Archive for the ‘Editoriale’ Category

Dovezile colaborarii cu Securitatea a directoarei ICR Catrinel PLESU, alias “MARIA”, alias “LENA”. Nota de Constatare a Directiei de Investigatii a CNSAS. In atentia doamnei Herta Muller si a opiniei publice “din tara si strainatate”. DOC

Cazul Catrinel Plesu, Informatoare DIE – Directoare ICR

Conform Dosarului SIE 89 (157 file) domnisoara Catrinel Lacramioara Petrulian, viitoarea sotie a eseistului Andrei Gabriel Plesu, este recrutata de Directia Generala de Informatii Externe (DGIE/DIE/CIE) la data de 19.09.1968 si “figureaza in dosar in calitate de informator, cu numele conspirativ “MARIA”“, potrivit Notei de Constatare a Directiei de Investigatii a CNSAS cu Nr DI/I/ 1433/ 03.06.2010.

Nota de Constatare a Directiei Juridice a CNSAS, finalizata dupa sase luni, cu Nr DJ/ 679/20.01.2011 atesta, de asemenea: Catrinel Lacramioara Plesu (Petrulian) “a fost recrutata de catre Directia Generala de Informatii Externe in calitate de colaborator, cu numele conspirativ “Maria”, “pentru a fi trimisa cu sarcini operative in Marea Britanie””.

Adeverinta CNSAS Nr DJ 1108 emisa la 23.03/2011, constata: Catrinel Lacramioara Plesu (Petrulian)a fost recrutata de Directia Generala de Informatii Externe, in perioada in care urma sa-si continue studiile de limba si literatura engleza in Anglia. A avut numele conspirativ “Maria”“.

Adeverinta este transmisa solicitantului verificarii cu nr P 5185/ 09/ 17.11.2009  si apoi publicata pe site-ul CNSAS, intre sute de alte documente care atesta sau infirma colaborarea unor romani cu Securitatea, la data de 20.04.2011. Un sejur de un an si jumatate. Alt amanunt de notat: Cererea de verificare a fost adresata CNSAS de cotidianul “Evenimentul Zilei” sub semnatura ziaristei Mirela Aurica S. Corlatan. Aurica, de un rit confesional strain de Biserica nationala, faimoasa spalatoreasa de presa a informatorilor Securitatii din Grupul pentru Dialog Social si, pe de cealalta parte, autoare a unor executii de presa lamentabile – cum ar fi cea a batranul Bartolomeu Anania sau a unor scriitori gasiti apoi nevinovati de Instanta, ca Petru Romosan -, gaseste de cuvinta sa ingroape cazul Catrinel Plesu precum o pisica excrementele sale: in groapa de nisip a jurnalisticii. In schimb, il intervieveaza linistita pe sotului doamnei in cauza, Andrei Plesu, care isi inclesteaza muschii falcii in “foştii care au adoptat strategia inversă, care au devenit nişte mari, feroci luptători anticomunişti. Pe mine ăştia mă enervează la fel de mult. Adică, după ce ai mâncat căcat până în 1989, brusc, când s-a dat voie la revoltă, tu îţi faci un portret de mare combatant, care nu-i suportă pe primii” (interviu in EvZ: Nota lui Băsescu către Securitate, văzută de Andrei Pleșu). In fapt, ce a facut Aurica Curlateanu? A copiat actiunea Civic Media din 2007, de deconspirare a agentilor serviciilor secrete ale Pactului de la Varsovia si ai politiei politice comuniste, “Voci Curate”, cu scopul de a ingropa cazurile afiliate grupului de interese reprezentat de GDS (neocominternistii) si de a-i santaja sau asasina public pe cei care se opun ocupatiei tarii (nationalistii), fie si fara vreo minima proba palpabila.

Conform documentelor identificate pana la data emiterii Adeverintei in fondul arhivistic al CNSAS, Catrinel Lacramioara Plesu a fost lasata la vatra dupa sase ani, in 1974, la doi ani dupa ce s-a casatorit cu viitorul editorialist al ziarului “Adevarul” Andrei Gabriel Plesu si la doi ani dupa intoarcerea in tara si in ciuda faptului ca ofiterii recrutori si responsabili de caz recomandasera, “calduros”, in doua randuri, incadrarea ei in structurile de informatii, ca ofiter deplin conspirat. Cursurile scolii de spionaj a DIE infiintata de sovietici la Branesti dureaza doi ani. Dar sa nu speculam sau… anticipam. Sa concretizam: Intr-o “Nota de Stadiu privind cazul informatoarei “Maria”, intocmita la 15.08.1972″, in aceeasi perioada in care era tanara informatoare era curtata de Andrei Plesu, se arata ca:

“Din analiza acestui caz, a evolutiei muncii cu el si a randamentului informativ obtinut, se desprind urmatoarele:

– “MARIA” este o tanara inteligenta, bine pregatita, cu sentimente patriotice vizibile. Isi iubeste familia. Ea a acceptat colaborarea cu organele noastre si a raspuns unor sarcini trasate;

Susnumita, prin pregatirea ce o are va putea ocupa posturi in tara sau strainatate, care sa-i dea posibilitatea sa indeplineasca sarcini informative;

Doua puncte mai jos, se revine cu propunerea:

” – Se va stabili intentia de incadrare in munca a “Mariei” dupa terminarea pregatirii universitare. In functie de optiunea ei, de posibilitatile familiei, i se recomanda o institutie de profil extern, spre a-i da posibilitatea sa lucreze in exterior.” (fila 154-156)

Nota la Nota de Stadiu in cazul informatoarei “Maria” este semnata de lt col N. Negulescu de la UM 0920. UM 0920 este indicativul pentru DIE – Divizia Spionaj Politico-Economic pentru America şi restul lumii. Dl lt col Negulescu, dupa ce critica “masurile superficiale” cu care s-a lucrat cu informatoarea noastra subliniaza totusi in Nota sa ca “avand in vedere ca “Maria” este un element de perspectiva” se mai preteaza niste masuri. Superiorul lt colonelului Negulescu insemneaza documentul pe margine, la 22.08.1972 cu aprobarea: “Da. Contactarea sa fie facuta de tov. Negulescu. Dupa primul contact, la mine cu propuneri”.

Dupa doi ani de la aceste note, propuneri si aprobari asupra perspectivelor minunate ale de-acum doamnei Catrinel Plesu – perioada in care nu mai apare la Dosar absolut nici o comunicare cu informatoarea “Maria” -, la data de 15.03.1974 (sau 16.03, Nota CNSAS prezinta doua date) se ia “hotararea de deschidere-inchidere” a Dosarului. Si totusi, unde au disparut propunerile tovarasului Negulescu catre superiorul sau, propuneri ce trebuiau inaintate “dupa primul contact”? Dar Rapoartele despre cum a raspuns informatoarea “Maria” cu succes “sarcinilor trasate”? Mister.

