. La fel si pe malul celalalt al raului care desparte “intreaga Moldova” a lui Vladimir. Nici un “marturistor” calugaras “moldovan”, exstazyat sau etnobotanicizat, care, daca e cazul, lupta cu tancurile NATO cu pieptul sau gol si indoaie teava tunurilor UE ale Romania cu dintii, nu s-a gandit sa salveze de la apocalipsa cotidiana fratii sai rusi si moldoveni, sa-i scape de indosarierea biometrica si altfel decat prin firave lamentari electronice, pe blogusorul sau aprobat de serviciul special de informatii al Bisericii Ortodoxe Ruse si fostul Directorat I.
“Opriţi teroarea în Moldova! Declaraţi regimul comunist regim totalitar şi interziceţi-l prin lege, aşa cum s-a făcut în atîtea state europene! Începeţi urmărirea penală a preşedintelui Voronin şi a aparatului său! Mă adresez în primul rînd mitropolitului Vladimir…”, trambita mai an calugarasul nostru cel viteaz. A condamnat cumva colonelul Vladimir Cantarean regimul care l-a zamislit si nu stim noi? S-a dezis vreodata de seful sau, generalul Vladimir Voronin si n-am auzit noi? Si totusi, cum s-o fi sugrumat urletul sau de fiara anticomunista in piuit de vrabiuta cand, in biroul mitropolitului, s-a apucat sa-i ciuguleasca delicat din barbuta, in direct la Jurnal TV?
“Desigur, este prematur să spunem că cineva care are un act de identitate, un carnet de şoferie sau un card bancar cu cip s-a şi lepădat de Hristos”, transa problema Sandru al nostru, pe blogusorul sau, in surdina. “Însă în mod cert unul ca acesta s-a lepădat de o parte a libertăţii sale. Este ca şi cum ai urca într-un tren care nu ştii încotro merge, pentru a te feri de frig sau de ploaie.”
Incotro merge, oare, trenul Sandrei Maronii a ortodoxiei “moldovenesti”, acum ca are obligatoriu si pasaport cu cip, exact ca la mama lui/ei, “Rusia eterna”? Spre Moscova, spre Bucuresti? Sau poate se refugiaza la Tiraspol, pe taramul libertatii, in bratele calde si moi ale cazacilor tatucii Stalin, care, impreuna cu poporul rus, atata libertate ne-au adus, de nu o mai putem duce nici azi…
PublikaTV: Moldovenii nu au alternativă. De la 1 ianuarie îşi vor putea perfecta doar paşapoarte biometrice. Acestea sunt, însă, de peste trei ori mai scumpe decât cele obişnuite. Guvernul a decis introducerea acestui tip de acte de identitate în speranţa că ţara noastră va putea obţine pentru cetăţenii săi un regim facilitar de circulaţie în ţările Uniunii Europene.
Oamenii sunt nemulţumiţi de preţul mare al paşaportului biometric şi de faptul că perioada de valabilitate a acestuia este mai mică decât în cazul paşaportului obişnuit.
Pentru a obţine un paşaport biometric într-o lună trebuie să achitaţi 870 de lei, faţă de 250 de lei, cât costa unul simplu. Mult mai scump vor plăti moldovenii care vor solicita documentul în termen redus. Astfel, un paşaport biometric eliberat în 4 ore va costa aproape 3 mii de lei, în 8 ore – 2570 de lei, iar în 24 de ore – 2150 de lei. Moldovenii mai puţin grăbiţi, care vor dori să ia paşaportul în cinci zile, vor plăti 1720 de lei, pentru zece zile – 1550 de lei, iar cei ce vor aştepta 15 zile vor da – 1300 de lei.
Chiar dacă preţurile sunt pipărate, autorităţile susţin că moldovenii vor avea doar de câştigat cu aceste acte, atunci când vor merge peste hotare.
April 29th, 2014 
VR 
Bucurie mare pentru paiatele puse sa dea din maini si gura in varful celor doua state romanesti in timp ce sforarii de la Bruxelles sau de aiurea le scuipa seminte-n cap. “Moldovenii” – termen stalinist si sorosit devenit etnonim in presa de pe ambele maluri ale Prutului, ca si in gurile cretinilor care, chipurile, ne guverneaza – pot circula de azi fara viza in UE! “Bravo”! Dar cu ce pret? “Un paşaport biometric valabil, 50 de euro pentru fiecare zi de şedere şi cel mult 90 de zile de călătorie. Sunt condiţiile care le vor permite moldovenilor să intre fără viză în spaţiul Schengen”, informeaza Unimedia.md, care face trimitere si la Ghidul pentru libera circulatie in spatiul european intocmit de MAE de la Chisinau. 900.000 de pasapoarte biometrice de tip nou sunt pregatite pentru bietii cetateni ai Republicii Moldova, carora nu li se ofera nici o alta alegere, spre deosebire de Romania unde campania derulata de Parintele Justin Parvu si mai multe asociatii civice a condus la crearea unui pasaport temporar normal, pe care trebuie sa-l pazim printr-o alerta continua. Iata cum, dintr-un condei, atrasi fiind de un “favor” facut “gratis”, basarabenilor li s-a sters unul dintre drepturile lor fundamentale: dreptul la credinta. Asa repede au uitat urmasii lui Stefan cuvantul testamentar al marelui voievod: apararea crestinatatii? Libertate? Sau sclavie? De prisos sa spun, cred, ca acelasi lucru este valabil si pentru pravoslavnica “sora Rusie” – pentru unii muma, pentru altii… – care “ne va salva” – de nu ne vedem – din “ghearele Europei” (foto mai jos)?
Posted in 
Tags: 
