”În prezent, doar două plăci comemorative (în strada Király şi Holló) mai amintesc de proprietatea românilor din Ungaria asupra Curţii Gojdu. Doar aceste plăci mai transmit posterităţii mesajul moştenirii culturale şi morale a patrimoniului Gojdu de la Budapesta.”
Ieri a fost sărbătoare la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale. S-au aniversat 155 de ani de la apariția primului număr al publicației “Observatorul militar”.
Pseudo-realizatorul TV Andrei Badin, propagandist de cea mai joasa speta al tradatorilor Securitatii Vladimir Tismaneanu si Ion Mihai Pacepa, este pus sub invinuire penala de catre procurorii DNA, dupa ce presedintele Consiliului Judetean Mehedinti, Adrian Duicu, la randul lui cercetat pentru trafic de influenta, “l-a dat in gat” pentru santaj, informeaza diverse surse citate ieri de presa. Badin ar fi primit o spaguta de putin peste 1000 de euro de la Duicu ca sa nu o atace pe Rovana Plumb intr-o emisiune “deontologica” de la B1 TV. Colegii lui Badin de la HotNews nu au reusit sa-l contacteze pentru eventuale clarificari. Jurnalistul ar fi fost in concediu in aceasta perioada, potrivit paginii sale de Facebook. Alte surse afirma ca acesta a parasit deja tara, in directia Israel sau Canada, unde a avut a doua sa misiune externa, de infiltrare a legionarilor din exil, dupa cea de “penetrare” a Casei Regale. Mediafax a reusit insa sa il contacteze dupa care “s-a pierdut semnalul”. Potrivit Mediafax “în dosar sunt interceptări în cauză“. Inregistrarile in acest caz sunt realizate de Serviciul Roman de Informatii (SRI). Bravo, baieti!
Conform fostului detinut politic Ion Varlam (video), Andrei Badin a trecut prin fosta Scoala de Securitate de la Baneasa, fapt deconspirat de propria-i mama, la un pahar (in plus) de vorba. Ioan T. Morar, un cunoscator al bucatariei fara specific national romanesc, afirma ca Badin “a trecut si pe la SIE”.
Tot ieri s-a inregistrat si urmatoarea auto-deconspirare auto-gonflata a comi(c)saresei lui Soros, Monica Macovei, membra fondatoare si de onoare a asociatiei homosexualilor din Romania, ACCEPT: “Am fost întrebată și am răspuns aseară că solicit să fiu inclusă în procesul de selecție al noii construcții de dreapta, fiindcă suntem într-o nouă realitate, este firesc că doresc să candidez. Doresc să fiu inclusă în acest proces de selecție, asta este primul pas. Și vreau să adaug motive, dacă n-au fost suficiente cele pe care eu le-am pus deja în scris. Vorbim acum despre un nou partid, despre o noua alianță, despre o nouă realitate, și insist pe cuvântul “nou“. Toate acestea cer un proces deschis. Aceasta este o noua luptă și trebuie un nou general. Prin urmare, toate referirile la decizii trecute nu mai au rost. Repet, este o noua luptă și trebuie un nou general“, a spus Monica Macovei la B1 TV, postul de deontologi al carui exponent este santajistul si spagarul prompterist Andrei Badin. “Bai, caraghiosule” Badin (Basescu dixit) este si una din “vocile spagii drepte” de la Evenimentul Zilei, alaturi de Vladimir Tismaneanu si alte personaje ambidextre.
În imaginile de mai jos veţi vedea şi icoana minunată a Maicii Domnului Axion Estin, făcătoare de minuni, prin care s-a dat lumii rugăciunea la fel de minunată “Cuvine-se cu adevărat”. Iata istoria ei:
“Minunea a avut loc intr-o chilie din apropiere de Careia, in anul 980. In aceasta chilie vietuia un parinte, impreuna cu ucenicul sau. Sambata seara, parintele a mers in Careia, la privegherea de rand, iar ucenicului i-a spus sa cante singur laudele si slujba de noapte. Ucenicul a facut in tocmai cele spuse de batran.
