Citiţi: APEL PENTRU REPUNEREA LUI PAUL GOMA ȘI A FAMILIEI SALE ÎN DREPTURILE DE CETĂȚENI ROMÂNI (2006 ! )
PAUL GOMA LA 80! LA MULŢI ANI! Ştie cineva unde este cetăţenia lui Paul Goma?
Mitropolia Ardealului a început demersurile pentru canonizarea părintelui Arsenie Boca. De asemenea, există o petiţie online prin care simplii credincioşi solicită liderilor spirituali ortodocşi să înceapă ceea ce mulţi aşteaptă de multă vreme: ridicarea marelui “pictor de suflete” la rang de sfânt, se scrie sub pseudonimul Dodo Romniceanu, al regretatului Horia Tabacu, în Evenimentul Zilei.
Astfel, s-a stabilit o comisie care va analiza viața Părintelui Arsenie, scrierile și activitatea acestuia. Un alt criteriu important il reprezintă evlavia populaţiei, iar părintele Arsenie Boca este adulat de sute de mii de credincioşi. Anual, sute de mii de români merg la mormântul Părintelui Arsenie Boca pentru a se ruga. Un criteriu important il reprezinta evlavia populară, iar parintele Arsenie Boca este adulat de sute de mii de credinciosi, care îl numesc deja „Sfântul Ardealului“. Vin cu miile, din toate colţurile ţării şi chiar de peste hotare, pentru a se reculege la mormântul său de la Mănăstirea Prislop, în inima Retezatului. Părintele Arsenie Boca este considerat un „fenomen unic în istoria monahismului românesc“, iar amintirea lui domină și acum, cu putere, locurile prin care acesta a trecut în anii pe care și i-a dăruit credinței ortodoxe și Bisericii, scrie Evenimentul Zilei.
Primul pas din demersul intru posibila canonizare a Parintelui Arsenie Boca, a fost in sfarsit facut la nivelul ierarhilor: 28 septembrie 2015, declaratii de presa ale clericilor, scrie si Anomismia.
Parintele Constantin Stoica, purtator de cuvant al Patriarhiei, a afirmat intr-un interviu redat fragmentat de Pro TV ca s-a initiat practic prima etapa, si anume strangerea de dovezi – respectiv asupra “ortodoxiei credintei si a sfinteniei vietii” Parintelui Arsenie, de catre Episcopia Devei si Hunedoarei – de care apartine Manastirea Prislop (si respectiv de superioara sa, Mitropolia Ardealului). Depunerea dosarului cu referatul sinteza cu motivele si argumentele care ar putea conduce la luarea unei hotarari de canonizare a Parintelui Arsenie Boca la Cancelaria Sfantului Sinod, adica practic prima etapa din metodologia amintita mai sus, urmeaza a fi facuta abia dupa culegerea dovezilor (pre-etapa curenta). Este totusi prima declaratie oficiala a unor membri ai Sinodului cu privire la demararea procesului ce ar putea conduce la canonizare…
Astazi, 29 septembrie 2015, la 105 ani de la nasterea Parintelui Arsenie Boca, jurnalistul Victor Roncea a adresat si depus o noua Cerere către Patriarhie pentru Dosarul de Canonizare al Părintelui Arsenie Boca, dupa ce, la 28 noiembrie 2014 a initiat o petitie pentru canonizarea Parintelui Arsenie, care la momentul actual are 12.367 semnaturi (este a doua scrisoare-cerere pe aceasta tema, adresata de jurnalist Patriarhului Romaniei), conchide sursa citată.
Slavă Domnului!
