Istoricul american Larry Watts, autorul celebrei lucrări apărute în traducere românească anul acesta la editura Rao – Fereşte-mă, Doamne, de prieteni /With Friends Like These (*), preda un curs la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Sociologie. Cursul se intituleaza „Dilema de securitate a României în timpul Războiului Rece”.
“Peste tot se spune ca exista sectii de limba romana, dar la acele sectii se vorbeste si se invata in ucraineana. Problema in scoli este grava, dar la fel de grava este situatia generata de cei care se declara moldoveni si care rup din procentul necesar unei minoritati pentru a intra sub incidenta legii ce le permite sa invete in limba materna.”
“In nici o ţară europeană civilizată nu s-a solicitat şi, implicit, nu s-a iniţiat un proces de distrugere a Arhivelor Naţionale. Prin urmare, această restituire nu urmează nici un model european, ci doar ambiţiile electorale ale unor lideri politici iresponsabili. A se vedea în acest sens, faptul că arhivele multor biserici din Transilvania, Banat şi Bucovina, indiferent dacă sunt ortodoxe, greco-catolice, romano-catolice sau protestante, au fost luate cu forţa de către autorităţile de la Viena şi se găsesc în prezent în Arhivele Statului din Austria. Nici un cult nu le poate redobândi, însă le poate cerceta şi obţine copii în condiţii mult mai restrictive decât este cazul arhivelor româneşti”, se arata intr-o noua scrisoare deschisa – dupa Petitia pentru Salvarea Arhivelor Nationale ale Romaniei de atacul maghiar (Vezi aici Lista semnatarilor). Aceasta a doua Scrisoarea Deschisa adresata atat Presedintiei Romaniei cat si Curtii Constitutionale apartine Sindicatului Naţional al Arhivelor „Fiat Justitia” si a fost transmisa de RGN Press si preluata de Ziaristi Online.
Scrisoare Deschisă către Preşedenţia României şi Curtea Constituţională pentru Salvarea Arhivelor Naţionale,
Sindicatul Naţional al Arhivelor „Fiat Justitia”, luând notă de votul favorabil dat în şedinţa din 8 noiembrie 2011, de către Camera Deputaţilor pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, doreşte să aducă la cunoştinţa Preşedenţiei României şi a Curţii Constituţionale prezentul protest prin care analizează implicaţiile aprobării acestei legi. În fapt, Camera Deputaţilor a adoptat două articole (vizând modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996), care sunt nu numai împotriva instituţiei ce protejează patrimoniul arhivistic naţional, dar, prin formularea lor, produc confuzie asupra conţinutului întregii legi a Arhivelor Naţionale. Astfel, art. 19 a fost modificat, aşa încât a primit următorul cuprins: „Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei odată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Nationale şi/sau ale direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate în custodie sau preluate în mod abuziv”, iar după art. 19, s-a introdus un nou articol, 191, cu următorul conţinut: „Cererea de revendicare se va depune la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale. Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile. Hotărârea poate fi atacată, după caz, în termen de 15 zile de la comunicare la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi avea sediul arhiva”. Mai întâi, completarea „sau preluate în mod abuziv” este vagă, căci nu defineşte ce înţelege legiuitorul prin „abuziv”. Se creează, astfel, un precedent periculos, căci documentele vor putea fi revendicate de persoane fizice preocupate de un câştig material imediat şi sigur. Astfel, prin restituirea acestor documente, Arhivele vor pierde cele mai valoroase şi vechi documente, care vor dispărea în anticariate şi colecţii private, scoase fiind definitiv din circuitul ştiinţific.
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului a iniţiat proiectul realizării unei enciclopedii a regimului comunist din România (1945-1989) structurată pe trei serii: represiune, rezistenţă, instituţii. Fiecare serie cuprinde mai multe volume, fiind realizată de un amplu colectiv de cercetători din România.
Ambasadorul Dumitru Chican lanseaza miercuri, 24 noiembrie, la ora 15.30, la Targul de carte Gaudeamus, trei carti, dintre care cea intitulata “Primavara araba sau chipurile lui Janus” va fi prezentata de gen brig (r) Aurel Rogojan.
Following on from Richard Demarco’s blockbuster talk last year, The Royal Scottish Academy is delighted to announce this year’s lecture, given by art historian Radu Varia, on the life and work of Constatin Brancusi.
“In asa hal am ajuns!? Eu unul o spun clar: nu votez nici mort un candidat UDMR la sefia Senatului, si daca asta nu convine cuiva sa ma dea afara din partid ca vad ca este la moda chestia asta.”