Ucenicul se ruga in fata icoanei cu rugaciunea “Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.”
Intr-o noapte, in vremea privegherii sale, calugarului i-a aparut Sfantul Arhanghel Gavriil, in chipul unui calugar pelerin. Calugarul s-a numit pe sine Gavriil, fara a spune mai multe ori a arata ceva in plus. Ajuns la chilie, el a cerut ucenicului sa il primeasca si pe el la priveghere.
In vremea Cantarii a noua, de la Canoane, ucenicul a cantat “Ceea ce esti mai cinstita”, dupa randuiala. Venind randul ingerului, acesta a cantat toata cantarea “Cuvine-se cu adevarat…” In aceasta vreme, icoana s-a umplut de lumina negraita.
Ingerul i-a aratat sa se roage in modul urmator: “Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si preanevinovata si maica Dumnezeului nostru” la care sa adauge rugaciunea pe care deja o stia, anume: “Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.”
Ucenicul i-a cerut calugarului sa ii scrie si lui aceasta noua cantare, fiindu-i teama ca nu cumva sa nu o retina. Ingerul i-a zis: “Adu-mi cerneala si hartie, pentru a scrie imnul.” Ucenicul insa i-a zis: “Nu am nici cerneala, nici hartie.” Apoi, ingerul i-a zis: “Adu-mi o lespede.” Atunci, calugarul inger a luat tigla de piatra, de genul celor de pe acoperis, si a scris cu degetul intreaga rugaciune. In acel moment, ucenicul si-a dat seama ca acela nu era un om, ci un inger, anume Arhanghelul Gavriil. Tot atunci, ingerul a disparut.” (CrestinOrtodox.Ro)
VIDEO: Fragment din emisiunea “Semne”, realizata de cunoscutul publicist crestin-ortodox Cornel Constantin Ciomazga, difuzata la TVR in 1998 si in care este cuprinsa marturia Parintelui Nicolae Barbu, cel care a descoperit moastele Parintelui Ilie Lacatusu la 30 septembrie, acelasi an
Directorul executiv al Bibliotecii judeţene „G.T. Kirileanu” Piatra Neamţ, scriitorul Adrian Alui Gheorghe, a propus primarului şi consilierilor locali ai municipiului Piatra Neamţ ca Părintele Justin Pârvu să devină Cetăţean de onoare post-mortem al oraşului de la poalele Ceahlăului, ceea ce s-a şi întâmplat, informează Mănăstirea Petru Vodă. Ieri a avut loc ceremonia de decernare, către Părintele Hariton Negrea, stareţul Mănăstirii Petru Vodă şi Maica Justina de la Mănăstirea Paltin, ambele lăcaşuri fiind ctitorite de vrednicul de pomenire Părinte Justin, supranumit de popor “Duhovnicul Neamului”.
“Călugărul este chip îngeresc. Unde sunt îngerii, acolo este lauda lui Dumnezeu. Monahul primeşte lumina de la îngeri, iar îngerii primesc lumina de la Dumnezeu. Monahul trăieşte două lumi, pământească şi cerească. Mintea în cer şi cerul pe pământ. Oamenii privesc mănăstirile ca ceva dumnezeiesc, „cerul pe pământ”. Atunci cum trebuie să fie vieţuitorii unei mănăstiri? Viaţă de înger, adică oamenii rugăciunii, armoniei, ai dragostei, renunţarea permanentă în favoarea aproapelui”, scria Părintele Justin unei maici. Să nu uităm jertfa de zi cu zi a monahilor pentru noi!
“Basarabia e şi-un tampon între noi şi ruşi, care ne mai fereşte. Ruşii un popor fără fund. Şi ungurii sunt foarte primejdioşi. Câinoşi. Eu am fost primar al Zărneştiului. Dom’le, toate fabricile erau conduse numai de unguri. Şi s-a întâmplat de s-a făcut o mişcare în favoarea lor, în Ardeal. Au îndrăzneală de stăpân. Un popor foarte primejdios. Şi acum, ei, care sunt intruşi, vor să pună mâna pe Ardeal.
