Acolo sus – sus, sus, sus, la munte sus, la Vidra de Sus – acasă la Avram Iancu, Craişorul Munţilor, este, după părerea mea, unul dintre cele mai frumoase locuri din lume. Cine n-a fost, a pierdut un colţ din raiul pe care ni l-a adus Dumnezeu din cer pe pământ. Aşa că mergeţi!
Crăisorul Munţilor, Avram Iancu, a fost botezat în 1824, acum 190 de ani, în biserica de mai sus, cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail si Gavriil, ridicată în Vidra, din piatră de râu, la 1791. Pentru că am văzut că această informaţie cât şi imagini cu aceast sfânt lăcaş ortodox nu se prea găsesc pe net m-am gândit să le pun eu, împreună cu alte fotografii din mirificul sat natal al marelui luptător pentru cauza românească în Transilvania, eroul naţional Avram Iancu, de la a cărui intrare în oastea română a marelui voievod ceresc şi apărător al Legii, Arhistrategul Mihail, se împlinesc azi 142 de ani. De asemenea, adaug alte câteva fotograme de la casa sa memorială, printre care se regăsesc şi anunţurile din presa vremii privind “pierderea iubitului fiu al naţiunii, prefectul general al legionarilor români”. Dumnezeu să-l aibă alături de El!
Avram Iancu in Biserica din Vidra in care s-a botezat Craisorul Muntilor la 1824
Sf. Arhanghel Mihail – Icoana de la 1798 din Biserica din Vidra in care s-a botezat Craisorul Muntilor Avram Iancu la 1824
Biserica Sf. Arhangheli din Vidra in care s-a botezat Craisorul Muntilor Avram Iancu la 1824
Acasa la Craisorul Muntilor Avram Iancu in comuna Vidra din Muntii Apuseni
Muntii Apuseni vazuti de acasa de la Craisorul Muntilor Avram Iancu, in comuna Vidra
Sabia Craisorului Muntilor Avram Iancu (prima de jos din stanga) de la Casa Memoriala din Vidra de Sus
Braul lui Avram Iancu, aflat la Casa Memoriala din Vidra de Sus
Pistoalele lui Avram Iancu si Simion Balint dispuse la Casa Memoriala din Vidra de Sus
Anuntul mortuar din Gazeta Transilvaniei dispusa la Casa Memoriala din Vidra de Sus
Federatiunea deplange moartea Craisorului Muntilor, Casa Memoriala Avram Iancu
Federatiunea si anuntul privind moartea lui Avram Iancu, Casa Memoriala de la Vidra de Sus
Bisericuta si Scoala din curtea Casei Memoriale Avram Iancu din Vidra de Sus
Casa Memoriala Avram Iancu din Vidra de Sus – Foto: Cristina Nichitus Roncea
Casa Memoriala Avram Iancu din Vidra de Sus – Foto: Cristina Nichitus Roncea
Un Steag de Lupta al Legiunilor lui Avram Iancu vandut prin Casa de Licitatii Artmark
”Una dintre primele măsuri adoptate la debutul Revoluției române din decembrie 1989 de către președintele ungar ad-interim Mátyás Szűrős a fost abrogarea unilaterală a Tratatului de Prietenie și Cooperare semnat în 1948 de către România și Ungaria, cel care consfințea în mod oficial frontiera dintre cele două state…” (Larry Watts despre măsurile luate în mod unilateral de către Ungaria la momentul de debut al Revoluției din decembrie 1989 din România – pagina 621, „Cei dintâi vor fi cei din urmă. România la sfârșitul războiului rece”, Editura Rao)
”Următorii pe lista celor mai numeroși în cadrul comunității de analiști din serviciile de informații specializați pe problemele Europei de Est și ale Balcanilor după americanii de origine poloneză erau americanii de origine maghiară (…) Este demn de notat faptul că șeful de operațiuni al Diviziei pentru Europa de Est / URSS a CIA din perioada Revoluției din România era un imigrant ungur, la fel ca analistul CIA însărcinat cu problemele României. Merită observată experiența primului șef al Serviciului de Informații Externe al României când a încercat să stabilească o legătură cu serviciile de informații din SUA (…) i-au fost înmânate 21 de cărți de vizită ale interlocutorilor dintre care 11 erau analiști cu nume maghiare…”. (Larry Watts despre prezența maghiară în cadrul serviciilor de informații americane la momentul 1989 și imediat după acest moment – p. 82, 91)
Asadar, Senatul Romaniei, nu Parlamentul de la Budapesta, a votat varianta UDMR, trecuta prin… aprobare tacita, presedintele de sedinta, domnul Melescanu, invocand ca “nu era indeplinit cvorumul de vot”, “fara sa fi avut loc niciun fel de dezbatere, fara niciun fel de discutie in public”, fiind, totusi, vorba “despre o chestiune de interes national, despre reimpartirea, pe regiuni, a Romaniei”! Or, in 1968, propunerea de revenire la judete a fost publicata in presa, spre dezbatere publica, nu pe tacute, nu pe furis, nu departe de parerile romanilor.
Forum de analiză și discuții a oportunității regionalizării, Conferinţa „Regionalizarea României – între tradiţie şi model european”, organizată de Centrul de Cercetare pentru Drept şi Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Facultății de Ştiinţe Economice Juridice şi Administrative și Facultatea de Științe și Litere, Departamentul Istorie și Relații Internaționale, sub egida Universității „Petru Maior” din Tîrgu Mureş îşi propune, în mod lăudabil, căutarea criteriilor și modalităților care să faciliteze conturarea alternativelor viabile de regionalizare în plan legislativ și administrativ.