Nici nu am postat bine despre maretele realizari ale carierei politicianului Geoana – cu Romania, “o tara de doi lei” si “nici noi nu stim cati suntem” ofiteri acoperiti -, ca Patapievici i-a si calcat pe urme, chiar la Senat, unde individul era audiat pentru activitatea sa de scatolog-sef in fruntea ICdR. Romania are “o cultura periferica”, Catalin Avramescu este deasupra lui Eminescu si la ICR se construiesc “cariere duble”, in tara si in strainatate, ca pentru acoperiti adica (un slip of the tongue 🙂 ), sunt doar cateva dintre prostiile debitate cu aceeasi neobrazare netarmurita de acest pigmeu fonfait din ograda lui Plesu. Prezint aici o cronica de presa si relatarea Olgutei Vasilescu, de la fata locului, fara alte comentarii. Totusi, imi permit unul mic:
Domnule presedinte Basescu, ne e si noua greata si nu mai avem bani de lamaie! Nu o sa mai repare SRI-ul – daca se mai ocupa aceasta institutie si cu apararea tarii – ce distruge Patapeiviciul de serviciu al lui Soros nici in 20 de ani, apropo de vorba lui Brucan. Faceti un serviciu Romaniei si trimiteti-l pe gaozarul asta – vorba Dvs – de unde a venit, ascuns in prohapul agentului sovietic de tat’su: Pasol na Galitia, ciorti!
Ziare.com: Patapievici, disputa la Senat – a catalogat cultura romana drept “periferica”
Presedintele Institutului Cultural Roman, Horia Roman Patapievici, a catalogat cultura romaneasca drept una “periferica”, in cadrul unei dispute avute cu reprezentantii opozitiei din Comisia de cultura a Senatului, pe tema cartilor traduse in strainatate de anumiti autori, precum Catalin Avramescu.
Patapievici a fost invitat marti la Comisia de cultura pentru a prezenta situatia activitatii ICR in ultima perioada. Disputa cu senatorii PSD din Comisie a pornit de la modul in care ICR a sprijinit traducerea si editarea in strainatate a unor autori romani si a modului in care sunt selectate persoanele care sunt sprijinte de ICR. In acest context, senatorul PSD, Olguta Vasilescu, a adus in discutie cazul fostului consilier prezindential, Catalin Avramescu, care a publicat in SUA, la Princeton University, “O istorie intelectuala a canibalismului”.
“Decizia este a editurii (pentru publicarea cartii, n.r.), in cazul de fata este vorba de editura Princeton University Press, este o institutie in care greu s-ar putea imagina ca un autor din o cultura periferica, cum este cultura romana, ar putea fi publicat. Daca dv. puteti sa-l publicati la Princeton pe Eminescu, ceea ce inseamna sa convingeti board-ul de administratie al editurii sa publice un autor, puteti sa puneti in loc de Eminescu si alt autor, pe care il considerati dvs”, a spus Patapievici.
La randul sau, vicepresedintele ICR, Mircea Mihaies, a tinut sa intervina, in momentul in care Olguta Vasilescu a precizat ca nu considera ca ICR ar trebui sa sustina cu 7.000 de euro traducerea lui Avramescu, in conditiile de austeritate in care nu se mai tiparesc manuale scolare. “Vi se pare totusi normal ca pentru un autor precum Eugen Barbu, care cred ca nu veti spune ca nu…e si mort saracu, deci e dincolo de bine si dincoace de rau – vorba unui alt scriitor – ar fi meritat tradus? Pentru Eugen Barbu noi am cheltuit 17 mii de euro anul trecut, e vreo problema?”, a intrebat retoric Mihaies.
In ceea ce priveste scandalul “poneiul roz”, prezentat intr-o expozitie la New York, actiunea a fost catalogata de Patapievici drept “un real succes”, precizand ca cei trei artisti urbani care au fost autorii expozitiei au avut sansa de a face parte dintr-o echipa de scenografi, coordonata de un autor american, care au castigat un premiu Tony pentru scenografie. Presedintele ICR a mai sustinut ca “poneiul roz” cu svastica pe crupa era de marimea unei palme, si nu ar fi facut parte in mod oficial din expozitia urbana de la New York. Mai mult, el a sustinut ca in strainatate eventimentul ar fi fost apreciat in mod deosebit, insa in tara presa ar fi “construit un scandal” mediatic nejustificat pe acest subiect. In momentul in care senatorul PSD, Olguta Vasilescu, a precizat ca la nivelul comunitatii romanesti s-a resimtit “oripilarea” fata de aceasta actiune, citand dintr-o scrisoare deschisa, Patapievici a sustinut ca aceasta scrisoare nu este relevanta.
“ICR a inteles sa promoveze cultura si civilizatia nationala prin reprezentari de falusuri scrijelite pe peretii galeriilor romanesti din New York, afisari de svastici, profanari ale menorei evreiesti si a imaginii Sf Maria”, a citat Olguta Vasilescu. Patapievici a sustinut ca scrisoarea poate fi semnata de oricine, “inclusiv de un descreierat”.
“Dintr-un institut care era inexistent acum 6 ani, noi am reusit, aceasta echipa de la ICR, sa construim un institut vizibil si legitimat la cel mai mare nivel. (…)Alaturi de British Council, suntem vazuti ca cel mai dinamic institut cultural”, a mai afirmat Patapievici. El a sustinut ca in ultimii ani ICR a sprijinit traducerea in strainatate a 280 de titluri de autori romani, publicate de edituri prestigioase din strainatate, fiind vorba de 15 autori care beneficiaza cu ajutorul ICR de o “cariera dubla”, respectiv expunere in tara si in strainatate.