De altfel, in acelasi registru misterios se incadreaza si Nota la Nota de Stadiu semnata de tov Negulescu. Dupa ce in anii precedenti se stipulase pana si faptul ca informatoarea “Maria” poate sa primeasca si cerneala simpatica pentru notele sale informative din Marea Britanie, acum, dintr-o data, tov Negulescu constata dupa patru ani ca, “din studiul dosarului”, “nu rezulta sa fi dat materiale scrise (de fapt nici angajament nu are)”. Afirmatia acesta este contrazisa insa de Rapoartele anterioare, dupa cum vom demonstra mai jos. Parca ar lucra la CNSAS dl lt colonel ComeDIE! 🙂 Dincolo de gluma, este cunoscut faptul ca ofiterul recrutor nu dadea la analiza tot dosarul de caz si, conform deontologiei profesionale, intotdeauna incerca sa-si protejeze retelele si sursele. Acesta este de altfel si unul dintre motivele pentru care s-au ars dosare intregi, aflate in lucru, in decembrie 1989. Cand ii vezi la televizor pe toti spionii sovietici pe care ii urmareai, ce faci? Pai, dupa ce le copiezi frumos dosarele, pe film, le pui pe foc, ca sa-ti protejezi si pielea si sursele. Asa si cu doamna Catrinel Plesu si legendarea ei. Caci altfel, din Notele anterioare, se desprinde talentul acesteia deschizator de mari perspective  in domeniu:

“Fiind receptiva la sfaturile mele, am abordat in discutie necesitatea unei legaturi permanente intre noi si ea pentru a ne comunica unele constatari. “Maria” a fost de acord”Raport referitor la felul in care a decurs recrutarea informatoarei “Maria”, intocmit la 27.09.1968 de lt. maj. Buluncea Tiberiu, DGIE, Serv. 12

“In urma angajamentelor aditionale, “Maria” mi-a promis ca nu va divulga secretul acestei legaturi, gasind singura si legendarea venirii la Pasapoarte” – idem

“A doua zi (vineri, 20.09.1968) (…) am instruit- cu sarcinile ce va trebui sa le indeplineasca in perioda sederii in Anglia.” – idem

“A treia zi (25.09.1968) s-au continuat discutiile referitor la tinerea legaturii, in care scop i s-a dat adresa /…/ pe care sa-mi scrie scrisori banale. La trei luni odata sa ma instiinteze de situatia in care se gaseste si de cate ori este necesar sa comunice ceva important sa sublinieze cu doua linii, la adresa, cuvantul RUMANIA.” – idem

“S-a stabilit ca in cazul in care nu pot veni imediat si va veni cineva din partea mea care-i va da parola “Complimente de la tov. Roman”, va discuta deschis cu persoana respectiva. Totodata, i-am recomandat sa-si faca unele relatii si la ambasada noastra din Londra care pot sa-i fie de ajutor in unele situatii. “Maria” a fost de acord. (…) In cazul cand “Maria” va cere centralei convorbire urgenta si ofiterul de legatura din centrala nu va putea pleca in Anglia, mr Pirosca ii va da parola. De asemenea, a ramas si posibilitatea contactarii ei de catre un alt ofiter in de la rezidenta sau din centrala. Am discutat cu “Maria” ca de cate ori va veni in tara, sa ma cheme la telefon /…/, numar pe care nu-l va nota. Cu aceasta ocazie va face note cu persoanele cunoscute si caracterizarea lor pentru a primi instructiuni concrete ce va avea de facut pe viitor”. –  idem (fila 13-14)

Apoi, in Raportul cu propunerea de instruire si trimitere temporara in Anglia cu sarcini informative a informatoarei “Maria”, intocmit la 30.09.1968, dactilo, completat si semnat olograf de lt. col. Goicea Andrei, sef serviciu, mr Badea Nicolae, sef birou, DGIE, Serv 1, Biroul 2, se stipuleaza:

“In urma propunerii trimiterii la studii in Anglia a lui “Maria”, pe o perioada de 3 ani, conform aprobarii, a fost recurtata in luna septembrie 1968. Intrucat “Maria” poseda unele calitati care pot fi folosite cu succes in munca de colaborator si si-a exprimat adeziunea de a spijini organele Securitatii Statului, aratand loialitate fata de noi si luandu-si angajamentul de a pastra secretul legaturii noastre, propunem sa se aprobe trimiterea temporara cu sarcini informative in Anglia a lui “Maria” si instruirea ei conform urmatorului plan” – urmeaza Planul in cele mai mici detalii, de la contactul cu ofiterul de legatura la sarcinile contrainformative si sistemul de legatura, parola, etc si ce va urma in 1969. Respectiv:

” Cu ocazia venirii sale in vacanta – 1969 – va fi pregatita cu transmiterea secreta a informatiilor pe care le are prin scrisori, In acest mod va primi si instructiunile din partea noastra.” – idem

Pai, tov Negulescu, chiar nimic sa nu fi ramas dupa toata munca informativa si contrainformativa a maiorilor si coloneilor din subordine cu “agentul de influenta” “Maria”- dupa cum apare numita intr-un Raport din 16.09.1970 si apoi intr-unul din 1972? Si, mai tranteste tov Negulescu la plezneala (cel putin conform documentatiei oferite de CNSAS): “Parintii nici cel putin in evidente nu au fost verificati” (?!). Mai ca-ti vine sa-i trantesti una golaneste amatorului care a injghebat acest document! Adica o fiica de academician, la patru ani de la recrutare, nici macar nu se stia a cui e. Da-o-n originea CNSAS-ul de treaba!… 🙂

Stilul securistic de auto-acoperire si “legendare” pare insa sa fi suferit o bresa in Raportul citat mai sus. Recititi fraza: “In urma propunerii trimiterii la studii in Anglia a lui “Maria”, pe o perioada de 3 ani, conform aprobarii“. Carevasazica, propunerea trimiterii si aprobarea acesteia au venit cam din acelasi loc in care se facea recrutarea, nu-i asa? Supozitia este intarita de insemnarea marginala a colonelului Goicea, de pe Raportul in cauza:

“De ce sa nu-i dam de acum cerneala simpatica spre a ne putea comunica problemele pe care le are? Apoi sarcinile pe care noi i le dam nu sunt suficient de clare si concise, ele trebuind sa fie aprofundate si dezvoltate. Altfel cum isi are rost trimiterea?”

“Altfel cum isi are rost trimiterea?” – sublinerea mea.

Acum ati inteles de ce nu s-au gasit Notele ei scrise, nici de catre tov Negulescu si nici de CNSAS? Au fost scrise cu cerneala simpatica! 🙂

Recrutarea Catrinelei l-a costat pe ofiterul de Securitate 29 (doazeci si noua) de lei, pe care i-a solicitat spre decontare printr-un Raport aprobat la 26.10.1968.