În condiţiile în care plenul Camerei Deputaţilor urmează să se pronunţe asupra unui sprijin material simbolic care ar putea fi acordat martirilor basarabeni din Grupul Ilaşcu, în ciuda respingerii acestui proiect de catre o Comisie a Parlamentului, Basarabia-Bucovina.Info se alătură fără preget demersului public “DREPTATE PENTRU GRUPUL ILAŞCU!“. Solicităm în mod special organizaţiilor societăţii civile româneşti dar şi factorilor responsabili din forul legislativ, Guvern, Preşedinţie şi alte instituţii ale statului, să susţină la rândul lor, din punct de vedere moral, eroii români, foşti deţinuţi politici cu până la 15 ani de temniţă rusească, pentru România. În acest sens, publicăm câteva materiale video tulburătoare, spre aducere aminte, scrie sursa citată. Iată unul dintre acestea, cu Ilie Ilaşcu filmat în temniţa rusească de la Tiraspol:
Mai multe filmări şi documentare la Basarabia-Bucovina.Info
Sursa: Ziaristi Online
Preafericirii Sale, Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinţilor Români
Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,
Dăm slava lui Dumnezeu pentru mulţimea martiririlor şi mucenilor ortodocşi români care sfinţesc pământul României şi bucură Cerul şi oastea îngerească. Între aceştia, cum bine ştiţi, se numără cei cunoscuţi deja drept “Sfinţi ai Închisorilor”, mărturisitori ai dreptei credinţe strămoşeşti, care şi-au închinat sau chiar sacrificat întreaga viaţă pentru Sfinta Cruce, altarul jertfei Mântuitorului nostru, Iisus Hristos.
Între aceştia se numără, după cum ne arată cu prisosinţă evlavia populară, şi Părintele Arsenie Boca, mijlocitor al rugăciunilor a sute de mii, dacă nu chiar milioane de români, aşa cum stau mărturie pelerinajele de la mormântul său de la Sfânta Mănăstire Prislop.
La 25 de ani de la plecarea la Domnul a Părintelui Arsenie Boca, pătimitor al închisorilor comuniste, pe 28 noiembrie 2014, am înaintat în spaţiul public o cerere de canonizare a Sfinţiei Sale, pentru a se adăuga, pe lângă copleşitoarele şi nenumăratele mărturii despre minunile sale care conduc la evlavia cunoscută la nivel naţional, şi o astfel de rugăminte scrisă, la Dosarul de Canonizare aflat în atenţia Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinţilor Români, prin Petitia https://www.petitieonline.com/pentru_canonizarea_printelui_arsenie_boca_-_sfantul_ardealului.
Până la Înălţarea Domnului, Ziua Eroilor Neamului, peste 10.000 de români au semnat această Petiţie, pe care v-o semnalăm, cu plecăciune. În cele peste 1200 de comentarii ale Petiţie se regăsesc o multitudine de mărturii personale privind minuni săvârşite de prigonitul văzător cu duhul Părinte Arsenie. Până în prezent s-au înregistrat 12.350 de semnături cu date de contact.
Vă rugăm, aşadar, să primiţi Cererea noastră, alături de cele mai călduroase urări de putere duhovnicească, pentru slujirea poporului binecredincios şi întru ridicarea trainică şi cât mai grabnică a Sfintei Catedrale a Mântuirii Neamului.
Fie ca începând cu aniversarea a 105 ani de la naşterea celui supranumit deja de popor “Sfântul Ardealului”, calendarul Bisericii Ortodoxe Române să înmugurească şi să bucure credincioşii cu un nou Sfânt Român.
Cu fiască supunere,
Victor Roncea
Preşedinte-fondator Asociaţia Civic Media
La 105 ani de la naşterea Părintelui Arsenie Boca, 29 Septembrie 2015
Vedeţi şi: Anomismia: Astazi, acum 105 ani se nastea un sfant – in Tara Zarandului, la Vata de Sus: Zian Valean Boca, Parintele Arsenie de mai tarziu…
Doxologia: Viața Părintelui Arsenie Boca
Ziaristi Online: FOTO-REPORTAJ impresionant: Părintele Arsenie Boca celebrat de pelerini la casa sa natală de la Vaţa de Jos, Hunedoara. 24 de FOTOGRAFII
Sursa Foto: ColoRostariu
Video: B1Tv
Cine și în numele cui cere educaţie sexuală în școli, fluturând chiloţi în public?
Astăzi, 18 cetăţeni zgribuliţi au venit la Ministerul Educaţiei să susţină o petiţie prin care „67 de ONG-uri cer introducerea educației sexuale în școli”. Așa spune online-ul că sunt, 67 de ONG-uri, adică o forţă, deși orice asociaţie pot fi înfiinţată de numai trei cetăţeni. Sunt 67 de organizaţii și pentru că specialiștii în marketing știu că numărul, și nu calitatea poate da forţă în transmiterea unui mesaj. De aceea sunt aduși la mitinguri indivizi ce scandează lozinci pentru 50 de lei sau o pungă de mălai. Ca să iasă la număr.