Patapievici a precizat ca in momentul in care a preluat conducerea ICR exista un singur autor roman recunoscut cu expunere in strainatate, respectiv Mircea Cartarescu, care avea la acel moment 25 de carti publicate in afara tarii. Ulterior, cu ajutorul ICR ar fi reusit sa mai publice alte 14 carti in strainatate.
Olguta Vasilescu: Despre cum i-am spus lui Patapievici sa-i fie rusine…
Sedinta cu scantei, azi, la Comisia de Cultura, din Senat. De fapt, partea interesanta a urmat dupa ce presa a fost invitata sa paraseasca sala. La cererea mea, s-a aprobat invitarea domnului Horia Roman Patapievici, in comisie, pentru niste discutii preliminare sedintei de aprobare a bugetului pentru Institutul Cultural Roman. Daca tot poporul strange cureaua, am fost curioasa si eu sa aflu de ce, pe SEAP, ICR a anuntat o licitatie publica pentru achizitionarea de bilete de avion in valoare de 800 000 euro, fara TVA, de ce o colectie de icoane a fost transportata, pana in Ungaria, la pretul de 234 900 euro de o societate comerciala ce apartine unui senator PDL de Dambovita (dublu fata de transportul Giocondei de la Paris la Londra), de ce s-au acordat premii de zeci de mii de euro unor jurnalisti maghiari, din bani publici, si de ce cartea despre canibalism a consilierului prezidential (actual ambasador), Catalin Avramescu, a fost tiparita, tot din bani publici, la Editura Universitatii Princeton. Dupa ce ne-a invaluit intelectual, fara a da sume, pentru ca (nu-i asa?) intelectualii nu stiu cum e cu cifrele, dl. Patapievici a refuzat sa ne explice daca isi mai mentine afirmatiile facute la adresa poporului roman, in cartea Politice, reeditata anul trecut, cand avea calitatea de director ICR. A tinut sa-mi dea o replica, dupa ce jurnalistii au fost invitati afara, cum ca nu am dreptul sa-i contest lui calitatea de scriitor. Mai mult, Mircea Mihaes, vicepresedintele lui, a tinut mortis sa-mi aminteasca faptul ca am fost purtatorul de cuvant PRM, calitate care, in mintea lor, ar fi daunatoare si, deci, conversatia cu mine ar fi fost inutila pe vreun subiect. I-am spus domnului Patapievici ca eu nu vreau, ca cetatean roman, sa ma reprezinte in vreo structura, cat timp a afirmat ca poporul roman s-a format din urina. M-a facut mincinoasa. La ce nu se asteptau acesti doi domni, era faptul ca eu venisem pregatita sa le citesc si celorlalti colegi care nu si-au pierdut momente din viata citind scursurile domnului Patapievici, parerea unui inalt reprezentant al statului roman, reprezentant oficial si al presedintelui Romaniei, despre noi toti.
Iata cateva citate interesante din cartea Politice, autor H.R. Patapievici, cu scuzele de rigoare fata de cititorii mei, ca le reproduc:
1) Despre Romania, la pagina 63: „Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca un cur, fara sira spinarii”.
2) Despre populatia Romaniei, la pagina 53 : „ 23 de milioane de omuleti patibulari” (buni de spinzuratoare), iar la pagina 34 scrie: „Un popor cu substanta tarata. Oriunde te uiti, vezi fete patibulare guri vulgare, trasaturi rudimentare”. Sau la pagina 64 scrie: „Romanii nu pot alcatui un popor fiindca valoreaza cit o turma”.
3) Despre limba romana, la pagina 64 scrie: „Romana este limba in care trebuie sa incetam sa mai vorbim sau sa o folosim numai pentru injuraturi”.
4) Despre istoria romanilor, la pagina 63, scrie: „Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Cind i-au lasat romanii pe daci in forma hibrida, stramoseasca, ne-au luat la urinat slavii: se cheama ca ne-au plamadit din aceasta clisa daco-romano-slava, ma rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era sa ne inecam, asa de temeinic au facut-o. Demnitatea noastra consta in a ridica mereu gura svintata, iar ei reincepeau: ne zvintam gura la Calugareni, ne-o umpleau iar la Razboieni, si asa mai departe, la nesfirsit. Apoi ne-au luat la urinat rusii, care timp de un secol si-au incrucisat jetul cu turcii, pe care, in cele din urma, avind basica udului mai mare, i-au dovedit”.
5) Despre cultura si spiritualitatea romanilor presedintele Institutului Cultural Roman scrie: „Puturosenia abisala a stгtutului suflet romanesc, spirocheta romaneasca isi urmeaza cursul pina la eruptia tertiara, tropaind vesela intr-un trup inconstient, pina ce mintea va fi in sfirsit scopita, inima devine piftie, iar creierul un amestec apos”, iar la pagina 56 scrie: „Cu o educatie pur romaneasca nu poti face nimic”.