In Dosarul SIE 89 urmeaza apoi mai multe Rapoarte si Note pe care le prezentam, in facsimil, mai jos, integral. E vorba de jalnice turnatorii ale Catrinelei despre colegi si colege din “GALATI” si “CORABIA”  – numele de cod pentru Londra si Marea Britanie – dar si despre vizitarea ofiterului de legatura in “GALATI”, Raport la care unul dintre superiorii din DIE noteaza: “Tov Constantinescu, sa discutam inainte de plecarea lui /…/” – alte Note, cea de la discutie si Raportul de la intoarcerea ofiterului, disparute de la Dosar. E bine ca nu lipseste Raportul cu decontarea celor 29 de lei pentru instructaj… Dar chitantuse semnate olograf pentru lirisoarele si silingii de buzunar ai tinerei recrute – conform procedurilor standard – unde-or fi disparut oare, si ele?

Cei sase ani trecura precum bate vantul azi in Dosarului Catrinelei Plesu. Sa zicem ca Cazul s-a inchis in 1974. Apoi, intre 1985 si 1986, Catrinel Plesu mai primeste si numele de cod “PANAIT”, ca urmarita si candidata la recrutare alaturi de sotul ei, Andrei Plesu, “pe linia obiectivului “Europa Libera”” respectiv “in vederea unei eventuale recrutari” (corect: re-recrutari, cel putin intr-un caz!). Conform documentelor Securitatii si acest Dosar se inchide la 18.10.1986.

Un alt Dosar interesant este cel legat de Meditatia Transcedentala – un fel de GDS ante factum cu iz de secta scientologica -, in care “Maria” “Panait” primeste un nou nume de cod, mai interesant decat primele: “LENA“. Inventivitatea si originalitatea ofiterilor de securitate in privinta numelor conspirative ar merita, fara indoiala, un studiu aprofundat. In general, acestea contin initiale din numele real, releva trasaturi fizice sau de caracter dar sintetizeaza si legaturi mentale necesare pentru ofiterul de caz si dosarul de grup cercetat sau al retelei din care face parte. Cam ce ar putea rezona, oare, pentru “LENA”? Sau, ca sa mai dam un exemplu: cam ce v-ar evoca numele “LULU” pentru un om de o statura intelectuala atat de profunda ca dl Gabriel Liiceanu?

“Lena” asadar, devine si mai interesanta pentru ca primeste, din nou, o noua pregatire contrainformativa, pentru a pleca, din nou, tot in Anglia, cu mentiunea ofiterului ca “la intoarcerea din strainatate va fi contactata din nou”. Alt document care lipseste, insa, de la Dosar. Dar stiati? In plin scandal al Meditatiei Transcedentale, cu un sot care ii dadea lamuriri ofiterului de Securitate Vasile Malureanu, acum general, (oare unde s-or fi ratacit “lamuririle”?; sau sunt scrise tot cu cerneala simpatica?) si ii adresa memorii de iertaciune in lant tovarasului secreter general al PCR Nicolae Ceausescu, intre doua burse Humbold in RFG, Catrinel Plesu, cercetatoare la Institutul de Teorie si Istorie Literara “George Calinescu”, primeste o pregatire contrainformativa, la data de 23.06.1980, pentru ca aceasta urma sa participe la “un seminar de literatura la Cambridge”. Nota unui alt ofiter, colonelul Gavrila Valean, sef Serviciu, Dir 3, Serv 6, data peste doi ani, la 29.12.1982, solicita: “Recontactati-o si completati datele de studiu, stabiliti daca vrea sa accepte o relatie cu noi si sa vorbeasca despre legatura ei cu englezii”. Iarasi o formulare simpatica in clasicul stil securistic. Daca pleaca, deci, cu avizul Securitatii, la Cambridge, in plin scandal al Meditiatiei Transcedentale, lasat cu arestari si condamnari, si e deja la al doilea sejur cunoscut si la al treilea nume de cod, si se mai si intoarce, in plin odios regim comunist, cam ce asteptari poate avea un ofiter de la contraspionaj cand UM 0544 e cu doua trepte mai sus in Organigrama DSS?

In mod la fel de normal, si datele, notele si rapoartele despre aceasta “recontactare” lipsesc de la Dosar…

Sa recapitulam si sa conchidem: In martie 2000, in pofida Legii CNSAS care prevedea ca actuali sau fosti membri de partid nu pot face parte din Colegiul CNSAS, “societatea civila” il impune pe Andrei Plesu, membru PCR de la 19 ani, organizator de grupa de Partid si secretar UTC (ca si Mircea Dinescu). Dupa numai un an, in 2001, actuala directoare a ICR Viena, Carmen Bendovschi, ii ia un interviu actualei directoare ICR Catrinel Plesu, pentru o carte publicata de revista dlui Sorin Ovidiu Vintu, Academia Catavencu, cu titlul “Aceste sotii care ne guverneaza” (un volum de interviuri cu nevestele unor politicieni si demnitari publici considerat de Ion Cristoiu drept “plictisitor de moarte“). Intrebata despre Dosarul sau de la Securitate, Catrinel Plesu afirma:

“Am gasit un dosar din anul plecarii in Anglia, din ’68… Iti dai seama ce minciuna a fost asta cu „anii de deschidere“?! Ma urmareau in troleibuz, cind ma duceam la prietene de-ale mamei si le lasam bilete in usa: „draga tanti Gina, imi pare rau ca nu te-am gasit, te mai caut poimiine…“! M-a apucat o furie teribila, o liota de oameni platiti pentru ce?! Am mai vazut ceva care m-a indispus teribil si de-aia iti spun ca este utila, utila istoria dosarelor, nu pentru a plati polite sau pentru a umili oameni, dar iti explica cum functioneaza un sistem. Poate ca copiii nostri sau copiii lor vor dori sa stie cum functiona acest sistem… Din dosar lipsesc anii ’82-’83, dar „PANAIT“ (numele meu de cod) reincepe a fi urmarit in 1986…”. “– Oroare?”, revine actuala directoare ICR – Viena. “– Da, o mizerie de viata! Lucrurile astea trebuie sa apara, ca document.”.

Doamna Catrinel Plesu, desi avea ocazia de a isi spala pacatele ca si Alecu Paleologu, macar dupa un deceniu de la “revolutie”, minte si ascunde celalalte doua nume conspirative avute, “MARIA” si “LENA”. Sotul ei, membru al Colegiului CNSAS, ii obtine Dosarul imediat si, posibil, il cosmetizeaza. Vezi Invazia de stafii. Cum se falsifica biografii la CNSAS prin furt calificat. Istorie si frauda. Preambul final la Afacerea Catrinel Plesu – Informatoare DIE, acoperita XYE, directoare ICR. DOCUMENTE. Mai mult, Andrei Plesu incalca, cu efecte penale, Legea CNSAS care prevedea deconspirarea colaboratorilor politiei politice comuniste. Doamna Catrinel Plesu ocupa la momentul respectiv o functie in administratia de stat, la Fundatia Culturala Romana (actualul ICR). Anterior, in timp ce Andrei Plesu fonda GDS, Catrinel Plesu primea sinecuri in ONG-ul international care finanta GDS-ul, Fundatia Sörös (ambele organisme “neguvernamentale” erau conduse la vremea aceea de acelasi presedinte: sociologul Alin Teodorescu, el insusi posesor al mai multor dosare la Securitate, de urmarit al UM 0110 si cantautor la UM 0610). Catrinel Plesu a functionat in biroul din Bucuresti al Fundatiei Sörös, intre 1990-1993, iar in anii 1994-1995 a promovat in Consiliul Fundatiei. Apoi, in 1996, in Adunarea Generala a Fundatiei. In 1998 o regasim in Consiliul National al Fundatiei Sörös (Vezi Goana dupa gologani -Disidenta in cultura, intre mit si adevar – un serial de Mihai Pelin). Ulterior, Catrinel Plesu primeste postul de director cu relatiile internationale ale Fundatiei Culturale Romane, aflata sub patronajul presedintelui Ion Iliescu si stipendierea Ministerului Culturii si al Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei. Aceeasi Fundatie de stat finanta total revista “Dilema” al carei “director-fondator” era sotul “MARIEI”, aka “TULCEANUL”. Conform Legii CNSAS, investigatorii CNSAS care au manipulat Dosarul Catrinel Plesu aveau obligatia sa introduca actiune asupra ei atunci, in 2001, si nu dupa 10 ani. Acoperirea unui caz se pedepseste conform Legii, cu inchisoare si amenda penala.