Petiţia, intitulată imperativ „Educație sexuală în școli ACUM!” și adresată Ministerului Educaţiei Naţionale, Institutului pentru Științele Educației, Ministerului Sănătății și Ministerului Tineretului și Sportului, a fost lansată în spaţiul virtual în urmă cu patru zile. Şi, deși evenimentul s-a bucurat de o mediatizare generoasă (Mediafax, Hotnews, Adevarul, Cotidianul și alte site-uri cu secularismul în suflet au propagat informaţia în mediul virtual), petiţia online nu a adunat, până la această oră, decât 377 de susţinători. Cam puţini, pentru 67 de ONG-uri. Şi deloc relevant, raportat la populaţa ţării noastre. Ultimul semnatar al petiţiei „Educație sexuală în școli ACUM!” este „Sarah Knippel”, adică… o româncă sadea.
Pot vorbi 18 cetăţeni, care au spate susţinerea virtuală a altor 377, despre ce ar trebui să înveţe copiii noștri la școală? Au ei dreptul să decidă și să impună ce este mai bine pentru cei peste 3 milioane de copii, câţi sunt înscriși în sistemul de învăţământ din România? Categoric, nu.
Chiar dacă mesajul lor este artistic și profesionist ambalat, întru diseminarea informaţiei și abaterea atenţiei oamenilor de la fondul problemei. Astăzi, de pildă, la flashmob-ul organizat în faţa Ministerul Educaţiei, susţinătorii predării sexului în școală au întins niște frânghii, pe care erau agăţate prezervative și chiloţi cu mesajul „O FACEM, DAR CUM?”. Sau „VAGINUL MEU, ALEGEREA MEA”, „DACÃ NU LA ŞCOALÃ, ATUNCI UNDE?”. Tot acest spectacol s-a desfășurat, repet, în spaţiu public, în faţa Ministerului Educaţiei!
Integral la ActiveNews
Nota mea, VR: Este de observat că cam aceleaşi organizaţii Soros, formate, conform calculelor, dintr-un sfert de om (18 : 67 = 0,26) de ONG, susţin şi strămutarea forţată (practică nazistă şi bolşevică) a zeci de mii de musulmani în România. Mă mir foarte tare că de la protest a lipsit (sperăm motivat) “Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor”…
Foto: Cotidianul

Trajectory – Creatie si design a Zinei Manesa-Burloiu (nepoata lui Nicolae Purcarea, foto mai jos), in expozitie la The Centrum For Art in Wood – Philadelphia, 8 aug. – 26 sept. Foto John Thornton
În cursul dimineţii de vineri, 25 septembrie 2015, mărturisitorul Nicolae Purcărea, fost deţinut politic timp de 20 de ani în temnițele comuniste, a plecat la Domnul, după o grea, îndelungată şi mântuitoare suferinţă. Publicăm In Memoriam un interviu răscolitor cu mărturisitorul Generaţiei de la ’22, totodată un faimos meşter popular, însoţit de o serie de fotografii inedite. Înmormântarea are loc luni, la ora 13.00, în Scheii Braşovului.Foto: Irina Moroşanu
În cursul dimineţii de vineri, 25 septembrie 2015, mărturisitorul Nicolae Purcărea, fost deţinut politic timp de 20 de ani în temnițele comuniste, a plecat la Domnul, după o grea, îndelungată şi mântuitoare suferinţă. Publicăm ultimul interviu pe care Bădia ni l-a acordat, în care acesta şi-a precizat punctul de vedere faţă de legea îndreptată împotriva elitei româneşti interbelice şi în care ne îndeamnă să ne strângem în jurul Bisericii, în aceste vremuri de prigoană. Am găsit de cuviinţă să facem publică şi autobiografia lui Nicolae Purcărea, pe care ne-a lăsat-o spre păstrare. Priveghi, Duminica seară, ora 18.00, la Capela Bisericii Sfânta Treime din Scheii Braşovului. Înmormântarea va avea loc luni la ora 13.00. (F.P.)