SBU via CIAS: „Mareşalul Ion Antonescu a promovat ideile „României Mari” pe cadavrele ucrainenilor. Şi Hitler şi Antonescu au sfârşit-o rău, îi va veni rândul şi lui Băsescu”
Radu Moraru via Nasul.Tv: “Cum cei de la Putere nu au o fata prezidentiabila, vom avea o “batalie” intre Geoana si Antonescu si, probabil, o coalitie USL+UDMR+parlamentari de bine care sa ia puterea, cu un Victor Ponta premier…”
Conform surselor Ziaristi Online, generalul Dan Gheorghe, fost sef al BA a SRI, UM 0215 a MI, DGPA a MJ, s.a., decedat ieri dimineata la Tel Aviv, a fost demis de la conducerea SIPA de catre Monica Macovei, pe vremea cand Reteaua Soros reusise instalarea ei in functia de ministru al Justitiei, “ca urmare a divergentelor directe avute cu ministrul Monica Macovei si consilierul acesteia, Dan Tapalaga”. Mai precis, adauga sursa citata, generalului i s-a provocat demisia pentru ca “Nu i-a dat madamei documentatia video in care ea era actrita porno intr-un taxi parcat intr-un loc dosnic din parcul Operei Romane”.
Si eu care credeam doar zvonurile ca pudelii lui Soros o faceau numai la, pe si sub birou… sau pe nisipul fierbinte din Golful Francezului si in taurii de la Rosia Montana… 🙂
Sau nu cei doi or fi fost in taxi, ci doar ea si taximetristul, la “o scurta” mica? Sau poate caprita Luisa era integrata in absolut chiar de pitbulu’ Eckstein? Si soferul ce facea?
Petitia pentru Salvarea Arhivelor Nationale din mainile tradatorilor de tara a fost depusa la Cotroceni. Initiata de istorici si arhivisti sub forma unei Scrisori Deschise catre Traian Basescu, prin care i se cere presedintelui Romaniei sa nu promulge Legea “restituirii arhivelor confesionale catre creatorul lor”, Petitia a fost receptata cu solidaritate romaneasca de zeci de academicieni si organizatii civice si de sute de profesori universitari, scriitori, jurnalisti, activisti civici si alti romani – un adevarat Parlament al Romaniei reale. Interesant de observat ca semnatarii au aflat de acest Apel doar prin intermediul agentiei RGN Press, a portalului de stiri Ziaristi Online si a catorva bloguri civice. In mod cu totul firesc, Apelul a fost ignorat de presa “centrala”, in ciuda greutatii semnaturilor personalitatilor care s-au raliat acestui demers de interes national. Poate pentru ca profesorul Giurescu arata ca aceasta Lege, trecuta ca prin branza prin Parlament, fara nici o dezbatere stiintifica, “este în fapt încă un atac la ceea ce înseamnă statalitatea românească”?
Multumim pe aceasta cale tuturor celor care, prin semnatura si mesajele lor, au actionat concret si si-au manifestat ingrijorarea fata de integritatea Arhivelor Nationale ale Romaniei, deja aflate pe maini straine daca ne uitam la personajele instalate la conducerea institutiei, nu intamplator de aceeasi sorginte cu cei care au initiat Legea si cu cei care au ignorat cu desavarsire Apelul romanilor. Publicam aici lista integrala a semnatarilor Petitiei catre presedintele Romaniei.
Lista de Semnatari ai Petitiei pentru Salvarea Arhivelor Nationale din mainile Coalitiei Tradatorilor
ACADEMICIENI:
Dinu C Giurescu (istoric), Camil Mureşanu (istoric), Horia Colan (inginer, istoric al tehnicii), Ioan Aurel Pop (istoric), Marius Porumb (istoric de artă), Razvan Theodorescu (istoric de arta), Nicolae Edroiu (istoric), Dumitru Protase (istoric), Mihai Bărbulescu (Cluj-Napoca, istoric), Emil Burzo (fizician)
PROFESORI UNIVERSITARI:
Ioan Scurtu (doctor in istorie, fost director general al Arhivelor Nationale ale Romaniei), Gheorghe Buzatu (istoric, Iasi), Nae Georgescu (filolog, Bucuresti), Adrian Boeru (filosof, Bucuresti), Nicolae Bocşan (director al Institutului de Istorie Ecleziastică al UBB Cluj, istoric), Avram Andea (UBB Cluj, istoric), Aurel Marc (preşedintele Academiei de Muzică “G. Dima” Cluj), Bujor Dânşoreanu (Academia de Muzică “G. Dima” Cluj), Liviu Pop (şef de catedră la Drept, UBB Cluj), Mircea Popa (istoric literar), Vistian Goia (UBB Cluj, Facultatea de Litere, istoric literar), Ioan Taloş ( Universitatea din Köln, Germania, etnolog, originar din Cluj), Onufrie Vinţeler (UBB Cluj, lingvist), Ioan Bolovan (UBB