Bun, peste un deceniu de cand Catrinel Plesu a intrat in posesia dosarelor sale, CNSAS a hotarat ca nu exista probe care sa o duca pe actuala directoare ICR in instanta (spre deosebire de poetul Petru Romosan: o zi de mimare a colaborarii – verdict de “politie politica” vs 2190 de zile pe munca informativa conspirata pe teren, in mediu extern si intern – verdict de “necolaborare”). Dar vinovatia morala? Grobianismului sotului care da lectii de morala din varful “cacatului”, ca sa citam din filosofia sa?

Nu stim daca Catrinel Plesu a fost re-re-recrutata dar, urmarindu-i traseul carierei de la data recrutarii si introducerii in retea, in urma cu 44 de ani, nu putem sa nu observam ca recomandarile primilor ofiteri de Securitate care s-au ocupat de ea au fost respectate: “- Susnumita, prin pregatirea ce o are va putea ocupa posturi in tara sau strainatate, care sa-i dea posibilitatea sa indeplineasca sarcini informative;” si “- i se recomanda o institutie de profil extern, spre a-i da posibilitatea sa lucreze in exterior.

In prezent, Catrinel Plesu, alias “MARIA” si “LENA”, lucreaza tot “pe profil extern” (fara a-si prezenta CV-ul amanuntit pe niciunde), intr-o institutie de stat, cu prerogative “in tara si strainatate”, ca director al Centrului National de Carte al Institutului Cultural Roman (CNC al ICR), institut condus de un alt “pui de cominternist” – vorba lui Fanus Neagu si Dinu Sararu -, Horia Roman Patapievici, care se pretinde si el un “condamnator” al comunismului, alaturi de secretarul general al IICCMER, tovarasul Vladimir Tismaneanu. In ciuda palmelor morale si intelectuale primite din partea laureatei premiului Nobel pentru literatura, scriitoarea Herta Muller, ICR si Patapievici continua sa promoveze pe banda colaboratori deghizati ai Securitatii cu inclinatii de deservire a unor servicii anti-romanesti: Hoisie, Antohi, Berindei, Plesu. Iar doamna Catrinel Plesu munceste. Sa nu o deranjam. Ii publica, anual si in toate limbile pamantului, pe sublocotenentul de Securitate Mircea Cartarescu, pe “sursa DIE” Gabriela Adamesteanu si… chiar pe sotul ei, cu o cartulie publicata prima oara in 1980, “Pitoresc si melancolie”. Probabil in amintirea vremurilor de odinioara, pe cand faceau turul lumii occidentale (fara a lipsi si vizitele in URSS!), in calitate de disidenti “deplin conspirati”.

Partea proasta, pentru Romania, e ca doamna Catrinel Plesu, la fel ca si domnii Plesu, Liiceanu, Patapievici si Tismaneanu, lucreaza si tot lucreaza. Sub acoperirea institutiilor “statului roman”. Dar nu pentru Romania. Omul se cunoaste dupa fapte. Ori oamenii acestia urasc Romania. In ciuda imbarligaturilor celor doi agenti exponentiali ai “societatii civile” cu lumea anglo-saxona (clasice operatiuni sub steag strain), familia Plesu nu lucreaza nici pentru Anglia. Coroana Marii Britanii nu poate sa-si bata joc de poporul roman, un popor stravechi a carui vatra se constituie in leaganul civilizatiei europene, asa cum au facut-o, in repetate randuri, Plesu, Patapievici si Liiceanu. Majestatea Sa, Regina Marii Britanii, nu poate permite terfelirea cu scop de distrugere totala a unui simbol national ca Mihai Eminescu, insusi chintesenta romanismului si romanitatii, “Romanul Absolut”. (Dimpotriva, iata: un agent hipercunoscut al Coroanei il omagiaza an de an). Numai un popor barbar, condus de scelerati, care timp de sute de de ani a atentat – conform Testamentului lui Petru cel Mare si directivelor NKVD concepute de satrapul bolsevic Lavrenti Beria  – la esenta sufletului si credintei romanesti si la pozitia geopolitica a statului binecuvantat de la Gurile Dunarii si Marea Neagra, se poate bucura la distrugerea tuturor efigiilor nationale ale Romaniei. Raspunsul la intrebarea Cui bono? in cazul acestei gasti otravitoare de agenti anti-Romania e simplu. Mai complicat e de raspuns la intrebarea De ce sunt lasati?!

Urmeaza Documentele CNSAS in Facsimil, via Ziaristi Online:

Pentru Documentare: Avatarurile Cazului Catrinel Plesu – Recrutata DIE. Nota de Constatare a Directiei Juridice a CNSAS care atesta recrutarea actualei directoare a CNC al ICR si primirea numelui conspirativ. VREMEA DOCUMENTELOR

Noi documente CNSAS in Cazul Plesu si Securitatea. In ce consta vinovatia doamnei Catrinel Plesu, recrutata de DIE si angajata de ICR, locul de privatizare a anti- comunismului. Cazul Catrinel PLESU (PETRULIAN) un al doilea Caz Sorin ROSCA-STANESCU?

Catrinel Plesu de la ICR, sotia lui Andrei Plesu de la GDS, a turnat pentru DIE, mama lui SIE. DOCUMENT CNSAS. El, membru PCR de la 19 ani. Ea, informatoare de la 19 ani

Nota autorului: Acest articol se vrea a fi un Omagiu adus Marelui Carmaci Onorific al CC al GDS, Iosif Visarionovici Stalin, de ziua comemorarii mortii lui. Sau poate se supara trotkistii lui Tismaneanu? 🙂 🙂 🙂

Invazia de stafii. Cum se falsifica biografii la CNSAS prin furt calificat. Istorie si frauda. Preambul final la Afacerea Catrinel Plesu – Informatoare DIE, acoperita XYE, directoare ICR. DOCUMENTE

“Documentul este semnat cu semnătura olografă a lui Aristide Ionescu iar în colţul din dreapta sus are ştampila oficială a penitenciarului Gherla cu semnătura directorului închisorii Tiberiu Lazăr. Argumentul suprem prin care autorul articolului din „Caţavencu” susţine falsitatea documentului este oferit de chiar fostul deţinut politic Aristide Ionescu, care, solicitând CNSAS accesul la documentul în cauză, a constatat că acesta nu exista în arhivă!