Mulţi mă întreabă ce părere am despre Ţară. Ţara Românească, vă rog să mă iertaţi, spun cu îndrăzneală, simt că va avea un mare rol în istoria Pământului ăstuia. Pentru că nu este pe o poziţie de avangardă, ci de avanpost. Noi n-am luat nici un metru de pământ de la străini, şi uite, din toate părţile trag de noi. Ce ma-sa cauta-n Ardeal?! Sa se duca de unde-au venit!”
– Fragment dintr-o inregistrarea realizata de Victor Roncea
“Sunt foarte optimist în privinţa viitorului neamului românesc. Poporul român e cel mai adaptabil popor la învăţătura creştină. N-am dus niciodată un război de cucerire, ci numai de apărare. Exact poziţia Bisericii.
Faptele neamului nostru de mii de ani sunt numai creştine. N-am luat nimic de la nimeni. Nouă toţi ne-au luat. Ruşii pe-o parte, ungurii pe-o parte, bulgarii la fel. Adică ce, suntem marfă fără stăpân? Doar suntem fiii lui Decebal! Decebal n-a murit!”
– Fragment dintr-un interviu publicat in revista Veghea de Florian Palas
“Nimeni nu s-a imbracat in haine soldatesti ca sa fie infrant. Nu exista infrangere. Dar trebuie intai sa stii sa mori”
– Fragment dintr-o filmare realizata de George Roncea
“Iata deci… nu putem gandi decat la moarte. Fericiti toti ce mor pentru iubirea crestina – Singura eliberare!” – Desen de Părintele Arsenie Papacioc
Sâmbătă, 19 iulie, la data împlinirii a trei ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui nostru Arsenie Papacioc, are loc slujba parastasului, săvârșită de Înalt Preasfințitul Arhiepiscop Teodosie al Tomisului, informeaza Manastirea Sfânta Maria – Techirghiol.
Aflam de la Dan Tanasa, omul cu o mie de ochi (il bate si pe Argus) ca propunerea UDMR pentru posturile de vicepremier al Romaniei (!) si ministru al Culturii, o dama intarziata pe numele ei Rozalia Biro, nu ar fi… bipeda. Declaratia ii apartine “in exclusivitate” personajului in cauza. Detalii la Dan Tanasa si, mai pe larg, la ActiveNews
Revenind la datele problemei, de la Mediafax mai aflam ca Rozalia Biro este co-actionar la RDS-RCS (!), este economist si o adepta a segregationismului etnic educational. Mediafax: “Rozalia Biro a devenit un nume cunoscut în politica locală din Bihor în anul 2001, când a fost desemnată viceprimar al municipiului Oradea în locul lui Kappy Istvan. De atunci şi până în 2012, Biro a fost, ca viceprimar, responsabilă cu problemele sociale ale municipalităţii orădene, pledând pentru îmbunătăţirea serviciilor sociale pentru persoanele cu handicap, pentru respectarea drepturilor minorităţilor de a se adresa şi de a primi de la instituţii răspunsuri la petiţiile în limba maternă, a încurajat înfiinţarea de clase cu predare în limba maghiară în şcolile din judeţul Bihor, iar apoi separarea unităţilor de învăţământ, astfel încât să existe cât mai multe şcoli cu predare exclusiv în limba maghiară, şi înfiinţarea de grădiniţe în care predarea să se facă exclusiv în limba maternă.”
eBihoreanul consemneaza: “Nu o persoană am avut în audienţe care s-a plâns că la Spitalul Judeţean nu a putut să-şi folosească limba maternă. Nu există voinţă politică pentru a asigura respectarea acestui drept. (…) În justiţie nu poţi depune o probă dacă nu este în limba română, şi trebuie să traduci actele pe cheltuiala ta (…) În centrele de plasament, copiii maghiari nu îşi pot exprima nevoile în faţa unui psiholog sau educator român (…) Actuala administraţie a oraşului tinde să distrugă acea structură în care am creat creşe pentru copiii care vorbesc limba maghiară. (…) Cu ce ar deranja un român dacă sub denumirea “strada Primăriei” ar sta şi “Varoshaza utca”?”, a spus Biro.