Cluj, istoric), Ioan Ardelean (Universitatea Tehnică Cluj, fizician), Toader Nicoară (UBB Cluj, istoric), Sorin Şipoş ( Universitatea din Oradea, istoric), Barbu Ioan Bălan (Universitatea Tehnică Cluj, inginer, preşedintele Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic “Pro Memoria 1940-1945”), Liviu Petru Zăpârţan (UBB, filozof, fost ambasador al României în Marele Ducat al Luxemburgului), Negoiţă Lăptoiu (Universitatea de Artă şi Design din Cluj- Napoca, critic de artă), Petre Anghel (scriitor, Bucuresti), Radu Baltasiu (sociolog, Bucuresti), ing. Corneliu Serediuc, Nicolae Dinescu (cadru universitar-realizator emisiuni TV)
CERCETĂTORI ŞTIINŢIFICI GRADUL I:
Simion Retegan (Institutul de Istorie “George Bariţiu” Cluj, istoric), Gelu Neamţu (Institutul de Istorie “George Bariţiu” Cluj, istoric), Susana Andea (Institutul de Istorie “George Bariţiu” Cluj, istoric), Dumitru Suciu (Institutul de Istorie “George Bariţiu” Cluj, istoric), Dr.Ciprian Firea (Cluj-Napoca, istoric de artă)
ISTORICI:
Alexandru Matei (istoric, fost director al Arhivelor clujene, Cluj Napoca), Traian Rus (istoric, Cluj-Napoca), Aurel Răduţiu (istoric, Cluj-Napoca), Damian Todiţă (istoric, Cluj-Napoca), Ioan Lăcătuşu (Sfântu Gheorghe, jud. Covasna), Florea Marin (medic, istoric al medicinii, Cluj-Napoca), Vasile Lechintan (istoric-arhivist, Cluj-Napoca), Alexandru Moraru (istoric-arhivist si publicist roman, Chisinau), dr Cristian Scaiceanu (istoric, Bucuresti), dr Emilia Corbu (arheolog, Slobozia), Popescu Gabriel Alexandru (arheolog, Bucuresti), Flori Balanescu (istoric, Bucuresti), Ilarion Tiu (istoric, asis univ, Bucuresti), Daniel Focşa (istoric, Bucuresti), Lascu Stoica (istoric, conf. univ. Constanţa), dr Corneliu Ciucanu (istoric, Iasi), Corneliu Padurean (istoric, Arad), Radu Ciuceanu (director INST, Bucuresti), Puica Buhuci (cercetator INST, Bucuresti), Ion Maldarescu
SCRIITORI, POEŢI, JURNALIŞTI, ANALISTI:
Irina Petraş (preşedinta Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj), Doina Cetea (Cluj-Napoca), Petru Poantă (Cluj-Napoca), Viorel Cacoveanu (Cluj-Napoca), Constantin Cubleşan (Cluj-Napoca), Marcel Mureşeanu (Cluj-Napoca), Theodor Codreanu (Husi), Cristian Negrea (Baia Mare), Stefan Doru Dancus (scriitor), Sorin Grecu (Cluj-Napoca, poet), Traian Bradea (Cluj-Napoca), Mariana Gurza (scriitor, Timisoara), Mihai Cantuniari (scriitor, Bucuresti), Darie Ducan (scriitor, USR), Florina Cretu (doctorand, Bucuresti), Sebastian Rusu (doctorand), Ovidiana Bulumac (sociolog, Bucuresti), Cristina Poponete (sociolog, Belgia), Aurel I Rogojan, (gen brig, rez, Bucuresti), Florin Budea (jurnalist, Oradea), Sorin Sotoc (jurnalist, director Spinul, Oradea), Maria Petrascu (jurnalist, Brasov), Florian Palas (jurnalist, Brasov), Iulian Lita (Constanta), Mihai Isac (jurnalist, Bucuresti), Dumitru Manolache (jurnalist, Bucuresti), Maria Dobrescu (jurnalist, Bucuresti), Dinu Lazar (fotojurnalist, Bucuresti), Corneliu Vlad (jurnalist, Bucuresti), Maria Mocanu (jurnalist, Bucuresti), Victor Roncea (jurnalist, Bucuresti)
ARHITECŢI, ARTISTI PLASTICI:
Ionel Vitoc (arhitect, Cluj-Napoca), Dr. Sanda Mihaela Salontai (arhitect, Cluj-Napoca), Alexandru Agavriloae (arhitect, Botosani), Teodor Botiş (artist plastic, Cluj-Napoca), Viorel Nimigeanu (Universitatea de Artă şi Design din Cluj- Napoca), Zoe Vida Porumb (artist plastic, Cluj-Napoca), Eugene al Pann, (Los Angeles, California, SUA)
ACTIVISTI CIVICI:
Elena Andronache, programator, Bucuresti, (fost organizator al protestului-maraton Piata Universitatii – Bucuresti, aprilie – iunie, 1990), Constantin Dobre (fost lider al revoltelor mineresti din Valea Jiului – Lupeni, august 1977), Dan Tanasa (Sfantu Gheorghe – Covasna), Ioan Mugur Topolnitchi (Asociatia “Noi Romanii” – Covasna)
ROMANI DIN TARA:
Daniel Vladescu (IT, Pitesti), Marius-Bogdan Bortas (inginer, Bucuresti), Iustina Antoanela Bacosca (psiholog, Piatra Neamt), Paul Bacosca (psiholog, traducator, Piatra Neamt), Iuliana Sălăvăstru (profesor), Cristian Donciu (medic, Iasi), Ana Maria Buhenita (medic), Monica Suslanescu (medic), Madalina Andreea Fodolica (medic), Carmen Fleancu (economist, Bucuresti), Nomi Nana, (management sportiv, Bucuresti), Lumînaru L. Adrian-Victor (programator, București), Ion Negoiaş (student, Râmnicu Sărat), Vlad Musat (student, Ploiesti), (Mihăilă Oana, student, București), Iulia-Sabina Pana (studenta, Bucuresti), Tacu Nicusor Valentin (student, Arges), Simionescu Alexandru-Adrian (student anul II la Fac. de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti, student anul I la Fac. de Management din cadrul U.S.A.M.V.B si profesor suplinitor la Sc Nr.1 Giurgiu), Angelica Strat (Iasi), Paula Brindusa Frunza (Bucuresti), Alexandru Ursu (Suceava), Serban Florian (Arad), Radu Nastasă (șomer- Roman), Uscatu Carmen (Bacau), Gelu Munteanu (Bacau), Anca Paulet, Razvan Paulet, Alexandra Radulescu, Anamaria Essig, Bogdan Essig, Sergiu Petrovici, Gabriel Zachia, Maria Iurco, Cristina Talpa, Diana Petrariu, Florin Tudor, Fanuta Petcu, Emilia Stanescu, Lenuta Enache, Radu Octavian, Ion Badoi, Nicolae Pica, Gheorghe Nosca, Simona Simionescu, Vasile Morosan, Gabriel Baltaret, Anca Demterescu, Lorica Mocanu, Ernest Andone, Mihai Dobrescu, Mihaila Oana Madalina, Denisa Chirita, Ioan Maer, Radu Andrei, Mitia Radulescu, Manuela Serbanescu, Alexandra Isbasoiu, Paul Tanasa, Daniela Popescu, Alina Moise, Cosmin Burlacu, Adina Savulescu, Cornelius Cenuse, Viorel Stetco, Carmen Babia, Săilă George, Costin Anicuta, Maria Iurco, Adrian Pop, Florea Gabriel, Raluca Pavel, Ciprian Iosif Pantea, Florin Roman
ROMANI DIN LUME:
Dumitru Caranfil, Mihai Stan, Radu Luchian, Nicolae Dima, Valentin Tepordei, Sergiu Anca, Neculai Popa, Veronica Elena – SUA, Stefan Cristian Ariasu (Washington DC, SUA), Eugen Vasilescu, PhD (Oakton, VA), Catalin Teodoreanu (Houston, Texas), Alexandru Tomescu (editor, Toronto, Canada), Bogdan Ganea (Glasgow, UK), Maria Elisabeth Schäfer (Inginer, Germania)
ORGANIZATII:
Federaţia Arhiviştilor din România (FAR), ASTRA – Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, Centrul European de Studii Covasna Harghita, Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, Asociatia Civic Media, Ziaristi Online, Clipa Magazine, Revista Art-Emis, Societatea Culturala Art-Emis, Consiliul Mondial Roman, Comitetul Roman American pentru Basarabia, Consiliul Roman American, Asociația „Societatea de Mâine”, Asociatia “Noi Romanii”, Grupul Independent pentru Democratie
Dupa denuntarea de catre Tokes a “romanizarii Transilvaniei” maghiarii fac apel pentru apărarea „integrităţii şi unităţii Ţinutului Secuiesc” chiar si prin “nesupunere civica”…
Emilia Corbu: Fără dovezi nu există istorie. Prin urmare în lipsă de mărturii istorice trecutul nu poate fi dovedit, chiar dacă există. Este situaţia unui om fără acte de identitate. Deşi fizic există, pentru societatea…
Dinu Giurescu: „Prin retrocedare sunt vizate fondurile create de cultele religioase, precum actele de stare civilă şi documentele istorice ale episcopiilor, protopopiatelor, parohiilor, şcolilor confesionale, instituţii de caritate etc., toate având o inestimabilă valoare istorică şi documentară. Este în fapt încă un atac la ceea ce înseamnă statalitatea românească”.
Legea destrămării Arhivelor Naţionale a fost votată. Ceea ce în opinia unor somităţi ale intelectualităţii româneşti înseamnă „marele jaf de la Arhive” a căpătat putere de lege marţi, 8 noiembrie 2011. Iniţial, Senatul României a adoptat modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale, care crea cadrul legal pentru ca agenţii economici care-şi încetează total activitatea să poată înfiinţa şi deţine depozite proprii, private, de arhivă cu documente cu valoare practică specifice activităţii lor. Faţă de forma în care a fost votată de Senat, însă, legea în forma sa finală reprezintă mai mult decât atât. Pentru că ceea ce a aprobat Camera Deputaţilor conţine adăugiri care creează cadrul legal ca o bună parte dintre documentele cu valoare istorică inestimabilă din Arhivele Naţionale să poată fi retrocedate, definitiv, bisericilor. Deşi se referă la toate cultele, această retrocedare favorizează, în esenţă, bisericile maghiare, în speţă Biserica Romano-Catolică.