„Mi-e dor de Piteşti”
Nu i-a împrumutat doar numele, ci şi firea Sfântului Moş Nicolae. E de o blândeţe nesfârşită, de o dărnicie greu de imaginat, de o dragoste fără limite. Şi totuşi, de o fermitate în faţa căreia dezarmezi.
Se înfăţişează lumii rar, căci smerenia ce i s-a întipărit în suflet e mare. Dar atunci când o face, din simţul acut al datoriei, ne apare asemeni Coloanei fără sfârşit a lui Brâncuşi: simplă dar măreaţă, romboidală dar verticală, tăcută dar atât de grăitoare, imaterială şi totuşi de stâncă în credinţă, ideal în mărturisire.
O soartă chinuită i-a fost hărăzită, prin temniţe şi persecuţii inimaginabile. A învins iadul Piteştiului, îngenunchindu-l pe satan prin umila ridicare a mâinii la întrebarea torţionarului: „Şi acum să vă văd, care mai crede, bă, în Dumnezeu?”. Trupul său unic, aproape imaterial, a îndurat suferinţe şi boli cumplite, despre care însă foarte rar vorbeşte.
Ba chiar…”mi-e dor de Piteşti!” ne-a mărturisit domnul Nicolae Purcărea într-o seară, la piciorul scării sculptate cu măiestrie şi dragoste chiar de dânsul. „Mi-e dor de Piteşti” îmi răsuna în urechi, şocant, de neînţeles. Cum să îţi fie dor de suferinţă, de tortură, de moartea pe care clipă de clipă o pipăi în faţa ta? „Mi-e dor de Înviere”, spuneau de fapt vorbele domnului Purcărea, „mi-e dor de Hristos, cel care dormea cu mine pe rogojină; şi mi-e dor să aleg bucata de pâine cea mai mică”.
Câtă smerenie, câtă dragoste, câtă credinţă!
Şi toate acestea în tăcere, căci doar în tăcere poate asculta glasul lemnului care-i cântă balada haiducului în timp ce se lasă dezmierdat de dalta meşterului şi prefăcut în troiţă. Şi doar în tăcere poate auzi, răzbătând din lumea drepţilor, „Balada” lui Porumbescu fluierată de glasul domol al soţiei. (Crina şi Florin Palas)
“Spunea Părintele Justin că el nu se duce la Domnul să se odihnească, ci se duce la luptă”
Integral la MĂRTURISITORII
Mai multe articole la Ziaristi Online
În condiţiile în care plenul Camerei Deputaţilor urmează să se pronunţe asupra unui sprijin românesc care ar putea fi acordat martirilor din Grupul Ilaşcu, în ciuda respingerii acestui proiect de catre o Comisiei vândută a Parlamentului, Ziaristi Online avertizează instituţiile statului printr-un Remember şi alte materiale la zi:
O nouă ofensă ordinară la adresa demnităţii şi sacrificiului basarabenilor, pentru România: Proiectul de lege pentru ajutorarea Grupului Ilașcu, respins în Comisia pentru Drepturile Omului a Senatului. Un senator PNL, afirmație șocantă: Au luptat pentru Moldova, nu pentru România! Şi aceasta în timp ce şefii acestor politicieni se bat pe burtă cu colegii lor de la Chişinau, de cât de patrioţi sunt ei. Eminescu să îi judece. Dar de fapt deja a făcut-o! Cum? Vedeţi după textul de mai jos:
Senatorii proruși din Parlamentul României
de Eugen Tomac
Credeam ca nimic din lumea politica nu mă mai poate surprinde. M-am înșelat.
Am fost invitat săptămâna trecută la Comisia pentru Drepturile Omului din Senatul României pentru a susține o inițiativă legislativă pe care am depus-o.
Proiectul meu vizează amendarea legii care acorda sprijin cetățenilor romani, persoanelor persecutate de dictatura comunistă sau care au fost deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
Am propus ca în lista beneficiarilor pentru un sprijin financiar din partea statului roman sa fie incluși și romanii care au fost condamnați în urma unui simulacru de proces in 1993 de către un tribunal ilegal la Tiraspol.