Şi totuşi… documentul incriminat a fost cercetat, în baza actelor de acreditare, de subsemnata, în toamna anului 2007[1], la arhiva Popeşti-Leordeni, alături de un volum mare de documente (fondurile penale menţionate anterior) privind grupul de rezistenţă din munţii Arnotei, în cadrul temei de cercetare a I.N.S.T. şi a planului aprobat de Consiliul Ştiinţific al Institutului pe 2007.

Acest document, împreună cu alte sute, în baza cererii adresată către CNSAS, au fost cercetate, xerocopiate şi legalizate cu ştampila roşie a CNSAS, de la arhiva Popeşti Leordeni, având menţionată şi data xerocopierii, 9 octombrie 2007[2].

Suntem obligaţi să recunoaştem că ne aflăm în faţa unei modalităţi de fraudare a cercetării în domeniul istoriei. Nu ne putem îndoi de clasicitatea acestei metode: acţionarea asupra fondului arhivistic prin sustragerea de documente, având ca scop fie şi „cosmetizarea” unor biografii.

I.N.S.T. a fost victima acestui tip de distorsiune a evenimentului istoric prin dispariţia din arhiva CNSAS a unui document: ACNSAS, Fond Penal, dosar nr. 145, vol. I, fila 253. După ce acesta a fost cercetat legal, copiat legal şi publicat, CNSAS a recunoscut copia documentului eliberat de arhivele de la Popeşti-Leordeni, cu ştampila oficială roşie, aflat în mod legal în posesia I.N.S.T. şi l-a reinserat în arhiva de unde fusese sustras în chip misterios[3]. Considerăm că numai cei care au fost interesaţi direct au putut realiza un furt calificat, care avea ca scop eliminarea acestei declaraţii realizată din situaţia de încarcerat.”

Extras din articolul Istorie şi fraudă – Noi mărturii despre mişcarea de rezistenţă din Oltenia – Arhivele Totalitarismului, publicatie editata de Institutul National pentru Studiul Totalitarismului aflat sub egida Academiei Romane

Integral la Ziaristi Online – Istorie si frauda (I). Caz Penal: cum au disparut documente incriminatorii din Arhivele CNSAS. Un furt “garantat” de Academia Catavencu


[1] Documentul original care a dispărut din fondul arhivistic al CNSAS (ACNSAS, Fond Penal, dosar nr. 145, vol I, f. 253) a fost cercetat împreună cu alte documente din acelaşi fond în luna septembrie a anului 2007, după cum rezultă din consemnările registrelor arhivei de la Popeşti-Leordeni.

[2] După cum se poate observa data în interiorul ştampilei oficiale a CNSAS.

[3] Corespondenţa dintre I.N.S.T. şi CNSAS, prin care aceasta din urmă confirmă reintroducerea documentului distrus în fondul arhivistic, conform avizului de securitate al instituţiei (vezi anexa 2).

Nota mea, VR: Toate acestea s-au petrecut pe vremea cand Constantin “Ticu” Dumitrescu, unul din intimii lui Virgil Magureanu, preluase stafeta de tartor la “fabrica de biografii” de la PCR-istul Andrei Plesu si ucenicul sau, UTC-istul HR Patapievici

Despre Ticu Dumitrescu aici: Cu masca/Fara masca

Fata ascunsa a lui Constantin “Ticu” Dumitrescu – micul Ceausescu

Doar cateva documente despre calitatea morala de a da verdicte a lui Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului CNSAS si al Comisiei Tismaneanu I:

Seful de Santier Dumitrescu si brigada sa – “un nucleu de comunisti” – in Organul PCR “Scinteia” din 1988
Ceausescu ii confera tovarasului Ticu Dumitrescu Ordinul Muncii clasa III
Ticu Dumitrescu – coloana a II paragraful 3
Expunerea de motive pentru decorare – colegii lui Ticu Dumitrescu
Ticu Dumitrescu dovedeste o “buna pregatire politica si ideologica” conform cu standardele PCR
Securitatea si “obiectivul” Ticu Dumitrescu
Un fost subaltern despre maistrul Ticu Dumitrescu p. 1, p. 2
Detinutul politic Ion Militaru despre Ticu Dumitrescu in inchisoare: “un tortionar”

Fara comentarii.

Alegerile din Rusia. Putin nu se poate hotari daca sa stea 20 sau 24 de ani la putere. O viziune de la Moscova: Putin contestat de naţionalişti ortodocşi şi extremişti de stânga. Recunostinta martirilor Olteniei: Clerici ortodocşi în închisorile comuniste, de Ana-Maria Rădulescu de la INST


Ziaristi Online:

Alegerile din Rusia. Putin nu se poate hotari daca sa stea 20 sau 24 de ani la putere

Putin la Putere - Ziaristi Online

Vladimir Putin a declarat că nu s-a hotărât dacă va rămâne mai mult de 20 de ani la putere, ceea ce ar putea fi normal dacă ruşii vor, potrivit unui interviu difuzat vineri. Putin a precizat, într-un interviu pentru presa străină al cărui text a fost difuzat de Guvernul rus, că nu a decis dacă va candida şi la alegerile prezidenţiale din 2018, pentru a rămâne astfel 24 de ani la putere, dar a adăugat că această perspectivă nu i se pare şocantă.

Alegerile din Rusia. O viziune de la Moscova: Putin contestat de naţionalişti ortodocşi şi activişti homo, anarhişti de extrema stângă şi liberali înfocaţi.

Putin Protests

Pentru Vladimir Putin constă în faptul că niciunul dintre aceste grupuri în care sunt divizate masele nemulţumite nu are un lider puternic sau un exponent al lui dintre candidaţii actuali la preşedinţie. Singura excepţie o face miliardarul Mikhail Prohorov (proprietar al minei de aur de la Baia Mare – nn), simpatic multora dintre liberali. Însă figura lui de hedonist notoriu, ajuns din tinereţe în rândul proprietarilor întreprinderii Nornikel, una dintre cele mai importante din lume în domeniul prelucrării zăcămintelor de nichel, nu are prea multe şanse să devină populară într-o ţară în care o jumătate a populaţiei trăieşte cu venituri mai mici de 200 de euro lunar.

