Asociatia Civic Media onoreaza memoria colegului nostru Mile Carpensian, de Ziua Libertatii Presei, prin premiul pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, acordat anul acesta jurnalistului de cursa lunga Corneliu Basarab Vlad, in opinia noastra cel mai stralucit analist de politica internationala din presa romana. Premiul ii este acordat domnului Corneliu Vlad pentru intreaga sa activitate pe frontul jurnalisticii romanesti, in semn de mic omagiu la implinirea varstei de 70 de ani. Mai multe amanunte, la conferirea premiului in valoare de 1000 de euro, pe 10 Mai, in cadrul unei Conferinte academice privind istoria secreta si relatiile internationale ale Romaniei. Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism se acorda anual de Asociatia Civic Media, de Ziua Libertatii Presei, 3 mai. Primul laureat a fost jurnalistul Dan Nitescu, premiat pentru pentru curajul demonstrat la evenimentele din 7 aprilie 2009 de la Chisinau, apoi Cristian Botez si Florin Budea, premiati pentru curaj si profesionalism in exercitarea si apararea profesiei de jurnalist pe parcursul anului 2010. Detalii, la https://www.inmemoriam-milecarpenisan.ro.
Dupa lansarea de la Craiova a primului volum al lucrarii sale, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni“, prof Larry Watts a continuat dezbaterea inceputa in Sala Albastra a Universitatii din Craiova, intr-un cadru restrans, cu profesori, cercetatori si jurnalisti. Prezent la eveniment, reporterul Ziaristi Online a fost martorul unor confesiuni si dezvaluiri de senzatie. Discutand despre anii sai de bursa in Romania, ’82-’84, si hartuielile la care erau supusi de catre Securitate cei cu care se intalnea in scopuri stiintifice, de la Corneliu Coposu la Dinu Giurescu si, poate, chiar si Liviu Maior, Larry Watts a marturisit ca nu o data a fost tentat sa aplice un plan pe care-l concepuse pentru asasinarea lui Ceausescu. Conform calculelor istoricului american, chiar daca atentatul nu ii reusea, stia ca zorii sfarsitului comunismului sunt aproape si, dupa cativa ani in puscariile romanesti, avea sa fie eliberat ca un erou national, ba chiar international, odata cu caderea regimului. Tanarul student Larry Watts planuiese atacul asupra fostului dictator comunist ori la una dintre manifestatiile de 23 august ori la alta iesire publica a lui Ceausescu, cand spera sa poata ajunge in apropierea sa, inzestrat cu un pistol. Din fericire pentru el, planul a ramas doar in mintea sa. Cu toate acestea, studiile sale in domeniul terorismului si contra-terorismului stau la baza noului episod al serialului temerarei jurnaliste Monica Ghiurco despre Razboiul Secret contra Romaniei Moştenire clandestină (V) – Terorismul în războiul rece şi implicarea României, care va fi difuzat in aceasta seara, la TVR 1, de la 22.40. (VR)
Vedeti aici cele patru episoade difuzate pana acum laZiaristi Online
Profit de stirea aceasta ca sa-mi prezint si eu Raportul zilei, dupa cum voi face regulat, de acum incolo. Aveti mai jos accesarile Victor Roncea Blog in ultimele 24 de ore:
„Cuvântul Libertăţii”, primul cotidian din regiunea Oltenia, în parteneriat cu Universitatea din Craiova, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Baroul Dolj şiEditura RAO, organizează, la Craiova, lansarea volumului „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România”, al istoricului american Larry L. Watts. Prezentarea cărţii va fi urmată de o dezbatere şi o conferinţă de presă, care vor fi susţinute de autor. Evenimentul va avea loc miercuri, 11 aprilie 2012, ora 12.00, în Sala Albastră a Universităţii din Craiova.