Legea a fost gândită de UDMR şi, în urma trocului politic făcut de Uniune cu partidul de guvernământ, proiectul a fost iniţiat de un grup parlamentar colorat majoritar portocaliu şi roş’-alb-verde. Pentru ca legea să devină aplicabilă şi să-şi producă efectele juridice, mai trebuie promulgată de preşedintele României. În cumpăna lui Traian Băsescu stă acum retrocedarea unei bune părţi a arhivelor naţionale către bisericile maghiare. Dacă preşedintele nu va întoarce legea în Parlament, istoria documentară a românilor din Transilvania va ajunge din Arhivele Naţionale în proprietatea privată a bisericilor maghiare.
O altfel de reîntregire a “Ungariei mari”
„Spinul” a intrat în posesia unui document care conturează clar ideea că iniţiativa UDMR, impusă actualei puteri sub presiunea şantajului politic, de a crea cadrul legislativ pentru retrocedarea arhivelor bisericeşti are legătură cu o altă iniţiativă mai veche, de dincolo de graniţa de vest. Este vorba despre lucrarea lui Andor Lakatos, doctor în istorie şi specialist arhivar la Arhiva Kalocsa (Ungaria), localitate unde îşi are sediul Arhiepiscopia de Kalocsa, una dintre instituţiile cele mai importante ale Bisericii Romano-Catolice din Ungaria, cu un rol însemnat în răspândirea creştinismului în Evul Mediu. Lakatos descrie, în lucrarea „O privire în lumea arhivelor bisericeşti maghiare după anul 2000” (Gin Blick in die Welt der ungarischen Kirchenarchive nach 2000), publicată în urmă cu patru ani, modul în care statul ungar a rezolvat problema arhivelor ecleziastice:
Stimate domnule Roncea,
Astazi dimineata i-am dus domnului profesor Dinu C. Giurescu „Scrisoarea Deschisa adresata domnului presedinte“ si m-a rugat sa va transmit sprijinul domniei sale in demersul dvs. Atat dansul cat si eu, Olguta Ionescu, ne alaturam acestui demers pentru stoparea dezmembrarii Arhivelor Nationale.
Noi semnaturi mai jos. Campania continua!
DOMNULUI PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU
Domnule Preşedinte,
Opinia publică responsabilă din România, de la cetăţeni simpli la cercetători ştiinţifici, istorici, scriitori, oameni de artă şi de ştiinţă, reprezentanţi ai societăţilor civice şi cultural-patriotice au luat act cu îngrijorare de recentul demers de legiferare a dezmembrării integrităţii instituţiei Arhivelor Naţionale prin votarea în Camera Deputaţilor a Parlamentului României a legii de restituire a arhivelor confesionale către creatorul lor. Este vorba de arhivele luate de la creator în perioada comunistă, încercându-se repararea unei nedreptăţi şi neţinându-se cont că de fapt se face o nedreptate şi mai mai mare faţă de cetăţean şi faţă de viitorul consolidării noastre naţionale.
Stă mărturie, în acest sens, tradiţia arhivistică românească, modul cum s-a format însăşi instituţia Arhivelor Naţionale. Astfel, când la 23 iulie 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna legea pentru concentrarea tuturor actelor “monastirilor pământene”, acte de interes public, în Arhivele Generale ale Statului, se afirma că se face aceasta pentru sigura lor conservare şi pentru folosirea lor practică, măsură deja aplicată prin legiuirea din 1841de a se aduna aceste acte ale mănăstirilor şi care au fost administrate de o “Comisiune documentală”, comisie contopită în 1862 cu Arhivele Generale ale Statului.
Aşadar, generaţia preunionistă şi cea unionistă şi-au asumat responsabilitatea faţă de viitorul şi consolidarea naţiunii lor şi nu se cunoaşte ca mănăstirile respective să fi răspuns cu duşmănie faţă de acest act de accedere a Principatelor româneşti la modernitate. Mai mult chiar, după răsturnarea lui Cuza, guvernele ulterioare, regii cei glorioşi care au realizat Independenţa şi Marea Unire nu s-au gândit să retrocedeze mănăstirilor arhivele şi nici sfintele mănăstiri româneşti nu au dat dovadă de duşmănie faţă de stat ca să le ceară înapoi, locul de depozitare şi importantul lor destin cultural şi ştiinţific era de necontestat.
Când în martie 1865 Adunarea Electivă a României vota legea pentru predarea la Arhivele Statului a arhivelor mănăstirilor aşa-zise brâncoveneşti, 99 de deputaţi au votat pentru, 8 contra şi 2 s-au abţinut. Şi prin Legea pentru organizarea Arhivelor Statului din 1925 se prevedea primirea spre păstrare în Arhivele Statului a actelor civile, bisericeşti şi militare, chiar actele de stare civilă ale Familiei Regale (nimeni nu era mai presus de interesul naţional), acte mai vechi de 30 de ani şi care nu mai erau necesare administraţiei curente a acestor autorităţi – spunea legea. Care ar fi fost, aşadar, destinul cultural şi ştiinţific al României fără aceste documente puse la dispoziţia unori mari oameni de cultură români precum Iorga, Hurmuzaki, Bogdan ş.a. ?