Clerici ortodocşi în închisorile comuniste, de Ana-Maria Rădulescu de la INST. Recunostinta martirilor Olteniei

Martiri ortodocsi in temnitele comuniste

In cadrul Târgului “Caravana Gaudeamus, Craiova 2012″, a fost lansat al doilea volum din lucrarea “Clerici ortodocşi în închisorile comuniste. Judeţul Dolj. Litera C”, semnată de Ana-Maria Rădulescu, cercetător în cadrul Institutului National de Studiu asupra Totalitarismului din Bucureşti (INST)

Poetul-martir Radu Gyr (2 martie 1905 – 29 aprilie 1975). Fotografii In Memoriam via Sfintii-Inchisorilor.Info. Poem: “Ne vom intoarce intr-o zi”

Fotografii In Memoriam la Sfintii-Inchisorilor.Info

Cititi si Mitropolia Olteniei: 02.03.2012 – Preoţi care au suferit în închisorile comuniste: Lucrare dedicată martirilor Ortodoxiei româneşti

Document: Scrisoare Deschisa catre Andrei Plesu, “persona” perversa dintre om si masca. Cezar Ivanescu: “Il acuz public pe Mircea Dinescu de tentativa de crima”. Preambul la Afacerea Catrinel Plesu, de la turnatoare DIE la directoare ICR

[fragmente]

Constatări

[…] O altă constatare este următoarea, deci prima ilegalitate pe care a comis-o domnul Mircea Dinescu este că din cadrul Colegiului CNSAS ca membru încă, accentuez, al acestui Colegiu a răspândit o calomnie cu bunăştiinţă, mizând pe faptul şi pe anticipatul linşaj mediatic şi pe lipsa mea şi a altora de reacţie la această încercare de linşaj mediatic.

Ceea ce pot eu să spun şi să jur cu mâna pe Biblie este că nu există nimic, dar absolut nimic în tot dosarul, toate dosarele mele, nu în tot dosarul de Securitate, care să mă incrimineze, şi că în disperare de cauză acest sinistru personaj a dorit să inverseze rolurile, linşaj mediatic mai întâi, apoi sub presiunea linşajului mediatic presiuni asupra celorlalţi membri ai Colegiului şi cum-necum să reuşească să smulgă o decizie de poliţie politică în ceea ce mă priveşte. 

Pentru această crimă, accentuez crimă, intenţie de crimă, de linşaj mediatic, jur pe ceea ce am mai sfânt că nu voi înceta lupta cu acest personaj sinistru până când nu îi voi dovedi toată vinovăţia, nu doar în ceea ce mă priveşte, ci vinovăţia lui în raport cu nenumăraţi oameni nevinovaţi, nenumăraţi oameni vinovaţi pe care i-a inocentat cu bunăştiinţă, şantajul, traficul şi manipularea de documente la care s-a dedat de când este în CNSAS şi celelalte implicări ale lui în ceea ce eu aş numi trădare de ţară, trădarea României, o voi dovedi în instanţă cu documente. […] 

Ce mai putem constata? Putem constata… O constatare gravă, gravă, că presa română este sub orice fel de critică, este o presă lamentabilă care ar trebui interzisă pur şi simplu dacă i-au trebuit acestei prese române două săptămâni de la infestarea ei cu o ştire falsă, prin agenţia NewsIn, ea va fi capul şi ţinta mea principală de atac în acest proces pentru că a răspândit prima ştirea, deci i-au trebuit două săptămâni presei române, pentru ca prin Jurnalul Naţional şi cele trei doamne cu ancheta respectivă să facă ceea ce trebuia făcut imediat de a doua zi. Deci dacă miercuri a apărut această ştire calomnioasă, joi toată presa română trebuia să facă această anchetă, să pună mâna pe telefoane, să sune toţi membrii Colegiului CNSAS să infirme sau să confirme ştirea calomnioasă, nu să aştepte două săptămâni, două săptămâni, aceasta este acuzaţia pe care o voi aduce în proces tuturor agenţiilor şi tuturor publicaţiilor româneşti în care eu puteam să mor. Foarte clar! Puteam fi asasinat mediatic şi să nu mai iasă niciodată adevărul la lumină, prin moartea mea fizică.

Deci acuz clar toate aceste agenţii, pe domnul Mircea Dinescu, toţi cei – îi voi nominaliza în dosar – care au dat curs acestei calomnii prin presă şi au depăşit orice fel de măsură la adresa mea, de tentativă de crimă. Au dorit să mă omoare, este a treia tentativă de crimă, deschisă, prima tentativă în anul 1990, când aceiaşi bandă condusă de Nicolae Manolescu şi Mircea Dinescu ca preşedinte al Uniunii Scriitorilor a încercat primul linşaj mediatic când eram în polemică cu Uniunea Scriitorilor, a doua tentativă de crimă şi de omor mineriada din 14 iunie, când am fost bătut cu bestialitate de 30 de mineri în mijlocul Bucureştiului, a treia tentativă de crimă, pe faţă, s-a petrecut acum sub ochii României, ţară membră a Uniunii Europene.

Denunţ această situaţie şi indiferent de rezultatul pe care îl voi obţine în instanţele româneşti voi duce acest proces al meu cu Statul Român şi la CEDO, în Europa, spre a se vedea unde se află ţara noastră şi ce se întâmplă în această ţară europeană, aşa-zis europeană, pentru că nu este europeană, este încă o ţară barbară care continuă să-şi terorizeze cetăţenii şi aceiaşi 19 milioane de nemembri de partid care erau în 1989 la Revoluţie au plecat din această ţară la muncă sau sunt în această ţară într-o situaţie nefericită de muritori de foame, aceiaşi 4 milioane de membri PCR, nu toţi, fireşte, că nu toţi au acces la situaţii privilegiate, dar aceiaşi 4 milioane, din rândul lor s-au recrutat, noua aristocraţie financiară-economică-socială a României, noua burghezie privilegiată, păturile superpuse care sug, asupresc şi batjocoresc acest popor.

Cezar Ivanescu

Document: Scrisoare Deschisa catre Andrei Plesu

Ziaristi Online: Victorie majora a Romaniei si a presedintelui Traian Basescu pentru cei 300.000 de romani din Serbia. 20 de ani de la Razboiul din Transnistria. Povestea eroilor romani de la Tiraspol. Documentare VIDEO

Victorie majora a Romaniei si a presedintelui Traian Basescu pentru cei 300.000 de romani din Serbia

Traian Basescu a marcat o victorie majora pentru Romania si cei 300 000 de romani din Serbia si si-a respectat promisiunea facuta la vizita pe care a intreprins-o in Valea Timocului, in noiembrie anul trecut (foto/video).