Mantuitorul la Athos, Biserica Protaton, de Manuel Panselinos si la Voronet (perioade diferite), de un pictor roman, ramas anonim (dupa cum se vede Mantuitorul este infatisat pe o lavita taraneasca).
Din pacate, fresca de la Athos este reprodusa in icoane pe tot cuprinsul lumii in timp ce ce in Moldova Voronetului predomina icoane chicioase ucrainene de tip chinezesc.
A reinceput atacul la Eminescu. Desi poate corect ar fi: continua atacul la Eminescu. Deci, la Romania. Nimic nou, desigur. Doar metoda de reincalzit ciorba in santul culturii rrome, de data aceasta intr-un autentic tuci tiganesc, pare sa fie o inovatie Pleso-Patapu-Liiceano-Cacartareasca.
O ruda de-a regilor Cioaba, un oarecare Catalin-minune, a fost pus ca semnatura pe o “carte” anti-Eminescu, laudata de toti tampii din trena impostorilor numiti. Ion Spanu demonstreaza ca Cioaba nu zboara departe de cuibul plagiatorilor. Din ancheta sa culturală, publicata de Tribuna si Ziaristi Online rezultă că “autorul Humanitas”, Cătălin Cioabă, nu numai ca nu şi-a scris cartea publicată de patronul sau, Gaby Liiceanu, dar nici măcar nu a citit-o! Este vorba de brosura “Marturii despre Eminescu“, in care Romanul Absolut este ţiganizat inca de pe coperta, prin înnegrire, si aruncat acolo unde anti-romanii bolnavi de ura la adresa tarii capusate cred ca ii este locul, dupa cum se vede in fotografia de mai sus: la picioarele lui Patapievici si a lui Cioaba, printisorul lui Liiceanu.
Si elefantul care nu-si mai incape in propria-i piele, Alex. Stefanescu, cuvanta – e un fel de-a spune – pe linia directivei neo-kominterniste activate prin Dilema lui Plesu-GDSS si Romania literara a lui Manolescu-ANI, cu ani in urma. Intr-o postare de pe blogul oficial al SIE, Stefanescu ne explica ca Cartarescu e mai destept decat Eminescu si ca versurile de debut ale tanarului Eminescu sunt “greoi-bombastice, lipsite de capacitatea de a emoţiona” si “nu anunţă prin nimic un poet”. “În ceea ce mă priveşte, dacă le-aş fi primit la „poşta redacţiei”, i-aş fi răspuns autorului că nu are talent şi că ar trebui să renunţe la poezie”, scrie ditirambic “elefantul cu breton”. Va dati seama ce bine a facut culturii romane Alex. Stefanescu, prin inexistenta lui la vremea lui Eminescu? Si, prin reciproca, cat rau face azi…
UPDATE de la un cititor:
Stimate dle. Roncea,
Am citit postarea dvs. destul de caustica. E un stil, şi acesta, desigur. Este bine că semnalaţi această nouă linie de atac la adresa “omului deplin al culturii româneşti”. Este clar o direcţie mai subtilă, “obiectivă” chipurile, şi, ca atare, mai perversă. Faptul că tocmai cei care se revendică de la eminescianul C. Noica stau la baza acestui atac, ne demonstrează, încă o dată, ce rol au jucat ei, de fapt, pe lângă marele filosof, căpuşat, cum spuneţi si dvs. cu privire la această gaşcă şi România. Sper să îi dedic dlui Cioabă un alt comentariu, căci “merita”. Pentru moment, despre “elefantul” asudat şi ocheanul lui ţinut invers, pe post de bârnă:
O.K., n-am nimic împotriva revizuirilor, ele ne mai pun pe gânduri pentru că suntem tot timpul tentaţi să-l verificăm pe … revizuitor. În cazul lui Alex Ştefănescu, stilul prevalează: el este atracţios. Ca revizionist, însă, se bazează masiv aproape exclusiv pe faptul că este din Fălticeni, de unde era şi Eugen Lovinescu, revizionistul nr. 1 al istoriei literaturii române. Alex îi urmează, dar numai cu falca din pământ. Şi aici, totuşi el nu ară, nici nu scormoneşte, ci doar greblează: adună informaţie din ediţii şi le prezintă sub formă de gunoi de grădină. Un revizionist adevărat, adică, aristotelician vorbind, categoric, coboară mai întâi în text. Ediţiile sunt grădini suspendate ale textului. Acolo, în text, Eminescu are aşa (după ediţia Nae Georgescu):
1. La versul 8, lipsă virgula după Căci în Lăcrămioarele învăţăceilor(în continuare, L.î.) şi în prima ediţie Perpessicius (1939). 16. În L.î.:voace. 17 În L.î.: tău nătal (ar putea fi păstrat, ca aliteraţie, deşi –ă notează, în epocă, şi un -a neaccentuat) 19. Ar trebui păstrat cu virgulă după vers, ca-n prima tipărire: ce urmează e apoziţie (trista lăcrimareesimţ naţional). Fără virgulă, ca în ediţii, sensul devine: o urmează (tot) ce e simţ naţional. Cu virgulă, această tristă lăcrimareexprimă un sâmţ, din ea se trezeşte, se naşte sentimentul colectiv. 20. În L.î.: Ce-i sîmţu năţional!(citit, mai mult decât sigur, cu –u final şi ioîntr-o singură silabă). Şi astăzisâmţ înseamnă altceva decât simţ: ai sâmţ în tine – ai nerv, fii atent.
Sunt diferenţe infime, poate, dar şi ele trebuie băgate în malaxorul revizuirilor. Cine urmează umbra măreaţă a lui Arune Pumnul? Poetul scrie: „O urmă ’ncet cu ochiul în tristă lăcrimare, / Ce-i sîmţu năţional!”, deci nu o urmează ceea ce e sâmţ, virgula nu permite pentru că ar fi între subiect şi predicat. Vezi mai sus: „Te plânge Bucovina (…) te plânge şi locul tău natal”. (Atenţie: deci şi Ardealul îl plânge; Aron Pumnul e născut la Cuciulata, jud. Braşov.) De ce? – Pentru că urmează „umbra ta măreaţă în falnica-i zburare”. Cum o plânge? – „În tristă lăcrimare, ce-i sâmţ, etc”. De aceea e năciunal/naţional, pentru că trece peste graniţele politice, uneşte naţiunea. E şi chestiune de gramatică elementară ce se rezolvă prin punctuaţie – pe care editorii au netezit-o ca să înţeleagă mai simplu poezia eminesciană şi elevii din Fălticeni, de pildă. Un revizionist pur sânge, de felul Ioanei Bot, ar putea ridica, aici, argumentul falacios că naşterea acestui concept de „simţ naţional” în cultura română este viciată – şi dă-i, şi luptă, fulgere şi tunete pe tema „Bravos năciune, halal să-ţi fie” – numai că tânărul poet, iată, face apel la sâmţ, nu la sentimente patriotice edulcorate: încă de pe atunci (1866) limbajul dublu avea expresie în limbă. Sunt lucruri diferite: de pildă, Alex Ştefănescu poate avea, dobândi, câştiga simţ estetic – fără să aibă sâmţ în sine; – pe când la Ioana Bot poate fi invers. E chestie de nerv şi de piele: frigul, caldul, asprul, netedul ţin de antropologie, nu de cultură.