Nu cred ca exista roman în cele doua state românești care sa nu-si amintească de scena în care în mod demonstrativ, câțiva militanți pentru românism din R. Moldova au fost judecați, fiind ținuți într-o cușcă tocmai pentru a fi cat mai clar mesajul de umilința pe care Rusia de atunci a vrut să-l transmită României.
Sentința a fost dura, Ilie Ilașcu condamnat la moarte, Andrei Ivantoc și Tudor Popa condamnați la 15 ani de închisoare, Alexandru Lesco la 12 ani închisoare. Ilie Ilașcu nu a fost executat doar pentru ca s-a mobilizat comunitatea internațională și a presat Rusia sa nu comită aceasta crima, ba chiar a fost eliberat după 9 ani de detenție la presiunea Consiliului Europei. Ceilalți trei romani au executat toată perioada de detenție, chiar dacă CEDO a condamnat Rusia și R. Moldova și a considerat drept ilegala detenția lor.
Ii cunosc pe toți cei 4 eroi români, oameni care duc azi o viață dificila, fără niciun sprijin din partea statului roman. Mai mult decât atât, Ilie Ilașcu a fost evacuat din apartamentul pe care îl primise atunci când a fost eliberat. Deși personal i-am cerut premierului Ponta de nenumărate ori sa corecteze aceasta nedreptate, nimic nu s-a schimbat.
Ivantoc, Popa și Lesco si-ar fi dorit și ei sa se stabilească în România, le-a și promis primarul capitalei ca vor primi cate o locuință după ce au primit titlul de cetățeni de onoare a Bucureștiului. Cămin pentru familiile lor n-au mai primit însă niciodată. Așa ca eroii nevinovați au părăsit România și duc un trai modest departe de țară. Subliniez: fără niciun sprijin din partea statului român.
Pentru ca-mi pasa de soarta acestor oameni nevinovați, încerc sa corectez aceasta nedreptate și am propus amendarea legii prin care deținuții politici din România sunt sprijiniți de stat și sa lărgesc sfera de beneficiari astfel încât și acești români să primească un minim sprijin.
Toți sunt cetățeni romani, au fost deținuți ilegal pentru ca promovează românismul, au luptat împotriva comunismului, fapte confirmate de o decizie CEDO.
Ceea ce pare clar pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu convinge însă Comisia pentru Drepturile Omului din Senatul României.
Exact parlamentarii care trebuie sa apere drepturile omului au respins inițiativa mea prin care am propus sa le oferim un sprijin concret românilor condamnați pe nedrept de un tribunal ilegal din Transnistria.
Tonul l-a dat reprezentanta ministrului Plumb, care a spus din capul locului ca nu este de acord sa ofere sprijin eroilor români pentru ca n-au luptat în România împotriva comunismului. Pentru ca filmul sa fie complet, senatorul USL, Puiu Hasotti a sărit cu o argumentație halucinantă, spunând ca inițiativa intra în contradicție cu Constituția României. Un alt liberal, senatorul Nicolae Vlad Popa, în același spirit demagogic, l-a completat spunând ca ei au luptat pentru R. Moldova și nu pentru România, deci să-i susțină R. Moldova.
Vicepreședintele comisiei senatorul PSD Florin Butnaru a propus respingerea inițiativei fără a înțelege ca prin acel vot legitimează o bătaie de joc pe care Rusia o duce contra romanilor.
Cu un vot zdrobitor din partea senatorilor PSD și PNL, inițiativa pleacă în plenul Senatului cu recomandarea de respingere din partea Comisiei pentru Drepturile Omului.
Nu voi lasă nesancționată politic aceasta nepăsare pe care acești politicieni o exprima fata de soarta crudă a unor români care s-au sacrificat cu demnitate si pentru demnitatea poporului roman.
Ilie Ilașcu, atunci când a fost condamnat la moarte, a strigat din cușcă: va iubesc popor român! Pentru senatorii responsabili de apărarea drepturilor omului acest strigat nu înseamnă nimic, ei au alte preocupări și alte interese, de cele mai multe ori străine fata de cele ale poporului care i-a votat.