Domnule Preşedinte,
Soluţia dezmembrării unei instituţii de bază a statului român, cu documente de o valoare inestimabilă şi unicate, care urmează să fie dispersate în sute şi sute de centre extrem de nesigure, duce la periclitarea drepturilor cetăţeanului, mai ales că se face o discriminare între cetăţeni prin această cedare pe criterii anume, fapt care încalcă în mod clar Constituţia României.
Situaţia de acum peste o jumătate de secol, de la preluarea lor, este acum alta, sute de parohii care au creat atunci arhive pentru comunitatea lor azi nu mai există, comunităţile aparţin altui cult. Evident că nu se pot priva membrii comunităţilor respective de trecutul strămoşilor lor. Neconstituţional este şi faptul că nu s-au consultat Bisericile româneşti, specialiştii, oamenii de cultură şi întreaga societate, deoarece este vorba de o problemă majoră, de mare interes naţional.
Ne întrebăm atunci care este viitorul României fără memoria ei istorică şi culturală?
De aceea, domnule Preşedinte al României, vă solicităm să nu promulgaţi această lege şi să o returnaţi Parlamentului şi dezbaterii publice româneşti, până nu este prea târziu în declanşarea unui pas care va avea consecinţe ireparabile pentru patrimonial naţional. Constituţia României vă cere să apăraţi acest patrimoniu, care slujeşte şi va sluji mereu cetăţeanul român, fără discriminare etnică şi confesională, cultura şi ştiinţa naţională şi a Europei şi, implicit, prosperitatea şi consolidarea naţională.
Cu deosebit respect,
Organizatii:
ASTRA – Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român,
Centrul European de Studii Covasna Harghita,
Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures,
Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni,
Asociatia Civic Media,
Ziaristi Online,
Clipa Magazine,
Consiliul Mondial Roman,
Comitetul Roman American pentru Basarabia,
Consiliul Roman American,
Asociația „Societatea de Mâine”,
Asociatia “Noi Romanii”,
Grupul Independent pentru Democratie
Persoane:
Acad Dinu C Giurescu, istoric, Bucuresti
Vasile Lechintan, istoric, Cluj
Prof Gheorghe Buzatu, istoric, Iasi
Prof Nae Georgescu, scriitor, Bucuresti
Prof Theodor Codreanu, scriitor, Husi
Alexandru Moraru,istoric-arhivist si publicist roman, Chisinau
Ilarion Tiu, istoric, asis univ, Bucuresti
Aurel I Rogojan, gen brig (r), Bucuresti
Florin Budea, jurnalist, Oradea
Sorin Sotoc, jurnalist, director Spinul, Oradea
Maria Petrascu, jurnalist, Brasov
Florian Palas, jurnalist, Brasov
Victor Roncea, jurnalist, Bucuresti
Elena Andronache, programator, Bucuresti, fost organizator al protestului-maraton Piata Universitatii – Bucuresti, aprilie – iunie, 1990
Constantin Dobre, fost lider al revoltelor mineresti din Valea Jiului – Lupeni, august 1977
Dr Adrian Boeru, filosof, Bucuresti
Dr Cristian Scaiceanu, istori, Bucuresti
Dr Emilia Corbu, arheolog, Slobozia
Prof Univ Dr Petre Anghel, scriitor, Bucuresti
Mariana Gurza, scriitor, Timisoara
Daniel Focşa, istoric, Bucuresti
Dan Tanasa, roman, Sf Gheorghe – Madrid
Ioan Mugur Topolnitchi, roman, Covasna
Mihai Cantuniari, scriitor, Bucuresti
Cristina Poponete, sociolog, Belgia
Sergiu Petrovici, roman, Basarabia
Daniel Vladescu, IT, Pitesti
Marius-Bogdan Bortas , inginer, Bucuresti
Mihai Isac, jurnalist, Bucuresti
Ion Negoiaş, student, Râmnicu Sărat
Semneaza din SUA:
Dumitru Caranfil, Mihai Stan, Radu Luchian, Nicolae Dima, Valentin Tepordei, Sergiu Anca, Neculai Popa;
Stefan Cristian ARIASU, Washington DC: Ma alatur demersului si fac apel catre Presedintele Basescu sa nu promulge o lege a tradarii intereselor nationale – Legea “restituirii arhivelor confesionale catre creatorul lor”, initiata de UDMR. Ca o observatie, rog Presedintia sa depuna eforturi pentru restituirea de catre Ungaria a arhivelor Transilvaniei conform Tratatului de la Trianon si sa reclame public, neintarziat, acest lucru.
Alaturati-va acestui demers printr-un mesaj la adresa de e-mail [email protected] sau semnati aici, la rubrica de comentarii, dupa modelul de mai sus
November 29th, 2011 
VR 
Posted in 
Tags: 