Un editorial al directorului Cuvantului Libertatii:
Cunoscut deja în România pentru succesul primului volum al lucrării „Fereşte-mă, Doamne. de prieteni… Războiul clandestin al blocului sovietic contra României”, istoricul american Larry Watts pregăteşte deja, pentru tipar, volumul al doilea, în care detaliază acţiunile coordonate de serviciile secrete sovietice, în colaborare cu ale celorlalte state membre ale Tratatului de la Varşovia, împotriva Bucureştiului, în perioada 1978-decembrie 1989. Sub titlul „România – prinţul hoţilor”, revista „Magazin istoric”, numărul pe luna februarie, publică un episod despre generalul Pacepa – KGB, mai exact demascarea dezinformărilor şi „măsurilor active” întreprinse în SUA de agentul Moscovei şi Budapestei, de către serviciile speciale americane. Cotrobăind prin arhive, consultând documentele declasificate ale CIA, după ce le consultase pe cele ale STASI şi ale Securităţii române, Larry L. Watts, cu expertiză în materie, ne pune pe tavă adevăruri greu de contestat, menite a înlătura o ceaţă „dorită” în clarificarea unor stări de lucruri, cu care s-a confruntat regimul comunist de la Bucureşti, În permanenţă. Abordări în acest sens, chiar de dată recentă, au mai avut şi alţii, notabilă fiind lucrarea „Zid de pace, turnuri de frăţie” (Ed. Compania, 2011, autori Mircea Maliţa şi Dinu C. Giurăscu). Fără a acorda bonusuri Bucureştiului, Larry Watts spune adevăruri incomode, care, clasificate la un moment dat, nu puteau fi opuse dezinformării practicate de Ioan Mihai Pacepa. În consecinţă, „măsurile active”, care înfăţişau România ca fiind duplicitară şi hoaţă – ironie, în mai mare măsură decât ţările loiale Moscovei – au continuat să păcălească multă vreme după ce informaţia pe care se bazau fusese devoalată. Lista ziariştilor, analiştilor, diplomaţilor şi politicienilor păcăliţi de campania „măsurilor active”, personificate de Pacepa, a inclus ziarişti foarte influenţi, analişti profesionişti, politicieni din Washington, inclusiv puternicul şef al Comitetului pentru relaţii externe al Senatului, Jesse Helms, şi chiar pe preşedintele Ronald Reagan. Pacepa a căutat să compromită şi reputaţia unor oficiali ai SUA implicaţi în „relaţiile speciale” româno-americane, care manifestau simpatie faţă de ţara noastră, care îşi adusese contribuţia diplomatică, cu maximă discreţie, dar consistentă, la medierea finalului războiului din Vietnam şi apropierea americano-chineză. Oricum, americanii implicaţi în menţinerea parteneriatului cu România au devenit persoane pentru care serviciile de informaţii din ţările Tratatului de la Varşovia manifestau un interes deosebit şi deloc prietenos. Acestea au avut un sprijin şi din partea unor agenţi dubli ai Securităţii române. După ce profitase din plin de avantajele poziţiei avute în regimul comunist, Ion Mihai Pacepa a şters-o, pur şi simplu, în SUA, inducând în eroare, o vreme, serviciile speciale din această ţară şi lăsându-i pe cei care avuseseră vreo tangenţă cu el să suporte consecinţele defecţiunii. Ridicată la rang de dizidenţă, laşitatea lacomă a lui Pacepa a găsit un suport maxim în decizia Curţii Supreme de Justiţie din România, salutată, la vremea respectivă, de Valeriu Stoica, care l-a declarat nevinovat, bun pentru posteritate. Volumul doi al lucrării „Fereşte-mă Doamne de prieteni…” a lui Larry Watts îl aşează acolo unde îi era locul: între trădători. Probabil, adevăratul verdict, greu de contestat, şi într-adevăr… „reparatoriu”.
Îndelung aşteptată, aprins dezbătută înaintea traducerii şi publicării la Editura RAO, cartea istoricului american Larry Watts „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni – Războiul clandestin al blocului sovietic cu România” – urmăreşte derularea relaţiilor ruso-române, de la Războiul din 1877-1878 până în 1978, cu precădere acţiunile serviciilor de informaţii de pe ambele laturi ale Cortinei de Fier…Citeşte mai mult »
„Cuvântul Libertăţii”, primul cotidian din regiunea Oltenia, în parteneriat cu Universitatea din Craiova, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Baroul Dolj şiEditura RAO, organizează, la Craiova, lansarea volumului „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România”, al istoricului american Larry L. Watts. Prezentarea cărţii va fi urmată de o dezbatere şi o conferinţă de presă, care vor fi susţinute de autor. Evenimentul va avea loc miercuri, 11 aprilie 2012, ora 12.00, în Sala Albastră a Universităţii din Craiova.
Bombardarea Iugoslaviei a inceput in urma cu 13 ani, pe 24 martie 1999 si a durat pana in 10 iunie 1999. Pentru prima oara de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, o capitala europeana era bombardata aerian, cu tot cu civili. Graficianul Eugen Mihaescu, membru de onoare al Academiei Romane, a fost acolo. Alaturi de cativa ziaristi “nebuni”: Mile Carpenisan, Sorin Bogdan, George Roncea. Si a transmis proteste artistice si articole pentru “Cotidianul”, al carui director de atunci, Ion Cristoiu, a fost singurul sef de gazeta din Romania care s-a deplasat, la randul sau, la fata locului, sub bombe. O parte din ce a trait Eugen Mihaescu la Belgrad este infatisata in randurile de mai jos, extrase din fenomenala marturie a artistului, cuprinsa in volumul memorialistic “Intre linii“, aparut la sfarsitul anului trecut la Editura RAO. Ziaristi Online a cules cateva dintre desenele si colajele lui Eugen Mihaescu si le prezinta intr-un clip ce contine o coloana sonora autentica din timpul bombardamentelor de Sfintele Pasti de la Belgrad.
A doua zi, Brucan m-a rugat sa-l insotesc la o intrunire a Grupului de Dialog Social. Tocmai le aprobase preluarea palatului pe care il renovase cu mare grija Nicusor Ceausescu. In imobilul din Calea Victoriei se adunase toata floarea intelighentiei romanesti. Erau acolo Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Stelian Tanase, Gabriel Andreescu, si Radu Filipescu.
Cu câteva luni înainte de defectiunea lui Pacepa, la începutul lui martie 1978, comandantul Armatei a II-a române si seful garnizoanei Bucuresti, generalul Nicolae Militaru, a fost prins pe când încerca sa predea materiale strict secrete serviciilor de informatii militare sovietice. Mai tarziu a fost implicat intr-o retea GRU alaturi de generalii Ion Ionita, fost ministru al Apararii, Marin Pancea, Nicolae Pletos, capitanul de rangul unu Nicolae Radu si Virgil Magureanu.