Hidoasa pocitura…
De patrie, virtute vorbeşte liberalul
De-onoare, castitate ‘i este gura plină
Ai crede că ‘nainte-ţi tu ai pe genialul
Erou a ‘nţelepciunii ş’a patriei lumină
Că propria lui viaţă curată ca cristalul (5)
O pildă-i de caracter şi inimă creştină
N’ai crede că ‘nainte un stâlp de cafenele
Defaim’ acele vorbe servindu-se de ele/ Versiune: Ce-şi bate joc de vorbe servindu*-se de ele
Ghebos, urît şi lacom, stegar de craialîcuri
El ziua stă pe oameni de treabă să inculpe (10)
Tovarăşi de beţie [şi] de caraghiozlîcuri
Aprob’ a lui cuvinte şi schimele de vulpe
Spre sară, toţi bătrânii* pornesc la craialîcuri
Şi fete de vânzare le strâng atunci de pulpe
Purtând* pe buză miere, e ‘n el monetă calpă (15)
Canalie deplină din creştet pân în talpă
Dar cine-i ceata asta cu nasuri înroşite
Cu dârele prin barbă, cu feţele nerase
Guri mari şi buhăite, musteţile sborşite
Cu cismele cârpite, cămăşile soioase
Privirile sunt crunte şi feţele ‘ncruşite (45)
Cu frunţi mai mici de-un deget, cu cefe roşii groase…
Ei sunt smântâna lumii… Când clopotu auzi-vei
Să ştii că toţi sunt faţă… s’au adunat beţivii.
Acolo prezidentul frizând* o faţă calmă
Că e cam după masă n’ar vre să se cunoască — (50)
Şi cum îi vede astfel pe dragii săi de-avalma
Intoarce: asupra tutoror scârboşii ochi de broască
In fund unul* mai* scârnav* îşi suflă nasu ‘n palmă
Şi de surtuc o şterge, mahmur* se uită, cască
Berlicoco întinde [a]* mână după clopot (55)
Tăcere pretutindeni, în sală* câte*-un* şopot
Se scoală, unul atuncea şi strigă: Cer cuvântul
— L’aveţi»— ce om e-această [indesc.] [ind.] [ind.] [ind.] [ind]./Versiune: L’aveţi «Domnilor*, Legea, virtutea*, adevărul*;
O faţă uricioasă* şi peliţa gălbue*
Pe capul lui păr aspru, sborşit şi roş de câne (60)
[ ]
Colo unde urmaşul lui Budha Sakya Muni1) (65)
Nazarineanul, dulce, în deal, îşi are casa (Dealului Mitropoliei – n.m.)
Işi poart[‘]* bătrânul rabbin Berlicoco perciunii/ Versiune: S’adună francmasonii, şi fiii periciunii
Işi strânge corifeii* şi secta lui hidoasă,
Acolo* fac contorul* comediei* ş’a minciunii
Calomniei*, vânzării*, făţarnică grimasă (70)
Alăturea cu crucea*, cu moaştele din templu
De uri* şi infamie* sunt stâlpi şi [sunt] exemplu
Biserica-i tr’o parte, negrită şi străveche
Bordel dă conştiinţe* făcură* ei alături
O Crist, cum nu mai vii cu biciul, cu reteveiul* (75)
Hidoasele fiinţe* ca cojile* să-i mături
Să pui să se citească molitve ‘ndelungate
In curte, ‘n tâmple*, trepte* şi treceri*, pe de lături
Să iasă negrul spirit, hidoasa pocitură
Ce ‘n cap* cloceşte acolo sămânţa lui de ură (80)
Ms.-ul 2260,103. f1) 2261,157—168
Conform lui Perpessicius (Eminescu, Opere, Vol II, de unde am extras versiunea de mai sus), textul poate fi anexat părţii similare din Scrisoarea a III-a.
VIDEO cu Eroii pentru România:

EXCLUSIV – Eliberarea lui Tudor Popa din temnita ruseasca de la Tiraspol de VictoRoncea
Intoarcerea lui Alexandru Lesco din Transnistria de ZiaristiOnlineTV