20 de ani de la Razboiul din Transnistria. Povestea eroilor romani de la Tiraspol. Documentare VIDEO

Romanii din Transnistria Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Tudor Popa şi Alexandru Lesco, membri ai Frontului Popular, au fost arestaţi in iunie 1992 şi judecati ilegal de către un tribunal transnistrean, pentru acte de terorism. Ilie Ilaşcu a fost condamnat la moarte, Alexandru Lesco la 12 ani de inchisoare, iar Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa la 15 ani de inchisoare. Iata povestea lor in trei documentare video oferite de Ziaristi Online. Vezi aici decorarea lor cu Ordinul National Steaua Romaniei de catre presedintele Traian Basescu, pentru “dragostea de țară, eroismul, dorința de a te sacrifica pentru poporul tău”:

Evenimentul Zilei “rebranduit” de/cu Ion Cristoiu: Oda lui Andrei Plesu, intre ţâţele gigant si cat de se bine se pricepe la oral Kim Kardashian: “Galceava inteleptului cu lumea a treia”. Urmeaza: Adevarul despre Catrinel Plesu

Intre stiri “quality” marca EvZ,  gen Aşa ceva n-aţi văzut niciodată: Fata cu sâni gigantici si Cat de bine se pricepe la oral Kim Kardashian s-a strecurat, ca un elefant la degustat, si maestrul Andrei Plesu, intr-o Oda adusa “Marelui Carmaci” de un ziarist care nu parea sa scrie articole la comanda, cum este cel pe care il semneaza despre “Inteleptul Andrei Plesu” (foto). Nu stiu daca Silviu Sergiu a citit “Divanul sau galceava inteleptului cu lumea” sau doar l-a luminat Dumnezeu ca pe un biet pacatos ca sa graiasca si gura lui un adevar, caci titlul l-a nimerit, daca ne gandim la mai populara vorba “Galceava dracului cu lumea” transpusa pe larg si de un discipol de-al maestrului Andrei Plesu in lucrarea “Gâlceava dracului cu lumea: mic tratat de demonologie aplicată“.

“Am o umbră de emoţie, în sensul că mă îngrijorează ca nu cumva să faceţi un ziar prost. Ca nu cumva, după ce s-a făcut atâta agitaţie că m-am întors, în sensul că nu mai sunt certat cu voi şi colaborez cu voi, dau un text, mai dau un sfat, m-am implicat în noua formulă a ziarului, să iasă prost. Dar am emoţii pentru că, la un moment dat, unii cititori or să spună: “S-a întors Cristoiu. Şi unde se vede?””, se intreba, intemeiat, maestrul Ion Cristoiu nu cu mult timp in urma, intr-un interviu publicat la reintoarcerea sa la Evenimentul Zilei. Intr-adevar: “Unde se vede?”. HR Patapievici, prin gurita ca o pruna uscata a aghiotanului sau, M. Mihaies, se revolta pe vremuri de “vecinatatile respingatoare” de la ziarul Ziua. Astazi, V. Tismaneanu nu are nici o jena in a se exprima alaturi de Ion Cristoiu, de la aceeasi tribuna eteroclita, desi acesta afirma urmatoarele despre “opera” sa – “inutilul si imoralul” “Raport Final” – si cacealmaua condamnarii comunismului: “Manifestarea PRM din Parlament a fost o reactie fireasca – spun eu – la marsavia din Raport, prin care C.V. Tudor e acuzat de crimele si abuzurile comunismului. Traian Basescu si-a asumat public Raportul. Comitand astfel un abuz ticalos. Pentru ca abuz ticalos e sa-ti asumi un Document in care un om politic adversar e acuzat de a fi partas la crimele si abuzurile comunismului.” Tot maestrul Cristoiu afirma despre Liiceanu ca este “un mutant” iar despre periatul Evenimentului Zilei de azi, dl Plesu, avea, pe cand conducea Cotidianul, aceeasi parere ca si criticatul si eliminatul Iliesiu, cel din “lumea a treia”, sau colegul de scoala al “inteleptului”: Andrei Plesu, Marea Pacaleala. Un fost coleg de facultate al filosofului inchipuit dezvaluie fata murdara a secretarului UTC si UASCR de la Arte Plastice si organizator de grupa PCR, nimeni altul decat Andrei Plesu, rector NEC si membru GDS.

Si totusi, azi, citim in Evenimentul Zilei cuvinte care fac sa paleasca pana si articolele lui Vladimir Tismaneanu din “Convingeri comuniste” sau “Scanteia tineretului”: “Dacă Andrei Pleşu ar fi săvârşit fapte abominabile înainte de ’89, dacă viitorul va scoate la iveală greşeli impardonabile, singurul care-l poate judeca şi, eventual, ierta, este doar Andrei Pleşu”. Ce nu i s-a permis, iata, lui Ceausescu si tuturor celor executati in ticalosul “Raport Tismaneanu”,  ii este permis numai lui, “inteleptului” Plesu. Conform organului de presa girat de maestrul Cristoiu numai Plesu poate sa se ierte pe “El”. Plesu este, asadar, mai presus de Dumnezeu; este Ayatollahul si propriul (sau propria?) lui Budha! A, m-am prins: el este ingerul – a si scris “despre ingeri”, adica despre el, nu? -, dar e chiar ingerul cazut, de-asta nici Dumnezeu nu-l poate ierta. Bravo, Sergiu Silviu!

Bine, bine, dar pe sotia lui, Catrinel Plesu, informatoare DIE si directoare ICR, noi avem voie sa o iertam? Caci, din ratiuni umanitare, ce tin de ziua de 1 Martie si doza noastra de iertare, iata, am amanat pana maine dezvaluirile CNSAS pe care le vom publica, de altfel, la cererea ei: “Da, o mizerie de viata! Lucrurile astea trebuie sa apara, ca document.”

UPDATE: Hai c-o mai iertam putin, daca ne da voie si Silviu Sergiu…

*

Si un Remember de la Tismaneanu: “Unul dintre protejatii lui Florescu – redactor-sef la Scinteia Tineretului si la revista lunara Tinarul Leninist, precum si membru al Biroului CC al UTC in perioda cind prim-secretar era Ion Iliescu, de care a fost foarte apropiat – a fost Ion Cristoiu, mai intii redactor-sef adjunct la Viata Studenteasca, apoi redactor-sef adjunct la Scinteia Tineretului si responsabil al publicatiei SLAST in care, pe linga unele contributii onorabile, au aparut si texte ignobile de orientare pronuntat national-stalinista, inclusiv unele cu tendinte neechivoc sovine.” (Revansa rinocerilor: Cine a fost Eugen Florescu?)

Si alte aminitiri via bloggerul Tismaneanu: “O simpla cautare pe Internet arata ca, din pacate, Romania nu a produs multi istorici ai comunismului recunoscuti si dincolo de cercul de cititori ai tabloidelor de istorie ilustrata produse de Cristoiu.”

sau “Cu excepţia cameleonică a lui Ion Cristoiu şi a unor nostalgici de la mormântului soţilor Ceauşescu, nimeni nu se revendică de la comunism şi nimeni nu îşi declară ferm şi sincer vreo convingere comunistă.” (Pe cine deranjeaza condamnarea comunismului?)

Si un PS de la Dorin Tudoran: “Mă gândesc la coincidenţa că dl Cristoiu este printre cei care l-au debutat pe dl Tismăneanu și i-au sprijinit începuturile publicistice şi-mi spun că oricât de mare ar fi detour-ul, marile spirite se regăsesc.”

 

Ziaristi Online ofera Ghidul Analistului de Intelligence, prezentat de Florian Coldea. Alerta pentru Valea Timocului. Eugen Tomac: Nu exista minoritate “vlaha”. De ce investeste George Soros in jurnalisti. Autonomia lui Mircea Toma


Ziaristi Online:

Florian Coldea prezinta Ghidul Analistului de Intelligence via Academia Nationala de Informatii a SRI

Florian Coldea SRI

În contextul actual – dinamic, volatil, neconvenţional, asimetric, globalizat – ar fi poate cazul să medităm mai profund la afirmaţia lui Peter F. Drucker: „cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este să îl creezi” şi, de ce nu, să încercăm să o transformăm în realitate.

Alerta pentru Valea Timocului. Eugen Tomac: Nu exista minoritate “vlaha”. Cristian Diaconescu: România si Serbia trec la discutii

Biserica din Malainita 2.11.2011 Presedintele Romaniei Traian Basescu - via Ziaristi Online

“Serbia de azi nu intelege ca minoritatile nu mai pot fi neglijate si tratate superficial cum se intampla in epoca dictatoriala, totalitara, si inainte de Milosevici”, ne-a spus Eugen Tomac. Oficialul de la Bucuresti a afirmat ca Romania, desi isi doreste statul vecin in UE, iar relatia e “exceptionala”, are o mare problema cu faptul ca Serbia imparte comunitatea romaneasca in doua – romani si vlahi – pe ultima considerand-o o etnie inventata.

Marius Ghilezan: De ce investeşte George Soros în jurnalişti şi nu în trusturile media?

Mircea Toma Active Watch Romania Soros Open Network

Şi în România, Fundaţia Soros a finanţat proiecte similare, la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi. Fie programe de incluziune socială a romilor cu o puternică componentă de media, fie ca cel intitulat “Interesul public pe agenda media,” implementat recent cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

Mircea Toma vrea autonomie si credibilitate alaturi de informatorul extremist Laszlo Tokes

Mircea Toma autonomia Ardealului Neppart Laszlo Tokes

Mircea Toma a spus verde crud că “încurajează maghiarii la lupta pentru o nouă formă de autonomie, la lupta pentru realizarea unui Ardeal autonom, liber de corupție!“ Să fie Budapesta soarele lui înţelept?

Conducerea UMF Târgu Mureș denunță presiunea UDMR și a Budapestei pentru separarea pe criterii etnice a Universității. Dan Tanasa INFO/DOC

Dan Tanasa UMF Targu Mures UDMR Anti-Romania

Un document ce poartă semnătura rectorului Prof. Univ. Dr. Constantin Cepotoiu și a rectorului ales Prof. Univ. Dr. Leonard Azamfirei, datat 27 februarie 2012, arată ingerința incalificabilă a UDMR și a Budapestei în autonomia universitară a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș.

Dinu Sararu premiat la 80 de ani si de Uniunea Scriitorilor din Romania

Cititi aici: [PDF]  Dinu SĀRARU / 80 – Biblioteca Metropolitana Bucuresti

Un regal Sararu, la 80: “Gloria aparține celor care iubesc lupta mai mult decât succesul!”

Prof Univ Dr Ilie Badescu: Cum au trecut poporul roman si Dinu Sararu peste razboiul dus contra lor de familia Tismaneanu

Omul si Cetatea: Cât de deschisă poate fi societatea deschisă sau care este închiderea acestei societăţi? Şi mai ales, cine şi cum deschide societatea şi faţă de ce?

Omul si Cetatea: “Iată că a trecut aproape un an, de când nu am mai scris nimic pe blog! Nu ştiu dacă a fost o tăcere deliberată sau nu. Poate că, totuşi, deliberată, determinată de convingerea că lumea asta a blogărilor e, de fapt, o multiplicare a monologurilor, prin care fiecare îşi defulează frustările. Nu există practic dialog, comunicare – e mai mult un sport individual. Nu ştiu dacă ajută pe cineva ceea ce scriu sau dacă supără şi de ce! Pe de altă parte, s-ar putea ca această tăcere să nu fie deliberată, ci impusă de lipsa mijloacelor adecvate de înţelegere (analiză- sinteză) a ceea ce se întâmplă acum în ţară şi în lume. Majoritatea celor citite de mine, cu privire la cele ce s-au întâmplat în anul care a trecut sunt interpretări fie partizane, care exclud dintru început orice urmă de dialog, fie unilaterale, adică sunt analize făcute din diverse puncte de vedere – „ştiinţifice” pot spune – care nu îşi declară unilateralitatea, pentru o deschidere reală spre dialog. Aproape fiecare blogăr „serios” din România vrea să fie un doctrinar, un început, fie că e naţionalist, fie globalist/inter-naţionalist, sau măcar să dezvăluie ceva ce nu e cunoscut de nimeni.

Sunt apoi asocieri bizare, între teologii de bibliografie, declaraţi de dreapta, şi cominternişti, care te pun într-o situaţie morală, dacă nu şi teoretică, cel puţin stânjenitoare. Apoi, modul de a discuta realităţile politice – cele ce se întâmplă în ţară şi în lume – aminteşte, cu rare excepţii, de avancronicile şi cronicile meciurilor de fotbal, fără să atingă însă nivelul unui Fănuş Neagu sau a unui Ioan Chirilă. Golănia pătrunde peste tot, simulând chiar eleganţa gesturilor. Din ce am văzut până acum, sunt puţine bloguri care au depăşit lupta de clasă (care, de data asta, s-a terminat, n-aşa?, cum spunea Brucan, cu victoria capitalului) şi mă întreb cu cine vor mai lupta cei din presa din România, apoi blogării dacă, biologic, generaţia care a trăit în comunism va dispare; probabil că vor păstra unul în viaţă, din această generaţie, un fel de mumie a lui Lenin, ca duşman al poporului, de care să se delimiteze toţi, ca să vadă noul stăpân cât de credincioasă e sluga. O analiză a perioadei comuniste trebuie făcută, neîndoielnic, dar cu observaţia că vechii cominternişti s-au transformat în oameni de dreapta – Noua filosofie, în Franţa -, încă din anii ’70- ’80, că troţkiştii au devenit neo-conservatori în S.U.A., ocupând de multă vreme posturile de comandă în vederea aşa-zisei schimbări, ce urma să vină. Să fi dorit ei şi urmaşii lor să scape de vreo răspundere?! Mă îndoiesc! Noile poziţii ocupate sunt, de fapt, cele vechi, cu etichete schimbate, din care sunt propovăduite alte religii politice sau poate, acum, economice, în vederea dominaţiei.

Încep această mică aventură în neant, postând un text din Mihai Eminescu, care mi se pare încă actual. Îi rog pe cititori- singurii care pot transforma neantul în viaţă, să facă înlocuiri de cuvinte şi situaţii, pentru a vedea actualitatea textului, ca de exemplu să înlocuiască internaţionalism cu globalism, punându-şi în acelaşi timp întrebarea cât de deschisă poate fi societatea deschisă sau care este închiderea acestei societăţi? Şi mai ales, cine şi cum deschide societatea şi faţă de ce?”

Integral la Ziaristi Online

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova